6,058 matches
-
și apoi de moartea sa. Rumori care pentru publicul neavizat au statut de lege. Lăsând deoparte simplismul rezolvării, să recunoaștem că, judecată la rece, descrierea nu e numaidecât inexactă. Știm astăzi, datorită Ioanei Pârvulescu, că atât de circulanta etichetă de „Luceafăr al poeziei” a fost lansată de obscurul gazetar C.B. Stamatin, într-un necrolog din „Adevărul” (18 iunie 1889). Și iată ce carieră a făcut ! Dovada irecuzabilă a inautenticității geniului eminescian o constituie, după Alexandru Grama, amănuntul că Eminescu a fost
Paiul și bârna by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2405_a_3730]
-
ce importanță majoră ținta noastră pentru a ne întări forma ideilor lui nu înseamnă a-l urma are Eminescu pentru George înăuntru și a inspira încrederea în în chiar aceste idei și mai ales a-l Apostoiu afară”. deforma (...). Poetul Luceafărului să Să vedem acum... contribuția Pentru 2, reproduc, după aceeași fie un orgoliu pentru noi, nu o cruce autorului la nivelul fiecăruia dintre sursă, un text al lui Eminescu: „Popor pentru urmașii lui”. departamentele create lui Eminescu. latin, înconjurat de
Reevaluările post-decembriste, încotro? - marginalii critice -. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_46]
-
și sintetizează toate nuanțele creației eminesciene: Luceafărul. În orice caz, după ce s-au discutat probleme de amănunt legate de geneza, tehnica și semnificația îndelungatei elaborări a poemului (Klaus Heitmann despre basmul cules și publicat de Kunisch, Lorenzo Renzi despre metrica Luceafărului, Bruno Mazzoni despre recitirea variantelor etc.), în ultimul deceniu au început să apară și volumele care configurează diversele contribuții ale generației următoare de româniști, foarte variate, în cercetări cu caracter monografic, cum e aceea a Silviei Mattesini, Profilo di un
Eminescu în lecturi Contemporane by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2408_a_3733]
-
apară și volumele care configurează diversele contribuții ale generației următoare de româniști, foarte variate, în cercetări cu caracter monografic, cum e aceea a Silviei Mattesini, Profilo di un genio desolato, din 1991, sau tematic: după Mihai Eminescu: nel laboratorio di „Luceafărul” (2006) al regretatului Marco Cugno, profesor la Universitatea din Torino și reputat traducător de poezie română, în 2011 apărea la Dijon cartea „Luceafărul” de Mihai Eminescu. Portrait d’un dieu obscur, de Gisèle Vanhese, profesor de literatură comparată și studii
Eminescu în lecturi Contemporane by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2408_a_3733]
-
Silviei Mattesini, Profilo di un genio desolato, din 1991, sau tematic: după Mihai Eminescu: nel laboratorio di „Luceafărul” (2006) al regretatului Marco Cugno, profesor la Universitatea din Torino și reputat traducător de poezie română, în 2011 apărea la Dijon cartea „Luceafărul” de Mihai Eminescu. Portrait d’un dieu obscur, de Gisèle Vanhese, profesor de literatură comparată și studii românești la Universitatea Calabriei, Italia. Foarte recent, această carte a apărut și în eleganta traducere românească a Roxanei Patraș, punând la îndemâna cititorilor români
Eminescu în lecturi Contemporane by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2408_a_3733]
-
ani de cercetare a poeziei lui Eminescu, din care au rezultat mai multe studii, unele devenite capitole ale recentei cărți, altele utilizate în diverse părți ale ei, topite în substanța unei lecturi repetate ; ele pun în relație figura plutonică a Luceafărului nu numai cu congeneri mai mult sau mai puțin contemporani ai poetului, precum Lamartine, Vigny, Lermontov sau Hugo, ci și cu urmași, contemporani cu noi, figuri comparabile, prin geniu și nefericire, cu Eminescu și cu eroul său tragic. La capătul
Eminescu în lecturi Contemporane by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2408_a_3733]
-
