1,279 matches
-
de raion, altul spre diferite loturi ale țăranilor din comuna noastră sau din satele din apropiere. Noi ne învecinam cu loturile Cooperativei Agricole din comună, cultivat la capătul dinspre movilă cu lucernă. Erau peste o sută de hectare cultivate cu lucernă. Aici aduceau să pască cei de la “ceape” (cum îi spuneam noi pe scurt la gospodăria colectivă de producție ) toți caii pe care nu-i foloseau la atelaje. Erau câteva zeci de cabaline și de obicei doi - trei flăcăi ceva mai
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344501_a_345830]
-
vale, Nu simți nici o plictiseală. Cum urci dealul lin al Morii, Te întâmpină frumoase grâne, Când cocoși anunță zorii, Ale unei noi zile senine. Peste tot verzi fânețe largi, Ogoare întinse, de păpușoi, Ce se văd până la Ciorsaci, Lanuri de lucernă și trifoi. Cu traiste grele în spinare, Merg petienii către târg, Cu opincile-n picioare, Niciodată nu se plâng. Biserica e sus în plai, Cu turnul înălțat spre cer, Cu hramul Sfântului Mihai, Din luna lui november. Ale Ciofului reci
DRUMUL SPRE PETIA de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 485 din 29 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361975_a_363304]
-
atunci reședință de raion, altul spre diferite loturi ale țăranilor din comuna noastră sau din satele din apropiereși spre satul Arsa, aparținător de comuna Albești. Noi ne învecinam cu loturile Cooperativei Agricole din comună, cultivat la capătul dinspre movilă cu lucernă. Erau peste o sută de hectare cultivate cu lucernă. Aici aduceau să pască cei de la “ceape” (cum îi spuneam noi pe scurt la gospodăria colectivă de producție ) toți caii pe care nu-i foloseau la atelaje. Erau câteva zeci de
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365373_a_366702]
-
țăranilor din comuna noastră sau din satele din apropiereși spre satul Arsa, aparținător de comuna Albești. Noi ne învecinam cu loturile Cooperativei Agricole din comună, cultivat la capătul dinspre movilă cu lucernă. Erau peste o sută de hectare cultivate cu lucernă. Aici aduceau să pască cei de la “ceape” (cum îi spuneam noi pe scurt la gospodăria colectivă de producție ) toți caii pe care nu-i foloseau la atelaje. Erau câteva zeci de cabaline și de obicei doi - trei flăcăi ceva mai
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365373_a_366702]
-
pe cățelușa Bela în grija surorilor gemene și învață de pe acum.Timpul e neiertător iar examenele devin mai serioase, deja. După plecarea copiilor și nepoților noștri, ies într-o dimineață în grădină și „îl grăiesc” pe Ghiță, vecinul care strânge lucerna din grădina celor aflați acum „la Italia”. Îmi răspunde la salut cu o formulă care mi-a mers la inimă: „Să trăiești, maica mea!”. Îi cer voie să-i fac o poză. „Cum să nu, e o cinste pentru mine
HAIBUN (4) SĂ TRĂIEŞTI, MAICA MEA! de GENŢIANA GROZA în ediţia nr. 940 din 28 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365139_a_366468]
-
praf, spre gârlă. Doamne, ce îmi plăcea să mă bălăcesc în apă, să înot, și să joc leapșa sau volei cu fetele și băieții de pe strada mea! Când am crescut puțin mai mare, cam pe timpul ăsta, mă văd la strâns lucerna, grămăjoare, după secerătoare. Ce frumos mirosea trifoiul! Și parcă nu ploua așa, săptămâni în șir! Ploua când trebuia! Ploua când avea nevoie grâul, porumbul, floarea soarelui, să crească, să rodească! Mă văd ieșind în câmp, contemplând lanurile de grâu, cu
FRIGUL ÎN LUNA MAI de VASILICA ILIE în ediţia nr. 1957 din 10 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/366144_a_367473]
-
hectare cu loturi de hibridare. Mai lucrează și cu firma KWS, pentru producerea de sămânță de rapiță și cu compania Monsanto, pentru hibrizii de porumb și floarea-soarelui. Societatea gălățeană irigă loturile de hibridare pentru sămânța de porumb, porumbul pentru siloz, lucerna și porumbul pentru boabe, în total aproximtaiv o mie de hectare. Marea problemă este însă că apa nu vine la timp, din cauză că ei sunt ''capăt de linie'' în sistemul de irigații. Plus că inginerul TUCHILUȘ este stârnit de prețurile mult
