443 matches
-
o altă lumină și nu pe temeiul participării la el, ci ea (strălucirea) este întru totul propria lui născută. Oastfel de naștere este însă cu necesitate o singură lumină, și nu sepoate cu dreptate să se spună că sunt doi luminători, ci cu dreptate,că soarele și lumina sunt doi; una însă lumina din soare care luminează toate. Și în acest mod este și divinitatea Fiului aceea a Tatălui,pentru care lucru de asemenea ea este de neîmpărțit, și în felulacesta
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
13-15). La cei desăvârșiți în Hristos mintea nu mai este în seama ei(Romani 1, 28) ca urmare a păcatului strămoșesc, ci prin credința ca„ungere a pragului de sus cu sângele Mielului” (Ieșire 12, 7), min tea devine „ochiul, luminătorul trupului” (Matei 6, 22). Mintea este„stăpânul casei” (Luca 12, 39), dar „casa” care trebuie zidită în Hristoseste „inima”. De aceea, chemarea: „Capetele voastre să le plecațiDomnului!”, are ca urmare faptul că inimile pot să fie „sus” ca o eliberare
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
de exilul pentru ea, nu se rușinează de cei ce s-au împărtășit de exil împreună cu el și au învățat de la el cele dumnezeiești, care s-au arătat sarea pământului (Matei, V, 13) și lumina lumii (Matei, V, 14) și luminătorii străluciți ai Bisericii având cuvântul vieții”. Ideile înălțătoare, în genul „nici noi, nici Biserica nu are astfel de obicei ca să se călăuzească de cuvinte nelucrătoare” sunt rupte, din păcate, de cea mai de seamă dintre realitățile pământului: omul. Dacă se
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
utile câtă vreme oferă perspectiva de ansamblu și sunt lipsite de prejudecăți, interese, afirmații subiective. În împrejurarea în care opera sa întâlnește cititori cu un serios bagaj de cunoștințe, ea devine - așa cum am văzut în Transilvania, și nu doar aici - luminătoare. În zelul față de polonezi, Rousseau recomandă întoarcerea la exemplele istoriei, îndeamnă la modificarea constituției, la apărarea integrității în fața dușmanului. Transformările le vede posibile, dar în accepțiunea lui ele trebuie întotdeauna dublate de o bine-venită circumspecție. „Timpul care va veni va
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
în comunitatea popoarelor europene de unde fuseseră excluși prin concursul circumstanțelor istorice, în urmă cu cinci secole. Desigur, poziția de mitropolit era mai puțin favorabilă, dar limitele impuse de funcție nu l-au împiedicat să se exprime, adesea ca un adevărat luminător. El nu mai are comun cu vechea gardă decât profesarea cultului. Concepțiile lui sunt cu mult deosebite de ale predecesorilor. În cercurile sale acceptă nu numai vârfurile ecleziaștilor, ci atrage pe toți acei care se arată preocupați de arta, știința
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
și la aceea a civilizației bizantine, profund influențat de raționalismul epocii, reușește să transmită, într-o formă accesibilă contemporanilor, propria sa manieră sintetizatoare de a vedea lumea. Scrierile sale editate la Tipografia Universității din Buda între anii 1806-1829, expun ideile luminătorilor celui de-al XVIII-lea veac, idei filosofice, pedagogice, socio-politice și culturale, adaptate noilor trebuințe. El construiește un sistem relativ complet și coerent pentru a analiza viața umanității, apelând la problemele de logică și teoria cunoașterii, de metafizică, politică și
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
înconjura problematica unui moment dat cu o interpretare globalizantă, abundentă, supraîncărcată). Această interpretare oferită faptului interior conduce la o modificare a perspectivei care precede schimbarea adevărată, aici conștiința de sine introducând cezura salvatoare fie și numai prin simpla ei exercitare luminătoare. Este, de aceea, admis că pentru a reinterpreta vechiul trebuie să te separi cu adevărat de el, să beneficiezi de avantajul unei distanțări, ceea ce în cazul interiorității este realizat de către dedublarea reflexivă. Astfel, comportându-se ca un întreg, egoul îmbracă
