497 matches
-
rezistenței aquitanilor, să organizeze o primă apărare împotriva vikingilor și să pună mîna pe partea septentrională a moștenirii lui Lothar, în Francia mediană. El poartă coroana imperială din 875 pînă în 877. Coroana trece apoi la un fiu al lui Ludovic al Germaniei, Carol cel Gros (881-888). În continuare, istoria Franței nu va mai fi aceeași cu istoria Imperiului. DOCUMENT Jurămintele de la Strasbourg (842) "Ludovic, fiind mai mare jură cel dintîi [...]. Pro Deo amur et pro Christian poblo et nostro commun
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
al VII-lea cel Tînăr (1137-1180). Lenta recuperare a puterii de către regi a luat forme foarte variate. Putem distinge măcar patru dintre ele. Cea mai spectaculoasă este lupta fără milă pe care au dus-o Filip I și mai ales Ludovic al VI-lea împotriva seniorilor turbulenți din Île-de-France și din Orléans, precum Hugues du Puiset sau Thomas de Marle: ei au cîștigat poziția de adevărați stăpîni la ei acasă. Cea de-a doua formă este utilizarea sistematică a legăturilor feudale
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
și al lui Suger. Abate de Saint-Denis din 1122 pînă în 1151, prieten și principal sfătuitor al lui Ludovic al VI-lea, tutore al lui Ludovic al VII-lea, Suger devine regent al regatului (din 1147 pînă în 1149), cînd Ludovic al VII-lea pleacă în cruciadă; abația de la Saint-Denis, care este necropola regală, adăpostește însemnele regalității coroana, *flamura -, iar călugării săi, începînd cu Suger însuși care scrie Viața lui Ludovic al VI-lea cel Gros, redactează istoria oficială a regilor
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
cel Sfînt (1226-1270), este și cel al catedralelor și al universităților. Și, în aprope toate domeniile, regatul lui Filip August, al lui Ludovic cel Sfînt și al lui Filip cel Frumos figurează în primul plan. Marii Capețieni Filip August și Ludovic al VIII-lea. Cei cinci regi capețieni care s-au succedat din 1180 pînă în 1314 au făcut din Franța marele regat al Occidentului. Cea mai de seamă acțiune din timpul lungii domnii a lui Filip August (1180-1223) este lupta
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
și a infanteriei din orașele sale, îl învinge la Bouvines, în apropiere de Lille, la 27 iulie 1214. Scurta domnie a lui Ludovic al VIII-lea (1223-1226), căsătorit cu Blanche de Castille, care va asigura regența în timpul minoratului fiului lor Ludovic al IX-lea, este perioada pătrunderii capețiene în sudul regatului: Ludovic al VIII-lea face un mare turneu în regiunea Languedoc pentru a afirma drepturile regelui asupra principatelor meridionale imediat după cruciada împotriva albigenzilor dintre anii 1209-1213, dusă de baronii
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
1229 Tratatul de la Paris între regele Franței și contele de Toulouse 1230-1240 Romanul trandafirului de Guillaume de Lorris 1243-1244 Asediul și cucerirea orașului Montségur 1244 Cucerirea Ierusalimului de către turcii mameluci 1246-1248 Se construiește Saint-Chapelle 1248-1254 Cruciada a VII-a 1249 Ludovic cel Sfînt cucerește Damiette 1250 Înfrîngerea lui Ludovic cel Sfînt la Mansourah 1254 Marea ordonanță privind reforma regatului 1259 Tratatul de la Paris între Ludovic cel Sfînt și Henric al III-lea al Angliei Mijlocul sec. XIII Moara de hîrtie, roaba
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
1. Jurăminte de credință față de Wilhelm Cliton, conte de Flandra în 1127, 127 2. Jurămînt de pace la Beauvais (1023), 129 3. Carta eliberării din șerbie (1248), 130 11. Marele regat capețian (1180-1328), 132 Marii Capețieni, 133 Filip August și Ludovic al XVIII-lea, 133 Ludovic cel Sfînt, 134 Filip al III-lea și Filip al IV-lea, 134 Perfecționarea instituțiilor, 135 Creșterea domeniului, 135 Instituțiile locale, 136 Instituțiile centrale, 136 Roadele creșterii, 137 Bogăția regatului, 137 Renașterea urbană, 138 Paris
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
lasă treptat și parțial atrasă într-un raport orizontal, intra-mundan și concurențial cu Imperiul, a cărui tensiune izbucnește, de-a lungul secolului al XI-lea, în cearta învestiturilor, apoi în secolul al XIV lea în conflictul dintre Papalitate și Ludovic de Bavaria. Dar chiar William of Ockham, adversar înverșunat al papei Ioan al XXII-lea și susținător al împăratului, considera că autoritatea spirituală și puterea temporală au sfere de acțiune complementare, că ele se pot influența reciproc în mod benefic
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