GALATEANUL GAVRILA TUCHILUS,MINISTRU AL AGRICULTURII de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 364 din 30 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351095_a_352424]
-
cu care avea să lucreze la noul loc de muncă îi cunoștea din multele întâlniri prin curtea brigăzii. Pe vinificatorul Bordeianu îl cunoștea prin faptul că acesta a vrut să-l prindă pe Cezar, când acesta a vizitat grădina cu lucernă a vinificatorului. Pivnicerul șef al secției era nenea Toma, un zdrahon de bărbat care atingea aproape doi metri înălțime, dar avea și o burta cât un butoi pe care o purta cu demnitate. Nenea Toma îl chemase prin luna iulie
TOAMNA VINIFICAŢIEI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 733 din 02 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345705_a_347034]
-
de pe vremuri. Această sărbătoare națională a Elveției celebrează depunerea jurământului a trei cantoane alpine în 1291, în vederea încheierii unei Alianțe perpetue, actul fondator al Confederației. Reprezenzanții din Schwyz, Unterwalden și Uri s-au întâlnit la Rutli, cu vedere spre lacul Lucerne, pentru a depune un jurământ de fraternitate și sigiliul unui pact de ajutor reciproc în cazul în care libertățile lor vor fi amenințate de către agresori din afară. De aceea nu este surprinzător faptul că partea oficială a festivităților de pe 1
ZIUA NAŢIONALĂ A ELVEŢIEI de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 279 din 06 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355540_a_356869]
-
care o trata prietenul lui cel lăudăros și guraliv, care era într-un permanent conflict cu vecina lui, Afrodita, și asta de ani de zile, cu scurte perioade în care ei doi erau chiar prieteni, și piratul de pe tarlaua de lucernă insinua că mai avea cu ea, cînd era cățeaua în toane bune, chiar și lupte corp la corp, în care el o ataca cu sulița, iar ea i-o prindea în menghina nesățioasă și fără milă, devorîndu-l ca o plantă
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 70-73 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356727_a_358056]
-
urce să aducă ouă proaspete să facă un scrob cu smântână și cu mămăliguță caldă. - Hai, să țin de scară, zise tânărul apucând-o de mijloc și sărutând-o în același timp. - Măriuca urcă zveltă scara. Podul era plin cu lucernă și cu fân adus de câteva zile. A urcat și Costache. N-au mai avut timp de ouă, fânul ca o saltea îmbietoare i-a primit cu brațele deschise. Buzele lor nesătule au început să alerge reciproc peste trupurile care
UN GRĂDINAR ŞI O FLOARE ÎNTRE FLORI de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370916_a_372245]
-
în: Ediția nr. 2310 din 28 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului ILUSTRAȚIE: BELOVED WELL, Luminița Șerbănescu, Ottawa, Canada AMINTIRE Se-mparte apa în rugină și se îneacă tușul printre ramurile despletite ale sălciilor. Zbuciumul se arată îndărătul foilor verzi de lucernă. Frumusețea aceasta străină ce ne apasă umerii îndoiți de greutatea lacrimilor. Această privire speriată printre minunile lumii îndoliate. PRINTRE CEI DE AICI Așa de ușor veghează somnul deznădejdea, iar lumina -veacul. Atât de trist se aude zgomotul alb înaintea icoanelor
ACASĂ de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 2310 din 28 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370150_a_371479]
-
crengi cilindrice și lucioase care se terminau în măciulii ghimpate ca buzduganele din povești! Verdele strălucitor era al câmpurilor de sfeclă, verdele închis la culoare era al florii soarelui, cel greu, cu ape ca de catifea era al câmpurilor de lucernă, verdele pal cu steluțe albăstrii era al inului... O mare verde, o mare de bogății iar în mijlocul ei satul ca o insulă! Lanurile erau păzite de imensitatea lor, te înfiorai cînd vedeai cât putea pluti privirea peste câmpuri, dar mai