obscur pentru comentatorii săi (Die Geheimnisse der Prinzessin von Kagran) „se revelă ca o ultimă tentativă de contopire cu bărbatul iubit, grație unui dialog intercultural” și el ilustrează cât de interesant și de semnificativ poate fi „destinul lecturilor succesive” ale Luceafărului eminescian : aici se regăsește profilul zburătorului convertit în geniu dezolat și neguros, neputând să scape unui destin dramatic, în timp ce trăsăturile vampirice sunt atribuite femeii, a cărei dragoste nu-l poate salva. Gisèle Vanhese reconstituie cu minuție amănuntele din care se
Eminescu în lecturi Contemporane by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2408_a_3733]
-
prilej excede problematica eminesciană, dar arată cât de departe pot ajunge ecourile unui mit pe care Eminescu l-a turnat într-o materie capabilă să reziste timpului. Până la acest final destinat să ilustreze virtualitatea transnațională și permanența tipului ilustrat de „Luceafăr”, care să poată fi implicate în reprezentarea simbolică a unui erou tragic dintr-un text aparținând altei literaturi, într-o altă limbă, studiile cuprinse în acest volum examinează câteva dintre ipostazele ilustrate în variante succesive ale poemului. Analiza tipologică arată
Eminescu în lecturi Contemporane by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2408_a_3733]
-
tragic dintr-un text aparținând altei literaturi, într-o altă limbă, studiile cuprinse în acest volum examinează câteva dintre ipostazele ilustrate în variante succesive ale poemului. Analiza tipologică arată că, dacă nu rămân în acești termeni în forma finală a Luceafărului, variantele încercate exprimă intențiile poetului cristalizate în diferite momente. Ele sunt elemente din care se întrupează reprezentările sale și în care se limpezesc treptat simbolurile din numeroase alte versiuni intermediare, bruioane sau schițe din anii dinaintea redactării finale. Cu o
Eminescu în lecturi Contemporane by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2408_a_3733]
-
în timp. Înger și demon ar fi deci prima etapă a seriei pe care o traversează epifaniile masculine din Strigoii, Făt-frumos din tei ș.a., purtătoare ale dublei măști poetice, de zburător și de demon romantic. În ceea ce privește interpretarea figurii complexe a Luceafărului, în care se concurează imaginea mitologică a daimonului grec, o creatură de origine divină deci, cu aceea a demonului în sens biblic, se optează pentru o soluție nuanțată. Pentru un moment, împins de dorință, Luceafărul se conturează la început ca
Eminescu în lecturi Contemporane by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2408_a_3733]
-
În ceea ce privește interpretarea figurii complexe a Luceafărului, în care se concurează imaginea mitologică a daimonului grec, o creatură de origine divină deci, cu aceea a demonului în sens biblic, se optează pentru o soluție nuanțată. Pentru un moment, împins de dorință, Luceafărul se conturează la început ca un înger căzut, precum cel din La chute d’un ange a lui Lamartine sau în Eloa a lui Vigny. El este o prezență demonică prin chiar cererile sale, cele care au provocat căderea îngerului
Eminescu în lecturi Contemporane by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2408_a_3733]
-
d’un ange a lui Lamartine sau în Eloa a lui Vigny. El este o prezență demonică prin chiar cererile sale, cele care au provocat căderea îngerului în hipotextul biblic: tentația erotică și rebeliunea împotriva ordinii divine. Versiunea definitivă a Luceafărului (ambele versiuni „definitive”, desigur, fiind cele din Almanah și din ediția Maiorescu) ar fi rezultatul opțiunii pentru unul dintre profilurile posibile și deci pentru suprimarea mai multor trăsături intermediare ale arhetipului, care prezintă fața sa „nocturnă” și o limpezește. Interesant
Eminescu în lecturi Contemporane by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2408_a_3733]
-