mo?tenit de la P. de Cortone � studiat de Le Brun �n Italia � dar f?r? iluzionism. 4. Versailles: art? ?i absolutism �n deceniul �60, Colbert se str?duie?te s? duc? la bun sf�r?it proiectul Luvrului, de?i Ludovic al XIV-lea nu dore?te s? se fixeze la Paris. Mansart (1662), Le Vau (1664), Bernini (1664-1665) propun planuri, mai ales pentru fă?ada de est. �n 1667, Le Vau, Cl. Perrault ?i Le Brun, reuni?i la cererea
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
lasă treptat și parțial atrasă într-un raport orizontal, intra-mundan și concurențial cu Imperiul, a cărui tensiune izbucnește, de-a lungul secolului al XI-lea, în cearta învestiturilor, apoi în secolul al XIV lea în conflictul dintre Papalitate și Ludovic de Bavaria. Dar chiar William of Ockham, adversar înverșunat al papei Ioan al XXII-lea și susținător al împăratului, considera că autoritatea spirituală și puterea temporală au sfere de acțiune complementare, că ele se pot influența reciproc în mod benefic
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
a spus unul din marii specialiști ai acestei perioade 89. Ceea ce a făcut posibilă apariția partidei whig din parlamentul britanic a fost luarea de poziție a contelui Shaftesbury, la începutul anului 1673, împotriva alianței dintre Carol al II-lea și Ludovic al XIV-lea, îndreptată împotriva Olandei. Alianța fusese secretă și a devenit cunoscută numai în 1672, o dată cu pierderile însemnate înregistrate de flota engleză în al Treilea Război împotriva Olandei. La fel ca în vremea primilor regi Stuart, opoziția dintre rege
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
două puteri monarhice naționale în care, alături de practicile feudale, începe să se impună revendicarea drepturilor regelui. Cu toate acestea, triumful statului național în Europa occidentală nu permite asigurarea stabilității pe continent. În Franța, monarhia feudală, fondată sub Filip August și Ludovic al IX-lea, a evoluat către centralizare sub influența hotărîtoare a juriștilor, în timpul lui Filip cel Frumos, aceștia au afirmat supremația regală și au reușit să-i supună pe marii vasali, în Anglia, după marile crize din secolul al XIII
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
mîinile puternicilor săi vecini. Suverani mediocri, conduși de miniștri sau de favoriții lor, înconjurați de o curte sufocată de formalismul religios, Filip al III-lea și Filip al IV-lea sînt incapabili să stopeze această decădere. În momentul în care Ludovic al XIV-ba își începe domnia personală (1660), Filip al IV-lea nu are încă un moștenitor. Nașterea unui fiu amînă din nou speranțai de-a vedea Spania scăpată de ambițiile franceze. Dar cînd Carlos al II-lea ajunge pe tron
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
decît aceste două puteri, va fi obligată să procedeze ca ele: ea va lua Cracovia și Mica Polonie". Polonia micșorată astfel, destinul Europei de nord se află în mîinile Suediei și ale Rusiei. Capitolul 11 EUROPA COALIZATĂ ÎMPOTRIVA DOMINAȚIEI LUI LUDOVIC AL XIV-LEA (1660-1715) ■ După tratatele de la Westfalia, în Franța se instalează modelul de monarhie absolută. Fondată în același timp pe ierarhia feudală, pe ideea romană de stat personificată de suveran și pe ungerea divină, puterea monarhică se afirmă datorită
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
Franței se hotărăște să tccepte testamentul regelui Spaniei, care lasă moștenire regatul său ducelui de Anjou, nepotul său, începe împotriva statelor europene lungul război de succesiune a Spaniei (l702-1713), care ruinează finanțele și economia regatului, întunecă ultimii uni ai lui Ludovic alXlV-lea și, la moartea regelui, lasă o țară epuizată și sătulă de absolutism. În același timp, Suedia, la rîndul ei, își vede amenințată dominația asupra Europei de nord. În ciuda epopeii regelui Carol al XII-lea care, la începutul secolului
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
legile și cutumele regatului, în sfîrșit, papa nu este infailibil decît prin consimțămîntul Bisericii universale. Conflictul se adîncește în anii următori, Inocențiu al XI-lea anulînd hotărîrile din 1682 și refuzînd să dea învestitura canonică noilor episcopi numiți de rege. Ludovic al XlV-lea ocupă Avignonul și ținutul Comta. Angajat într-o luptă cu un sfîrșit incert, regele profită de moartea lui Inocențiu al XI-lea (1689) pentru a ieși din capcana în care s-a băgat singur: anulează "Declarația celor
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
a clasicismului francez va fi mult mai durabilă decît hegemonia militară pe care, sprijinindu-se pe situația privilegiată obținută prin tratatele de la Westfalia și Pirinei, Ludovic al XIV-lea încearcă să o impună în statele vecine. Politica europeană a lui Ludovic al XlV-lea și războiul de succesiune Mîndru de puterea sa în interiorul regatului, Ludovic al XIV-lea intenționează să determine Europa să-i recunoască întîietatea. Această dorință de supremație nu are nimic comun cu tentativa Habsburgilor: nu mai este vorba