DE SILVIA OLTEANU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1323 din 15 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/353119_a_354448]
-
era teamă să respire, bărbații se opreau din trebăluit și îl urmăreau cu privirea, strângând pumnii și scrâșnind din măsele... “Grijania mamii lui”, rostea tata printre dinți! Toți băieții de pe stradă fuseseră șfichiuiți de năpârcă, ori pentru că scăpaseră vacile în lucernă, ori pentru că încercaseră să ia porumb de fiert! Urâtu era peste tot, de la câmpul Caramanului - aproape de calea ferată, adică dincolo de pădure, o juma’ de zi de mers cu boii - până pe luncă, pe malul râului, în partea cealaltă a satului, unde
DE SILVIA OLTEANU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1323 din 15 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/353119_a_354448]
-
Urâtu era peste tot, de la câmpul Caramanului - aproape de calea ferată, adică dincolo de pădure, o juma’ de zi de mers cu boii - până pe luncă, pe malul râului, în partea cealaltă a satului, unde oamenii încercau să ia seara un braț de lucernă pentru cai! Nălucă, nu om! Cea mai mare surpriză și poveste spusă și repetată serile, la canapea, a fost când Urâtu i-a biciuit pe toți, se înhăitaseră să-i facă în necaz și încercau să fure știuleți din lanul
DE SILVIA OLTEANU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1323 din 15 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/353119_a_354448]
-
se mai termina. Se uita în urmă și părea că-i numără treptele dar era prea mică pentru asta. Mai târziu, pe drumul de țară o uimiră salcâmii și forma coronelor uriașe. Uriașe erau și șurile geometrice, din baloți de lucernă, de care tatăl vorbea cu mândrie, că doar el și colegii lui îi căraseră cu tractorul, din câmp. Erau multe șuri acolo, adevărate piramide, înalte de 30 de metri și luuungi de 200 de metri. Și drumul i-a dus
BUCURIILE LACRAMIOAREI de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352649_a_353978]
-
chinuia să-l omoare. N-am să uit niciodată după-amiaza aceea. Însoțit de tatăl meu, părăsisem curtea colhozului printr-o gaură făcută-n gardul de ciment cu care aceasta era împrejmuită, tăind drumul de-a dreptul printr-un lan de lucernă, pe deasupra căruia fluturii zburau, așezându-se pe canaful mov în care-și înfigeau trompa lor subțire ca niște arcuri de ceasornic. Ajunsesem pe câmp și acum călcam cu tălpile picioarelor prin praful fierbinte al drumului, grăbindu-mă să țin aproape de
CARTEA CU PRIETENI XXXVIII- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 542 din 25 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358144_a_359473]
-
ARMĂSARULUI CEZAR La brigada gostatului din Valea Călugărească, pe timpul verii, când se termină aratul și prașila în vie, caii erau mult mai liberi și noaptea trebuia să-i scoatem la pășunat. Pășunea brigăzii era plasată între vii și ogoare cu lucernă și trifoi. Eu trebuia să-l ajut la păzitul cailor în timpul nopții pe nea Costică, un vâlcean stabilit la brigada noastră. Funcția lui era de paznic și era folosit acolo unde era nevoie de el. Nea Costică fusese jandarm în
ISPRĂVILE ARMĂSARULUI CEZAR de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 533 din 16 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357671_a_359000]
-
cu munca de peste zi, caii erau aduși la grajd. Noi îi preluam să-i ducem pe timpul nopții la pășune. Spațiul pășunii era destul de mare, însă caii erau animale și aveau mirosul dezvoltat, astfel că trăgeau la ogoarele de trifoi și lucernă. Nu era ușor să stăpânești cei 20 cai ai brigăzii, dar de foarte multe ori nu ne făceau probleme. Liderul grupului de cai era armăsarul Cezar, pe care dacă îl duceai de căpăstru era docil și ascultător. Dacă duceam caii