sa „nocturnă” și o limpezește. Interesant ca sugestie de lectură inițiatică a poemului (și ca astfel de sugestie, dar nu numai) este capitolul consacrat relației dintre Luceafărul și romanul lui Mircea Eliade, „Șarpele” lui Mircea Eliade. O hierofanie ascunsă a „Luceafărului”. Autoarea citește romanul ca o aplicație a cunoscutei teorii a lui Eliade, ca un exemplu de manifestare a sacrului în condițiile înșelătoare ale unor întâmplări banale, cum este întâlnirea Dorinei și a lui Andronic și ieșirea din cotidian pe care
Eminescu în lecturi Contemporane by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2408_a_3733]
-
a lui Andronic și ieșirea din cotidian pe care aceasta o provoacă. Andronic, personaj luciferic dotat cu un magnetism de sorginte chtonică, face parte dintro serie care unește trăsături ale unor ființe din universul mitic, folcloric sau livresc, Zburător, vampir, Luceafăr, demon, toate întrunite în imaginea șarpelui, simbol al fecundității și al sexualității, dar și al morții, potențat sau chiar declanșat de prezența apei. E vorba de simboluri complexe, care apropie elemente contradictorii (apa, de pildă, care se confundă cu cerul
Eminescu în lecturi Contemporane by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2408_a_3733]
-
Durand - și repetarea paradigmatică a conflictului erotic irezolvabil dintre o pământeană și un increat, un nemuritor deci, duce nu doar la semnalarea câtorva paralele izbitoare, ci chiar la o cheie de interpretare a însuși poemului eminescian. „Împrăștiind aluzii intertextuale la Luceafărul în tot romanul său, Mircea Eliade revelă latura tenebroasă pe care poetul a eliminat-o” din forma definitivă a capodoperei sale, spune d-sa, reluând ideea din primul capitol. Această lectură „nocturnă” a Luceafărului în romanul lui Eliade precede cu
Eminescu în lecturi Contemporane by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2408_a_3733]
-
poemului eminescian. „Împrăștiind aluzii intertextuale la Luceafărul în tot romanul său, Mircea Eliade revelă latura tenebroasă pe care poetul a eliminat-o” din forma definitivă a capodoperei sale, spune d-sa, reluând ideea din primul capitol. Această lectură „nocturnă” a Luceafărului în romanul lui Eliade precede cu vreo două decenii interpretările cunoscute din eseul lui Ion Negoițescu și cele care i-au urmat. „Utilizând procedee specific narațiunii romanești, ea aduce la suprafața textului ceea ce rămânea ascuns în adâncimea poemului eminescian”, cum
Eminescu în lecturi Contemporane by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2408_a_3733]
-
a viață mi-a spus odată că, pentru el, colegilor, prietenilor cei mai apropiați, concretizat în anul 2008 cu un volum l i t e ra tu ra română înseamnă în care a avut o mare încredere... ce conține poemul ”Luceafărul”, Eminescu, pe care îl citise în Păcat apărut la Editura Onix din Haifa, traduceri ebraice. Să se odihnească în pace ” mulțumită traducătorului Tomy Sigler Pentru mine? Este un geniu. (să fie binecuvântat ) și editoarei Ceea ce spune totul. Un geniu al
In memoriam Mihai Eminescu. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Lucreţia Berzintu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_49]
-
în cadrul lor se cele mare // Care nu au hotare // M-ai Eminescu al lui, așa cum l-a cunoscut reflectă măreț ia autorului lor; ridicat din lumea cenușie // Ca și din scrieri, valabile până astăzi. evenimentele au trecut (deși ceva tot Luceafărul din poezie. // Ai fost Iubitorii Bibliei Ebraice, ca și iubitorii a mai rămas), dar genialitatea lui însoțitorul meu // În tot ce făceam eu. Bibliei Creștine, se pot gândi la E m i n e s c u l e a
In memoriam Mihai Eminescu. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Lucreţia Berzintu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_49]
-
de-ncântări și trăi ; Tu lasă vechile dorinți , Și lumea , sorții ei meschine ; În schimb am să-ți deschid depline Și neștiute cunoștinți; Iar duhurile mele ,toate , Smertite te-or slavi atunci , Si slujitoare fermecate Vor aștepta să dai porunci ; Luceafărului eu cunună Smulgând-o ți-o voi da în dar , Si roua ce-oglindește luna Pe-a ta cunună-am să presar ; Ți-oi fauri o cingătoare , Din asfințit fâșii rupând , Și tot văzduhul străbătând Le-oi adapă cu-arome