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
lui Aristotel (care afirma că "adevărul înseamnă să atingi ceea ce cauți și să exprimi acest lucru"65). Calea până la conținutul manifest este spațiul privilegiat al reflexiei active, ea intervenind măcar ca un controlor al întregului proces, dacă nu ca un luminător al cadenței îndrăznețe cu care avansează intuiția pre-discursivă. Teritoriul misterului nu se poate restrânge decât dacă ofensiva gnoseologică a subiectului este condusă de un for auto-referențial perfect lucid și inspirat, care degajă spațiul intențional conform unui plan elaborat după principiile
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
și de posibilități de aplicare. Dacă raționalitatea constă, după Jurgen Habermas, în "felul în care subiectul actant și vorbitor dobândește și folosește cunoștința"69, atunci conștiința de sine devine stăpânul strategiilor de învățare și aplicare, ea practicând implicarea activă și luminătoare în întregul proces de traducere a cunoașterii în act. Implicarea aptitudinii în dinamica acumulării de cunoștințe esențiale deconstruiește de-la-sine-înțelesuri interioare care pot ajunge, în încremenire dogmatică, să reprezinte tot atâtea nuclee de prejudecată subiectivă și să zădărnicească astfel o firească
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
cele încă netocmite, rostire originară ce luminează mărturisitor venirea în lume: "Sămânța nemuririi, iubite, e cuvântul,/ Eternul se ascunde sub coaja unei clipe". Cuvântul care dă lumină vieții luminează în întunericul ce nu îl cuprinde; el se dă ca ascuns luminător al tuturor celor create. Cum se poate însă ca ceva ascuns să lumineze și să rostească în lumină pe cele pe care le întemeiază tocmai prin această pro-punere originară? "Ca-n oul ce păstrează un zbor înalt de-aripe,/ Pân'ce
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
și social. Interferențe, Horia Lazăr Incertitudinile prezentului, Gustave Le Bon Însem(i)nările magistrului din Cajvana, Luca Pițu Jurnal în căutarea lui Dumnezeu, Arșavir Acterian Jurnal londonez, Dumitru G. Danielopol Jurnal parizian, Dumitru G. Danielopol Luciditate și nostalgie, Dan Ciachir Luminătorii timpului, Liviu Pendefunda Mărturisiri din exil, Pavel Chihaia Mit, magie și manipulare politică, Nicu Gavriluță Moartea care mă apasă, Katherine Mansfield Modernitate și tradiție în Est, Tănase Sârbu Monolog pe mai multe voci, Ion Deaconescu Noi și ceilalți, Tzvetan Todorov
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
și social. Interferențe, Horia Lazăr Incertitudinile prezentului, Gustave Le Bon Însem(i)nările magistrului din Cajvana, Luca Pițu Jurnal în căutarea lui Dumnezeu, Arșavir Acterian Jurnal londonez, Dumitru G. Danielopol Jurnal parizian, Dumitru g. Danielopol Luciditate și nostalgie, Dan Ciachir Luminătorii timpului, Liviu Pendefunda Mărturisiri din exil, Pavel Chihaia Moartea care mă apasă, Katherine Mansfield Modernitate și tradiție în Est, Tănase Sârbu Monolog pe mai multe voci, Ion Deaconescu Noi și ceilalți, Tzvetan Todorov Noi și postcomunismul, Sorin Bocancea O țară
Cel de-al treilea sens by Ion Dur [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
europeană, 1993), „Creanga de aur”, „Transylvanian Review”, „Destin românesc”, „Glasul Bucovinei”, „Contrafort”, „Revista de istorie socială”, „International Journal of Romanian Studies”. A susținut financiar o serie de publicații ale românilor din afara granițelor: „Limba română”, „Sud-Est”, „Semn”, „Alfa și omega”, „Cugetul”, „Luminătorul”, „Curcubeul timocean”. Organizează congrese și reuniuni culturale și științifice internaționale: Forumul românilor și originarilor din România (Neptun), Congresul internațional de studii românești (Iași, 1993), România și românii în știința contemporană (1994, 1997),Contribuția politicii culturale la înțelegerea fenomenului istoric contemporan