ISPRĂVILE ARMĂSARULUI CEZAR de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 533 din 16 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357671_a_359000]
-
un bun psiholog, fiindcă mai întotdeauna stătea pe lângă mine, iar caii ceilalți pășteau liniștiți în jurul lui. Culmea era că dacă adormeam, și nea Costică nu era pe lângă mine, caii aceștia dispăreau ca prin farmec la cel mai apropiat ogor de lucernă sau trifoi. Lanul cu trifoi era chiar lângă gardul pășunii, și vă puteți închipui ce fel de miresme aruncau în aer florile de trifoi noaptea? Într-o astfel de noapte am adormit și nici nu știu cum m-am trezit în plină
ISPRĂVILE ARMĂSARULUI CEZAR de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 533 din 16 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357671_a_359000]
-
Leonte Publicat în: Ediția nr. 489 din 03 mai 2012 Toate Articolele Autorului ÎMI E DOR Mi-e dor de grădina cu otavă, Cosită pe sub merii Ionathan, De troscotul din vechea ogradă, Prin care copil mă tăvălem. Mirosul proaspăt de lucernă, De mugetul boilor din șură, Care aveau o foame eternă, Primind mâncare pe măsură. Referință Bibliografică: Îmi e dor / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 489, Anul II, 03 mai 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Mihai Leonte
ÎMI E DOR de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 489 din 03 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358581_a_359910]
-
luptau pentru aerodromurile lor de flori, dirijate de turnuri de control fără dispeceri autorizați. Însoțit îndeaproape de veșnic flămânzii mei boi, care oricât mâncau ziua, seara ajungeau acasă tot flămânzi, iar tatăl meu mă punea să le mai dau ceva lucernă amestecată cu paie de mâncare și pentru noaptea. În câmpul deschis aveam libertatea să gândesc ce vreau. Călătoream cu norii împreună spre acele mirifice meleaguri ale poveștilor cu zâne frumoase, cu împărați drepți și buni, cu acei viteji ce nu
SPIRITUL COPILĂRIEI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358718_a_360047]
-
fără ca să mai observe cineva. Sau măcar fără ca să mai deranjeze pe nimeni. N-am găsit răspunsuri în văzduhul clocotind a ploaie; nici în frunzele răzlețe, roșu stins, de păpădie. Nici în puii de nuc, în mănunchiurile de cicoare,în lucerna înflorita vinețiu,în trifoiul cu înfrigurări purpurii. Nici în răcorosul refren al mentei sălbatice, nici în ciorchinii de puf ai vrejurilor de hamei. Nu erau decât întrebări și capcane nevăzute, ca acelea decupate în bobocii dezlănțuiți ai florilor de gură
NICI DESPRE MOARTE, NICI DESPRE VIATA de CARMEN LĂIU în ediţia nr. 1995 din 17 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/359464_a_360793]
-
iar am fost la țară, În Poarta Țărni la arat Pe la noi pe ulicioară Dar pe unde n-am umblat?! În Slava la cosit de fân Și în Bogheta la scăldat Și-am fost la nucul cel bătrân Și la lucernă-n sus de sat. Era frumos, era senin Și-am fost la mărul meu iubit, Treceam prin vadul lui Ciulin, Când din păcate m-am trezit. Și-mi este-atât de dor de sat, Pe gânduri nu-mi mai sunt
DEZRĂDĂCINARE de EMIL ŞUŞNEA în ediţia nr. 1626 din 14 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360479_a_361808]
-
devenise și mai vioi. Colorado nu se aștepta la o asemenea vizită. A deschis poarta mare și șareta a intrat în ograda mare pictată cu mari insule de troscot. Imediat lui Suru i s-a adus un braț mare de lucernă pentru ași întregi energia consumată pe drum. Moș Lică nu a scos nimic din lada șaretei unde nici Beldie nu știa ce este, ci l-a luat pe Colorado în casă unde au stat de vorbă destul de mult timp. Ce
BELDIE SE ÎNTOARCE LA ŞCOALĂ... de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 390 din 25 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360598_a_361927]