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
să intervină prin forță armată: ofensivele lui Turenne în Flandra și ale lui Condé în Franche-Comté asigură francezilor o victorie ușoară (1667). Provinciile Unite văd cu spaimă instalîndu-se la frontierele lor acest vecin puternic. Cu atît mai mult cu cît Ludovic al XIV-lea riscă să redeschidă portul Anvers, a cărui închidere, obținută prin pacea cu Spania, a favorizat dezvoltarea portului Amsterdam. Împins de burghezia comercială, Marele Pensionar Jan de Witt pune capăt în grabă (1667) războiului împotriva Angliei și își
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
salvat Suedia învinsă în războiul împotriva vecinilor săi de la Marea Baltică. Astfel, Europa este împînzită de zvonuri despre pretențiile lui: se presupune chiar ridicarea delfinului la rangul de împărat! Convins că nimeni în Europa nu este capabil să i se opună, Ludovic al XlV-lea se comportă ca un stăpîn. În realitate, prinții germani, plătiți cu sume grase de trimișii regelui, nu reacționează la nici unul dintre afronturile sale. Împăratul este paralizat de războiul împotriva turcilor, iar Provinciile Unite mulțumite de avantajele obținute
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
de Anjou să devină Filip al V-lea al Spaniei, știind că Europa nu poate accepta ca dinastia Bourbonilor să domine Europa occidentlă de la Marea Nordului la Mediterana? Interesul dinastiei învinge pînă la urmă simțul realităților politice. La 16 noiembrie 1700, Ludovic al XlV-lea deschide larg ușile cu două canaturi din Galeria Oglinzilor și prezintă pe nepotul său curtenilor și ambasadorilor adunați acolo: "Domnilor, iată-1 pe regele Spaniei... ". Acceptarea testamentului nu ar fi fost de ajuns să arunce Europa într-un
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
din Paris să înregistreze dorința sa ca ducele de Anjou și toți descendenții săi să-și păstreze în totalitate dreptul la coroana Franței. Devine clar atunci că Filip al V-lea se va manifesta mai mult ca nepot al lui Ludovic al XlV-lea decît ca rege al Spaniei. De aceea, Wilhelm de Orania îi adună din nou (1701) pe principalii adversari ai regelui Franței: împăratul, Anglia și Provinciile Unite formează Marea Alianță de la Haga. Războiul care începe în 1702 umbrește
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
ei nu se ating de instituțiile politice, de credințele religioase sau de regulile morale. Printre inspiratorii direcți ai filosofilor din secolul al XVIII-lea, un loc aparte trebuie acordat lui Bayle și lui Fontenelle care, încă de la sfirșitul domniei lui Ludovic al XlV-lea, ridică în slăvi valoarea spiritului critic, și filosofilor englezi care, în secolul al XVII-lea, s-au ocupat de drepturile naturale ale omului, în special Locke. Efervescența filosofică atinge cea mai mare intensitate în Franța, țara cea
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
regal, Maria Antoaneta cu anturajul său nutresc aceleași aspirații, facînd-o pe țăranii în așa zisele colibe ale Micului Trianon. Acest curent al "sufletelor sensibile", care contrastează așa de mult cu rigiditatea pompoasă și riguroasă a "gustului ales" din epoca lui Ludovic al XlV-lea, marchează evoluția artistică a secolului al XVIII-lea. "Noul gust" Impus de Ludovic al XIV-lea, "gustul ales" este repus în discuție din cauza eșecurilor monarhiei absolute și a crizei financiare a statului. Spiritul de libertate de care
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
curții regale din Franța. Unul din succesorii săi, Frederic al II-lea, are un preceptor francez și se atașează de Voltaire, care îl impresionează cu povestirile despre eroismul și măreția lui Carol al XII-lea al Suediei sau ale lui Ludovic al XlV-lea, care devin modelele sale. El nu va avea liniște pînă cînd nu va instaura în Prusia un model de monarhie birocratică și militară capabilă să-i susțină aspirațiile. Acești suverani "luminați" iau parte la admirația exagerată a
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
civilizației sale fac din Franța, în mod incontestabil, statul cel mai puternic din Europa. Dar înfrîngerea lui Ludovic al XIV-lea a demonstrat limitele acestei puteri și imposibilitatea de a o transforma în preponderență politică. Devenit prudent în urma eșecurilor suferite, Ludovic al XlV-lea încearcă de acum înainte să potolească neîncrederea europeană, jucînd cinstit jocul echilibrului european. În sfîrșit, puterile care se afirmă nu sînt încă în măsură să amenințe cu adevărat echilibrul european. E adevărat că Rusia și Prusia și-
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]