8,109 matches
-
a lui Teodor Moraru, si figurația statică a lui Gh. Saru, si pensulația amplă a lui Sălisteanu, si rafinamentul lui Octav Grigorescu și lumea văzută cu lupă a Getei Năpărus. Toate aceste incizii stilistico-formale ar putea să creeze suspiciunea că Lucia Ioan este un pictor nesigur și o conștiință artistică fluctuanta. Nimic mai fals! Lucia Ioan este o artistă de o coerentă impresionantă și opera sa are o unitate profundă, dincolo de expresia imediată. Ea este unitară prin fervoare, prin forță limbajului
Expozitia Lucia Ioan by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17769_a_19094]
-
a lui Sălisteanu, si rafinamentul lui Octav Grigorescu și lumea văzută cu lupă a Getei Năpărus. Toate aceste incizii stilistico-formale ar putea să creeze suspiciunea că Lucia Ioan este un pictor nesigur și o conștiință artistică fluctuanta. Nimic mai fals! Lucia Ioan este o artistă de o coerentă impresionantă și opera sa are o unitate profundă, dincolo de expresia imediată. Ea este unitară prin fervoare, prin forță limbajului și prin capacitatea de a-i conferi picturii statutul de realitate suficientă sieși. Altfel
Expozitia Lucia Ioan by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17769_a_19094]
-
orizontul și adulmeca în germene, la izvor, marile aluviuni ale generației. Din această pricina ea nu este un artist de prim-plan prin nici una din proiecțiile sale - așa cum de prim-plan sînt Geta Năpărus, Teodor Moraru și alții pe care Lucia Ioan îi include în inventarul sau -, ci un artist de fundal, unul care protejează forme și oferă garanții tendințelor multiple nu prin epuizarea unui anumit comportament, ci prin luciditatea și prin vigoarea enunțului axiomatic. Ea nu dezvolta eposuri și nici
Expozitia Lucia Ioan by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17769_a_19094]
-
forme și de tendințe, prin sinteză spiritului difuz al unui anumit timp, prin capacitatea nemijlocita de a transforma observația în intuiție și intuiția în fapt istoric, evident într-un alt spațiu expresiv și într-o convenție a reprezentării total diferită, Lucia Ioan se aseamănă, psihologic și comportamental, cu Alexandru Tipoia. Între ei este, însă, atît o deosebire de manifestare temperamentala cît și una de acoperire geografică: în timp ce Tipoia privește artă europeană și sintetizează totul într-un spirit cartezian, Lucia Ioan contemplă
Expozitia Lucia Ioan by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17769_a_19094]
-
total diferită, Lucia Ioan se aseamănă, psihologic și comportamental, cu Alexandru Tipoia. Între ei este, însă, atît o deosebire de manifestare temperamentala cît și una de acoperire geografică: în timp ce Tipoia privește artă europeană și sintetizează totul într-un spirit cartezian, Lucia Ioan contemplă peisajul artistic românesc și formulează într-un limbaj dezlănțuit și imprevizibil. O face însă cu o forță enormă și cu o candoare de artist care nici nu spune totul dintr-o dată și nici nu se lasă descoperit doar
Expozitia Lucia Ioan by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17769_a_19094]
-
La New York continuă să apară, prin strădania preotului-poet Theodor Damian, revista LUMINĂ LINĂ/ GRACIOUS LIGHT. Ultimul număr, 3, pentru perioada iulie-septembrie 1999, se remarcă prin paginile de poezie și de comentarii asupra poeziei. Sunt prezenți cu versuri (emoționante) Magda Cârneci, Lucia Olaru Nenati, Alexandra Roceric, Theodor Damian, Gellu Dorian, Liviu Georgescu. Revista încearcă să relanseze interesul pentru poezie antrenându-i pe cititori într-un concurs ingenios: completarea versului lipsa dintr-un poem al lui Nichita Stănescu deținut de M.N. Rusu: Rondelul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17773_a_19098]