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287109_a_288438]
-
început cu numele de familie rusificat Nicov, apoi Sergiu Nicu și în cele din urmă Sergiu Matei Nica. În 1934 înființează și conduce împreună cu Al. Bardieru revista „Limba noastră” a seminariștilor din Chișinău și începe să colaboreze la „Raza” și „Luminătorul”, pentru ca între 1936 și 1938 să se angajeze redactor la „Tribuna tinerimii”. Își intensifică activitatea publicistică în anii studenției: este redactor la „Gazeta Basarabiei”, secretar de redacție la revista „Din trecutul nostru” și colaborează cu articole, versuri, nuvele (Șilimon Pălămariu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288428_a_289757]
-
Pe lângă strădania managerială, în toate acestea T. este prezent cu versuri, schițe și cu publicistică militantă, de factură superior culturală (articole și contribuții de istorie literară, recenzii și note privitoare la actualitatea literară ș.a.). Alături de poeziile cu caracter religios din „Luminătorul”, compuse în preajma primului război mondial, i-au apărut și altele, rod al experienței dure de pe frontul galițian, cum sunt și câteva povestiri. O contribuție cu totul remarcabilă este însă sinteza istorică Mișcarea culturală-socială în Basarabia după Unire (1918-1940), pe care
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290282_a_291611]
-
despre iad, dar foarte puține despre rai<footnote Pr. Stăniloae în 7 dimineți cu Părintele Stăniloae , p. 132-133. footnote>. La vederea deplină a Domnului Hristos în lumină, vor ajunge cei ce cred în El, în viața eternă. Acolo drepții ca luminătorii vor străluci<footnote Din slujba înmormântării. footnote>. În aceasta va consta fericirea lor nesfârșită. Atunci nu indivizi izolați, ci neamurile vor umbla în lumină (Apoc., 21, 24). Lumina va fi cu atât mai mare, cu cât va izvorî din toți
EXPERIEREA LUMINII DUMNEZEIEŞTI LA SFÂNTUL SIMEON NOUL TEOLOG by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/141_a_174]
-
departe și să vorbim despre alte danii. Una, care o să te mire, este o velniță. Aceasta a fost făcută de Gheorghe Duca voievod la 4 august 1670 (7178): „Io Duca voievod...am miluit svintei mănăstiri unde iaste hramul Cei trei luminători...cu o velniță ce iaste lângă mănăstire, din vale despre Bahlui, să hie în pace de camănă și de alte cheltuiale ce vor hi pe alte vilniță oricâte căldări vor pune să lucredze.” Măi să fie! Sfințiile lor ședeau cu velnița
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
lucru i-a ușurat misiunea de a converti japonezii, cu miile, la creștinism. El a fost trimis ca misionar în Japonia de Biserica Ortodoxă Rusă. În fiecare an, pe 1 august, se sărbătorește ziua nașterii Sfântului Ierarh Nicolae denumit și „Luminătorul Japoniei”, iar prăznuirea sa are loc pe data de 3 februarie. Pentru râvna și efortul depuse în răspândirea creștinismului în arhipelag, Sf. Nicolae a fost hirotonit primul Episcop al Bisericii Japoniei. De aici, am trecut la „Catedrala Învierii Domnului” ridicată
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
Pentru ce oare? Pentru că ne-am păgubit și de niscareva lucruri lumești? Oare de bani oarecare? Oare de moșii? Ba nu nicidecum. Ci de o comoară neprețuită, de un odor ca acela, de carele toată lumea nu-i era vrednică, de luminătorul [f. 34] nostru cel strălucit și, în scurt, de preamilostivul și bunul părinte, păstorul și dupre Dumnezeu povățuitorul.” <footnote Dascălul Isaac, originar se pare chiar din părțile Neamțului, a fost un ucenic apropiat al Starețului Paisie, prieten și secretar al
