441 matches
-
a cuvintelor ebraice; acestea sunt aranjate în ordinea alfabetică a rădăcinilor, sub forma unui dicționar prevăzut cu note masoretice. Astfel, din cuprinsul cărții aflăm că rwa (lumină) apare întotdeauna în scriere plena, adică având încorporată consoana waw, iar cuvântul tram (luminător) apare de două ori în scriere defectiva, adică fără consoana waw (Fac. 1,14.16). Lucrarea începe cu o listă de reguli generale privind întrebuințarea literelor matres lectiones în Biblie și se termină cu câteva colecții de liste masoretice referitoare
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
nu au voie să se uite la cuptor, în vatră, "ca să nu le fie viața neagră ca tăciunii", se uită la soare, pe fereastră. În momentul în care se așează pe masă "steagul", în spatele miresei stă o fetiță numită "svitūka" (luminătoarea) care ține o lumânare la umărul miresei, lipită de "baltagul" mirelui, simbolizând calea cea bună a vieții. c. Înmormântarea În ritualul înmormântării, focul era venerat din cele mai vechi timpuri: incinerația era considerată "înmormântarea în cuptor"302, conferindu-i, astfel
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
mâna Arhanghelului. De Arhanghel să aprinzi o lumânare la biserică și aceea luminează în veci, precum și pentru cei spânzurați, înecați etc. Totdeauna la Sfântul Arhanghel să te rogi."197 Într-o povestire bucovineană, în care se prezintă Nașterea lui Isus Hristos, "luminătorii cerești" se coboară pentru a consfinți minunea împletirii pământescului cu cerescul: "La ea (Maica Domnului) s-au coborât soarele și luna și au venit în rodini."198 În perioada celor 12 zile sacre, ale sărbătorilor de iarnă, soarele și luna
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
a instalat mai pretutindeni, atât cu privire la procesul instructiv-educativ, cât și pe tărâmul integrării sociale a corpului didactic. De la condiția ancilară, funcționărească, de simplă unealtă a politicului, la care fusese redus, dascălul e chemat acum la misiunea lui adevărată, aceea de luminător al comunității în care trăiește. Cine să cunoască mai bine adevăratele trebuințe sociale decât învățătorul, profesorul, pedagogul? Acest început de nou an școlar, întâiul după abolirea intempestivă a dictaturii, ar trebui să afle corpul didactic într-o dispoziție favorabilă marilor
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
cuprinzător, coerent, perspectivic. Istoric de vocație, era natural ca redactorul să caute a insera noua publicație într-o suită comparabilă, ceea ce i-a permis să-i citeze pe Racocea, Carcalechi, Heliade, Bariț, Asachi, ca înaintași exemplari mai ales prin "focul luminător al științelor". Venise acum timpul să se pună accent pe creația literară, creație chemată a depăși, în spirit, vechiul particularism și excesul de "coloră locală". Noua publicație era deci chemată a difuza "producțiile românești, fie din orice parte a Daciei
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
ce-l slăbesc și împuținează, alții împotriva trântorilor cari trăiesc din rodul muncii lor și în loc să-l ajute la nevoie îl îngroapă și mai amarnic în mizerie și în ignoranță. Căci realizarea idealului național atârnă, pe lângă cultură, care e farul luminător al tuturor celorlalte silințe către liman, și de îmbunătățirea stării economice, sociale și politice a unui popor", conchidea tânărul istoric, atent ca puțini dintre contemporanii săi la economia de ansamblu a societății românești, preocupat să-i afle cât mai exact
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
și spațiul memoriei, sustrase curgerii distructive a clipelor (rol pe care îl aveau și imaginile acustice), ci poartă către altă dimensiune: Piața Navona, noaptea, pe bănci / Stăteam întins tăcerea căutăm / iar ochii mei cu drepte și inele de spirale / uneau luminătorii aceiași ce copil fiind vedeam / întins pe pietrele râului Platani / Silabisind în întuneric rugi (Reîntoarcerile).328 Există numeroase puncte de contact între experiență descrisă de creatorul romantic în Viață solitara și imaginea quasimodiană amintită: Din când în când m-așez
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
nu are dreptul I. Provocări etice În societatea bazată pe cunoaștere Morală și politică În societatea bazată pe cunoaștere de a nu Încerca să-i trezească pe cât mai mulți la acțiune responsabilă. Educația determină „atragerea gândirii politice pe drumul deschiderilor luminătoare de sens. Deschiderea și sensul fac posibilă Întâlnirea gândirii politice cu viața, cu știința, filosofia, religia În orizontul libertății asumate și al demnității exercitate”. Face posibilă afirmarea omului politic moral și responsabil. Suntem, acum, În măsură să sugerăm o esențială
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