-
Mungiu și Lászlò Alexandru au radiografiat succint sau tangențial cărți și idei despre Gulag. Numere tematice despre Gulag au fost realizate în revistele 22, Echinox, Apostrof, Vatra, Orizont și Magazin istoric. Televiziunea are și ea două fidele ale temei Gulagului: Lucia Hossu-Longin și, sporadic, Mariana Sipos. Trebuie apoi amintită Asociația Foștilor Deținuți Politici care publică de cîțiva ani "Documentele Rezistenței". Se cuvine remarcată revista și fundația Memoria că portdrapel al foștilor deținuți politici, dar și Academia Civică, care girează simpozioanele de la
Cititorul român fată în fată cu Gulagul by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/17777_a_19102]
-
diversele dvs. rememorări. Ce a fost cu Asociația "Mihai Eminescu"? P.Ch.: Această organziație, care a dăinuit între anii 1946-48, opunîndu-se sovietizării României, a fost alcătuită din Vladimir Streinu, Șerban Cioculescu, Constant Tonegaru, Iordan Chimet, Teohar Mihadaș, Dinu Pillat, Gheorghe și Lucia Fratostițeanu și subsemnatul. De asemenea Marie-Alype Barral, secretar al Nunțiaturii catolice din București, traducător al lui Eminescu în franțuzește, care a sugerat, de altfel, ca asociația să poarte numele poetului. Ne-am propus să inițiem o acțiune de rezistență morală
Pavel Chihaia - Dacă aș fi ascultat de comuniști, nu mai eram eu, eram un altul" by Ileana Corbea () [Corola-journal/Journalistic/17164_a_18489]
-
mea. Ea m-a luat, inca studentă, la nou-înfiintatul Studioul actorului de film Constantin Nottara, care ulterior s-a numit Teatrul Constantin Nottara și apoi, Teatrul Mic. La acest teatru am fost membru fondator. Foarte mult am învățat de la doamna Lucia Sturdza Bulandra, pe care iarăși o consider profesoara mea, cu toate că ea nu predase nici la Conservator, și nici pe urmă, la Institut. Va amintiti ce curs ați ținut, măcar unul, dumneavoastră sau colegii dumneavoastră? Da. Am vorbit despre teatrul american
Cu Sorana Coroamă-Stanca, despre viată si scenă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18009_a_19334]
-
Andreea Deciu Nu știu cîți dintre cititori își vor mai fi amintind filmul lui Vittorio de Sica, Miracol la Milano. O fantezie suava, de un umor debordant și, totodată, nesfîrșit de tristă, ale cărei personaje, sortite unei săracii lucii într-o mahala a marelui oraș, capătă pur și simplu viața, li se umplu sufletele de încredere și fetele de lumină de îndată ce între ei coboară (cu adevarat coboară, pentru că e venit din ceruri) un ciudat bărbat-pustan-înger. El le schimbă destinul
Jumătate pe pămînt, jumătate în nori by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18076_a_19401]
-
Audiențele TV, furnizate de la 1 ianuarie 2012 de Kantar Media, vor fi măsurate pe toate platformele, inclusiv vizionarea online de TV, a declarat Lucia Antal, președintele Asociației Române pentru Măsurarea Audiențelor, joi seară, într-un eveniment care a marcat 10 ani de la înființarea asociației. Compania Kantar Media Audiences a fost desemnată câștigătoare la licitația organizată de Asociația Română pentru Măsurarea Audiențelor (ARMA) și Consiliul
Noutate la măsurarea audienţelor TV: Va fi luată în calcul şi vizionarea online () [Corola-journal/Journalistic/24755_a_26080]
-