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
Incertitudinile prezentului, Gustave Le Bon Însem(i)nările magistrului din Cajvana, Luca Pițu Jurnal (1931 1937), Petru Comarnescu Jurnal în căutarea lui Dumnezeu, Arșavir Acterian Jurnal londonez, Dumitru G. Danielopol Jurnal parizian, Dumitru g. Danielopol Luciditate și nostalgie, Dan Ciachir Luminătorii timpului, Liviu Pendefunda Mărturisiri din exil, Pavel Chihaia Moartea care mă apasă, Katherine Mansfield Modernitate și tradiție în Est, Tănase Sârbu Monolog pe mai multe voci, Ion Deaconescu Noi și ceilalți, Tzvetan Todorov Noi și postcomunismul, Sorin Bocancea Ok. Pentru
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
Camee, București, 1935; Cortegiul plin de sărbătoare, București, 1935; Stema Moldovei, București, 1935; Frumusețea zilelor, București, 1936; Au doborât un uriaș, București, 1936; Ceasul de amiază, București, 1936; Marmoreele, București, 1936; Umbra platanilor, București, 1936; Anotimpuri în tăcere, București, 1937; Luminătorul din ape, București, 1937; Zeița cu podoabe de aur, București, 1937; Har, București, 1937; Heruvim lăuntric, București, 1938; Mătrăgună, București, 1938; Cloșca cu puii de aur, București, 1938; Pygmalion, București, 1939; Inima munților, București, 1939; Clopotnița mică, București, 1939; Moise
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290244_a_291573]
-
seci, exact cum se petrec lucrurile în scoica perlieră, cu straturi de sidef succesive, și iată-ne cu o superbă perlă de cultură pe fundul adăpătoarei noastre de necredincioși. Un patrimoniu din care unii își fac și astăzi o moștenire. "Luminătorul trupului este ochiul", citim în Evanghelia lui Matei (VI, 22). De ce n-o fi descris el și cadrul și contemporanii? Ascultăm un Isus invizibil. Credința intră prin ureche. De aceea îl și putem recunoaște după accent deși n-a prea
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
și vreme pentru orice îndeletnicire sub cer" (Ecleziastul, 3, 1). Văzuți în contextul și succesiunea lor, acești kairoi ne apar acum "ca printr-o oglindă, în ghicitură, iar atunci [în eshaton n.n.], față către față" (Corinteni, 13, 12). Ei sunt luminători în descoperirea iconomiei divine. Pentru a înțelege mai bine adevărata semnificație a "plinirii vremii", să urmărim etimologia cuvântului kairos. În limba greacă există două cuvinte pentru timp: chronos și kairos. Primul desemnează timpul profan, scurgerea cotidiană și măsura acestuia, în timp ce
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
spre deosebire de Avraam, refuză cu încăpățânare chemarea Domnului dintr-o înțelegere strictă, personală și egoistă a libertății de a alege. Libertatea lui Iona sfidează voința divină, necesitatea, prin absolutizarea ei înseși. Abia după efectuarea călătoriei inițiatice pe mare și după răgazul luminător din întunericul pântecelui balenei, Iona înțelege responsabilitatea libertății și acceptă asumarea destinului personal, desăvârșirea de sine, prin urmarea voii divine. Povestea lui Iona este legată îndeobște de intervalul mai puțin cunoscut dintre Răstignire și Înviere, datorită prezicerii pe care o
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
sa. Deasemenea, în vremea cântării Heruvicului, a doua oară a strigat pruncul. Și când preotul a glăsuit "Sfintele sfinților", a treia oară s-a auzi, glasul pruncului din pântecele mamei. Din aceasta au înțeles toți că o să se arate mare luminător lumii și slujitor Sfintei Treimi. Căci, precum Sfântul Ioan Botezătorul a săltat cu bucurie în pântece înaintea Maicii Domnului, așa și acesta a săltat înaintea Domnului în Sfânta Biserică"22. Mai mult decât orice credincios, sfântul este contemporanul lui Hristos
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]