accesului la sens: "Drept acéia și Smerenia Noastră, văzănd o comoară ca aciasta ascunsî și ca o gradinî încuiată, plinî fiind de toate florile darului Duhului Sfănt, ale Purtătorilor și însuflețiților de Dumnezeu Părinți Sfinți și ai Lumii dascali și luminători, carii au împlut toatî lumé de dulcé blagovonie a Duhului, găndii zicănd: ce folos iaste de amăndoaî să sté încuiate? Cum zice Scriptura. Mai vărtos, aducăndu-mi aminte de cuvăntul stăpănului mieu Hristos pentru sluga cé viclénî ce ascunse talantul în
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
poruncile Domnului. De aceea femeia a rămas la chemarea ei, la rosturile și menirea ei — de soție și mamă. * în istoria neamului nostru sunt celebre numele voievozilor Ștefan cel Mare și Sfânt, Mihai Viteazul, Mitropolitul Andrei Șaguna și ale tuturor luminătorilor, întregitorilor neamului românesc care în cea mai mare parte își datorează valoarea credinței și mamei lor. Vocația misionară a femeii îmbrățișează toate laturile vieții. Femeia este chemată să devină soție și mamă adevărată. Să fie inima creștină spirituală. Și această
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
și social. Interferențe, Horia Lazăr Incertitudinile prezentului, Gustave Le Bon Însem(i)nările magistrului din Cajvana, Luca Pițu Jurnal în căutarea lui Dumnezeu, Arșavir Acterian Jurnal londonez, Dumitru G. Danielopol Jurnal parizian, Dumitru G. Danielopol Luciditate și nostalgie, Dan Ciachir Luminătorii timpului, Liviu Pendefunda Mărturisiri din exil, Pavel Chihaia Moartea care mă apasă, Katherine Mansfield Modernitate și tradiție în Est, Tănase Sârbu Monolog pe mai multe voci, Ion Deaconescu Noi și ceilalți, Tzvetan Todorov Noi și postcomunismul, Sorin Bocancea O țară
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
se întâlnesc în 1875, când Eminescu remarcă, în cadrul unor conferințe ținute cu învățătorii din județul Iași, temeinicia „metodului legografic” al lui Creangă. Probabil în urma recomandării acestuia, Maiorescu îi va cere întocmirea metodicii. Se pare că Eminescu a dedus talentul de luminător al lui Creangă, evidențiind diferența de metodă ce transforma dresura în pedagogie, admirând empatia învățătorului, rolul practicii și anticipând astfel iminenta dezvoltare a învățământului românesc. Nu este de neglijat o asemenea recomandare din partea cuiva care, instruit în străinătate, întrezărea pașii
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
aceea, rezistența, devotamentul și pasiunea sa pentru școală constituie un capitol din ceea ce am numit arta de a trăi a lui Ion Creangă, calități ce ar trebui să fie pildă pentru cei ce se avântă în lumea cea sfântă a luminătorilor. „Răspopă, dar în suflet țiind tot la diaconie” Pentru cei care studiază viața lui Ion Creangă și urmăresc relatările bazate pe fapte reale și nu bazate pe fapte presupuse sau deduse, este lesne de înțeles că ceea ce numim "chemarea" preoției
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
Roma, s-a ținut conciliul general sub conducerea papei Inocențiu [III], un om magnific și prudent. Mărinimia și consecvența sa ieșeau în evidență înaintea tuturor. Providența divină a făcut în aceste timpuri să răsară din tezaurul milostivirii sale doi mari luminători, cel al Ordinului Predicatorilor și cel al Fraților Minori. Dumnezeu i-a așezat pe firmamentul Bisericii. Astfel, prin intermediul doctrinei lor, limpede și luminătoare, și prin splendoarea vieții lor sfinte, au luminat în mod minunat întreaga lume învăluită în întunericul greșelii
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
înaintea tuturor. Providența divină a făcut în aceste timpuri să răsară din tezaurul milostivirii sale doi mari luminători, cel al Ordinului Predicatorilor și cel al Fraților Minori. Dumnezeu i-a așezat pe firmamentul Bisericii. Astfel, prin intermediul doctrinei lor, limpede și luminătoare, și prin splendoarea vieții lor sfinte, au luminat în mod minunat întreaga lume învăluită în întunericul greșelii. Întemeietorii acestor ordine au fost doi bărbați de o bunătate vădită ce iradiau splendoarea și trăinicia multiplelor virtuți, adică Dominic și Francisc. Aceștia
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
lumii acesteia, eu am ales-o pe cea mai deșartă, dar și cea mai frumoasă, pentru că ochii lui nu seamănă cu-ai nimănui. Numai alături de el simt că voi putea trece pe poarta veșniciei. Cậtă suferință ascund ochii tăi, Yoane, luminători ai timpului care se atậrnă de suflet și cậte ispite izvorăsc din ei, tậlhari blestemați ai păcatului! Cật de frumoși sunt ei în întunericul nopții, cật de mult mi-e dor de ei în fiecare seară și cậtă tristețe izvorăște
Yon by Luminita Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91711_a_92875]
-