de Asociația Română pentru Măsurarea Audiențelor (ARMA) și Consiliul Național al Audiovizualului (CNA) pentru alegerea furnizorului unic pentru Serviciul Național de Măsurare a Audiențelor TV (SNMATV), urmând să asigure măsurarea audiențelor TV în perioada 1 ianuarie 2012-31 decembrie 2015. Potrivit Luciei Antal, președintele Asociației Române pentru Măsurarea Audiențelor (ARMA), din 2012, măsurătoarea se va face cu peoplemetere de ultimă generație. "Au fost special construite pentru România. Au posibilitatea de a măsura absolut toate platformele și toate tipurile de televiziuni, inclusiv HD
Noutate la măsurarea audienţelor TV: Va fi luată în calcul şi vizionarea online () [Corola-journal/Journalistic/24755_a_26080]
-
România. Au posibilitatea de a măsura absolut toate platformele și toate tipurile de televiziuni, inclusiv HD. Metoda prin care se vor recunoaște canalele este una modernă, respectiv audiomatching, deci nu o să mai fie frecvență pe canal, ci audiomatching", a explicat Lucia Antal. Între noutățile avute în vedere în măsurarea audiențelor TV din 2012 se numără "vizionarea decalată" și "testarea virtualmeter". Încercăm să testăm acest virtualmeter, deci ne pregătim pentru vizionarea TV online și prin faptul că Asociația Română de Măsurarea Audiențelor
Noutate la măsurarea audienţelor TV: Va fi luată în calcul şi vizionarea online () [Corola-journal/Journalistic/24755_a_26080]
-
vor veni de la 1 ianuarie 2012 vor măsura absolut toate platformele și metoda de recunoaștere a canalelor este una nouă, respectiv audiomatching. Acest lucru va duce la recunoașterea exactă a canalului pe care îl vizionează persoana respectivă acasă", a explicat Lucia Antal. Totodată, ea a precizat că, înainte de construirea panelului pentru măsurarea audienței TV, se face o cercetare de calibrare. "Aceasta definește variabile care influențează vizionarea TV. Printre întrebările de acolo au existat și întrebări referitoare la vizionarea pe tabletă, mobil
Noutate la măsurarea audienţelor TV: Va fi luată în calcul şi vizionarea online () [Corola-journal/Journalistic/24755_a_26080]
-
online de TV, pentru că s-a dovedit din aceste date că, deocamdată în România, acestea reprezintă un procent însemnat, undeva la 3-4% vizionare online pur și simplu și încă vreo 11% vizionare pe computer cu TV tuner", a mai spus Lucia Antal. Totodată, ea a precizat că numărul de gospodării în care sunt instalate peoplemetere este de 1.200. "Numărul de peoplemetere efectiv este mult mai mare, pentru că într-o gospodărie cu două, trei sau mai multe televizoare se instalează peoplemeter
Noutate la măsurarea audienţelor TV: Va fi luată în calcul şi vizionarea online () [Corola-journal/Journalistic/24755_a_26080]
-
televizor în parte. 1.200 de gospodării este un panel reprezentativ pentru România și datele sunt absolut în regulă și de încredere pentru un asemenea panel. Ca număr de persoane, ele sunt undeva la peste 3.000", a mai spus Lucia Antal. Pe de altă parte, Liliana Mihăilescu, director general Kantar Media Audiences România, a mai spus că în această perioadă lucrează la echilibrarea panelului, pentru a fi reprezentativ. "Suntem în perioada de instalare, suntem aproape de final. În momentul de față
Noutate la măsurarea audienţelor TV: Va fi luată în calcul şi vizionarea online () [Corola-journal/Journalistic/24755_a_26080]
-
către Alifantis Nicu Valeriu; 2113,46 lei către Badea Mircea; 2110,98 lei către Chireac Bogdan; 2094,91 lei către Constantin Dan; 2111,32 lei către Firea Gabriela; 2111,32 către Preda Eugen Radu; 2110,98 lei către Stancu Oana Lucia; 2110,98 lei către Radu Tudor; 2110,98 lei către ursu Radu Adrian și2107,40 lei către intervenientul Ciutacu Victor Gabriel. Cu recurs în 5 zile de la comunicare", se arată în decizie.