Astrolog rus: Conflictului din Ucraina va declanșa Al Treilea Război Mondial by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21839_a_23164]
-
sub cel mai însemnat mijloc al său de protecție, ea nu alcătuia altceva decît o diversiune, în pragul descompunerii sistemului comunist. Corespondentul în doctrină estetică al unei atari atitudini a fost protocronismul, promovat în speță de periodicele cele mai ideologizate, Luceafărul și Săptămîna. Putem găsi în Manifest destule formule apte a-l caracteriza avant la lettre: "literatura ce se scrie aici și care se vrea, în mod anacronic, regională și "specifică"". Ca și: "O mentalitate confuză și tendențioasă s-a așternut
Actualitatea unui manifest by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16679_a_18004]
-
au încercat să "demonstreze" gealații lui Barbu cu cîtva timp în urmă. Nu-i suportă pe Manolescu și pe E. Simion, după cum nu "înghite" nici actuala componență a României literare. Preferă - e clar - tabăra lui Barbu și a celor de la Luceafărul". Interesantă e și atitudinea lui Victor Felea față de A.E. Baconski. Văzînd în fostul redactor-șef al Stelei un model (id est un antidot al "timidității" și al "șovăielii" proprii), admirîndu-i siguranța de sine tonică, inclusiv cea transpusă în factura
Jurnalul lui Victor Felea (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16781_a_18106]
-
1993), Odiosul Răposat (1992). Spre sfîrșitul deceniului, se revine în genere la evocarea neutră, prin nume, dar rămîn în uz cîteva din formele citate - "împușcatul, "speriat de pagube", a dat dispoziție..." (România liberă = RL 1896, 1996, 5) - "pe vremea Ciuruitului" (Luceafărul 14, 2000, 2), "din cauza Cîrmaciului" (Evenimentul zilei = EZ 2472, 2000, 12); "așa se făcea pe vremea lui Ceașcă" (EZ 2486, 2000, 12) - și nu lipsesc cu totul nici inovațiile: "marea boală a lui nea Nicu mondialu'" ("Academia Cațavencu" = AC 7
Nume prezidențiale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16825_a_18150]
-
regie sonorul când a trecut la insultarea patronului postului. Momentele deplasate au continuat, emisiunile eșuând din ce în ce mai des în penibilitate. Simultan a început campania de înfierare a celor care nu au dat aprobarea realizării unei emisiuni în penitenciarul Rahova, unde odihnește luceafărul absolut al huilei românești. Vina purtând-o exclusiv președintele României, care promovează o politică de "pîș-pîș", și familia acestuia. La un astfel de atac virulent, comis în 22 mai la adresa Președinției României (care este o instituție a statului român, ce
Pirații micului ecran by dr. Harald Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/16856_a_18181]
-
criticii. Apropo de reacțiile publicului: după ce mai mulți cronicari bucureșteni au dat maximum de stele (e mult!) Omului din lună, al lui Milos Forman, am avut surpriza să văd, la o oră de prînz, la un cinematograf ultracentral și renovat (Luceafărul), cum filmul nu a reușit să adune decît 5 (cinci) spectatori! În sala goală, filmul suna sinistru, ca un prohod grotesc al Lumii noi... Contestația, în Omul din lună (ca și în Larry Flynt) e, în esența ei, kitsch, stridentă
Mașini de război by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16866_a_18191]
-
textelor pe care le plagiază, fie al negrilor ce-i scriu cărțile". Ca și: "pentru Nicolae Dan Fruntelată ce amenință pe biet "român săracu" sînt "noxele civilizației", războiul atomic. Ce ne facem, tovarăși, de cade o bombă atomică peste redacția Luceafărului unde eu, Nicolae Dan Fruntelată, dar mai ales pacifistul Mihai Ungheanu sau vecinii noștri de pagină și de civilizație - fabulistul cu epoleți Iulian Neacșu, sau înțeleptul chino-trac Ion Gheorghe, sau ambasadorul Securității în redacție Artur Silvestri - construim cu atîta har
Glose la Virgil Ierunca (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16857_a_18182]