lăsăm, turcul va dispărea prin propria lui slăbiciune, și o ginte nouă, despărțită poate după limbă, dar una în interesele ei, [î]l va substitui. ["ALTE POPOARE"] 2276A Dacă alte popoare s-au îndreptat în calea lor istorică după constelații luminătoare de stepe, poporul românesc au fost călăuzit de râuri. sru struma strina ["RASA TRACO-ILIRICĂ... "] 2264 Rasa traco-ilirică s-a distins în decursul tuturor secolelor printr-o energie estraordinară, printr-un neastâmpărat dor de război, dar totdeuna în serviciu străin, mai
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
mi-au venit în minte Le-am zis și le-am isprăvit De iubirea-mi fără minte 20 Prea destule-ai auzit. Îți ajungă, contenește A mai fi-n așa păreri Și te uită creștinește La adîncile-mi dureri. * Lună, tu, luminătoare Stelelor strălucitoare Luminați mai cu tărie Scumpa mea călătorie 5 Dați lumină înfocată Prin cărarea-ntunecată Să văz drumul a mă duce 1029 {EminescuOpXV 1030} La iubita mea cea dulce Oare tristă și deșteaptă 10 Cu dor mare mă așteaptă
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
au sămînța în ei, după soiul lor. Dumnezeu a văzut că lucrul acesta era bun. 13. Astfel, a fost o seară, și apoi a fost o dimineață: aceasta a fost ziua a treia. 14. Dumnezeu a zis: "Să fie niște luminători în întinderea cerului, ca să despartă ziua de noapte; ei să fie niște semne care să arate vremurile, zilele și anii; 15. și să slujească de luminători în întinderea cerului, ca să lumineze pămîntul." Și așa a fost. 16. Dumnezeu a făcut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
dimineață: aceasta a fost ziua a treia. 14. Dumnezeu a zis: "Să fie niște luminători în întinderea cerului, ca să despartă ziua de noapte; ei să fie niște semne care să arate vremurile, zilele și anii; 15. și să slujească de luminători în întinderea cerului, ca să lumineze pămîntul." Și așa a fost. 16. Dumnezeu a făcut cei doi mari luminători, și anume: luminătorul cel mai mare ca să stăpînească ziua, și luminătorul cel mai mic ca să stăpînească noaptea; a făcut și stelele. 17
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
ca să despartă ziua de noapte; ei să fie niște semne care să arate vremurile, zilele și anii; 15. și să slujească de luminători în întinderea cerului, ca să lumineze pămîntul." Și așa a fost. 16. Dumnezeu a făcut cei doi mari luminători, și anume: luminătorul cel mai mare ca să stăpînească ziua, și luminătorul cel mai mic ca să stăpînească noaptea; a făcut și stelele. 17. Dumnezeu i-a așezat în întinderea cerului, ca să lumineze pămîntul, 18. să stăpînească ziua și noaptea și să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
de noapte; ei să fie niște semne care să arate vremurile, zilele și anii; 15. și să slujească de luminători în întinderea cerului, ca să lumineze pămîntul." Și așa a fost. 16. Dumnezeu a făcut cei doi mari luminători, și anume: luminătorul cel mai mare ca să stăpînească ziua, și luminătorul cel mai mic ca să stăpînească noaptea; a făcut și stelele. 17. Dumnezeu i-a așezat în întinderea cerului, ca să lumineze pămîntul, 18. să stăpînească ziua și noaptea și să despartă lumina de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
să arate vremurile, zilele și anii; 15. și să slujească de luminători în întinderea cerului, ca să lumineze pămîntul." Și așa a fost. 16. Dumnezeu a făcut cei doi mari luminători, și anume: luminătorul cel mai mare ca să stăpînească ziua, și luminătorul cel mai mic ca să stăpînească noaptea; a făcut și stelele. 17. Dumnezeu i-a așezat în întinderea cerului, ca să lumineze pămîntul, 18. să stăpînească ziua și noaptea și să despartă lumina de întuneric. Dumnezeu a văzut că lucrul acesta era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
o altă lumină și nu pe temeiul participării la el, ci ea (strălucirea) este întru totul propria lui născută. Oastfel de naștere este însă cu necesitate o singură lumină, și nu sepoate cu dreptate să se spună că sunt doi luminători, ci cu dreptate,că soarele și lumina sunt doi; una însă lumina din soare care luminează toate. Și în acest mod este și divinitatea Fiului aceea a Tatălui,pentru care lucru de asemenea ea este de neîmpărțit, și în felulacesta
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
13-15). La cei desăvârșiți în Hristos mintea nu mai este în seama ei(Romani 1, 28) ca urmare a păcatului strămoșesc, ci prin credința ca„ungere a pragului de sus cu sângele Mielului” (Ieșire 12, 7), min tea devine „ochiul, luminătorul trupului” (Matei 6, 22). Mintea este„stăpânul casei” (Luca 12, 39), dar „casa” care trebuie zidită în Hristoseste „inima”. De aceea, chemarea: „Capetele voastre să le plecațiDomnului!”, are ca urmare faptul că inimile pot să fie „sus” ca o eliberare
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]