Statul pierde războiul TVA-ului cu jurnaliştii () [Corola-journal/Journalistic/24972_a_26297]
-
mai galant dintre criticii români apucă să zică de o carte că „neglijența este caracteristica acestei poezii încă nedefinite”, fie neglijența aceasta „reală sau aparentă,”1 nu cred să mai rămînă mult loc de vorbe bune. Din păcate, pentru că altminteri Lucia Alioth ar fi meritat măcar cîteva. Dacă nu de alta, măcar pentru prestația „psihologică” din poezia ei,2 fiindcă nici o altă româncă n-a făcut atîtea aroganțe în poezie și n-a profesat la modul ostentativ, ba încă și cu
Prințesa poetă și spioană by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2527_a_3852]
-
nici alta). Dar și destul de periculoasă; ba pînă-ntr-atît de periculoasă încît Petru Comarnescu se sperie de ea pe cît e de fascinat, notînd în jurnal: „o femeie care mă atrage întocmai ca un șarpe al cunoașterii și al pasiunii e Lucie Alioth- Karadja, care mi-arată mare prietenie. Dar e dubioasă ca idei politice și mă întreb dacă nu face parte din Intelligence Service.”6 Mare mirare să nu fi făcut, de vreme ce mareșalul Antonescu o trimite, în 1944, în lagărul de la
Prințesa poetă și spioană by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2527_a_3852]
-
nu face parte din Intelligence Service.”6 Mare mirare să nu fi făcut, de vreme ce mareșalul Antonescu o trimite, în 1944, în lagărul de la Tîrgu-Jiu pentru „activitate dăunătoare intereselor și siguranței Statului”.7 Ar fi fost lucru de tot picant ca Lucia să fi fost chiar spioană, deoarece nu prea avem poete-spioane și nici spioane-poete. În orice caz, șarm trebuie să fi avut, căci Comarnescu trece peste riscuri și avansează binișor în idilă („Cu d-na Lucie Alioth- Karadja flirtul merge ca
Prințesa poetă și spioană by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2527_a_3852]
-
lucru de tot picant ca Lucia să fi fost chiar spioană, deoarece nu prea avem poete-spioane și nici spioane-poete. În orice caz, șarm trebuie să fi avut, căci Comarnescu trece peste riscuri și avansează binișor în idilă („Cu d-na Lucie Alioth- Karadja flirtul merge ca înainte”) cu toate că prințesa are „ceva care mă oprește de a mă apropia de ea” (poate țîfneala princiară, tendința de a-l pune și pe el în genunchi) și o admiră „mai mult intelectual” (nu-i
Prințesa poetă și spioană by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2527_a_3852]
-
stăpînă (dar Comarnescu n-a înțeles că rolul lui era de servant). O fi fost, n-o fi fost spioană (să zicem c-a fost), poezii își publică destul de frecvent în Convorbiri literare (prin 1908-1916, apoi 1923-24, 1933), semnîndu-le ba Lucia Codru, ba Lucia Codru Haiducu (pseudonime transparente, psihanalizabile chiar). Prea mare grijă n-avea însă de ele, supă rîndu-l pe Perpessicius cu nonșalanța ei de principesă căreia nu-i pasă de mulțimea de „impurități formale și chiar tematice”.10 Ce
Prințesa poetă și spioană by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2527_a_3852]
-
n-a înțeles că rolul lui era de servant). O fi fost, n-o fi fost spioană (să zicem c-a fost), poezii își publică destul de frecvent în Convorbiri literare (prin 1908-1916, apoi 1923-24, 1933), semnîndu-le ba Lucia Codru, ba Lucia Codru Haiducu (pseudonime transparente, psihanalizabile chiar). Prea mare grijă n-avea însă de ele, supă rîndu-l pe Perpessicius cu nonșalanța ei de principesă căreia nu-i pasă de mulțimea de „impurități formale și chiar tematice”.10 Ce-i drept, tematic
Prințesa poetă și spioană by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2527_a_3852]
-
la ce puritate s-ar putea referi Perpessicius; aș zice că ăsta-i mai degrabă un bonus).11 În fine, cum Perpessicius chiar era om bun, lasă deschisă șansa „unei iminente poete”.12 Însă numai atît a fost să fie. Lucia e semeață absolut și țîfnoasă eminent (e singura care-și permite așa cote de aroganță). Se uită la bărbați ca la o turmă, ca la niște satiri grotești și impotenți ce asaltează o Diană, o suverană inaccesibilă a farmecelor. Pune
Prințesa poetă și spioană by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2527_a_3852]
-
mai nesimțit.” (Învrăjbire). Strivitul e bucuria adevărată a Lucicăi (dar și spaima ei), a acestei frumoase (sper că era, poezia impune să fi fost frumoasă) ce trăiește printre bărbați - oripilată și scîrbită rezolut - ca printre gîndaci. Om era însă și Lucie (alternanța asta nominală e, firește, un simplu alint) și în această calitate mai dovedește și ea slăbiciuni de inimă. Sau, de nu chiar de inimă, de suflet. Uneori concede din milă: „A căzut noaptea. Casa-i liniștită/ În margine de
Prințesa poetă și spioană by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2527_a_3852]