14,805 matches
-
Acasa > Literatura > Recenzii > DANIEL MARIAN DESPRE SILVANA ANDRADA TCACENCO Autor: Baki Ymeri Publicat în: Ediția nr. 2289 din 07 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului Din mai multe unghiuri, pentru o imagine clară Dintre toate formele lirismului, în limba română cu luminoasă cunună se păstrează Doina, acea limpede curgere a trăirii având caracterul bivalent, dinspre lume înspre sine - și dinspre sine înspre lume. Am învățat aceasta, citindu-l mai întâi pe Eminescu, și parcurgând mai apoi marea literatură în care nu este
DANIEL MARIAN DESPRE SILVANA ANDRADA TCACENCO de BAKI YMERI în ediţia nr. 2289 din 07 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380679_a_382008]
-
lumina are nuanțe pe care nu le-ai mai întâlnit, buna dispoziție îți dă aripi, ți se încălzește sufletul la flacăra spiritului său. Îl simți ca pe un om apropiat care face parte din tine însuți, partea cea bună și luminoasă pe care o avem fiecare în noi. Când îl vedeam pe scena, mintea mea țesea linii cu care să-i schitez personalitatea căutând omul de dincolo de cortină. Ceea ce atunci era numai o presupunere, acum devenise o certitudine. Florin Piersic și-
ÎNTÂLNIRE CU ACTORUL FLORIN PIERSIC de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1438 din 08 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380718_a_382047]
-
greșesc de multe ori, Vom fi săraci pe-acest pământ,da-n cer vom aduna comori, Căci doar așa,iertănd,și nouă ni se iartă! Iar noul an,în care vom intra, Eu vi-l doresc,cu spor duhovnicesc și luminos, Iar Bunul Dumnezeu din ceruri să vă dea, Tot ce vă este de folos,cu mare Mila Sa, La mulți ani binecuvântați,La mulți ani cu Hristos! Referință Bibliografică: La Mulți Ani,Binecuvântați! Constantin Ursu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
LA MULȚI ANI,BINECUVÂNTAȚI! de CONSTANTIN URSU în ediţia nr. 2191 din 30 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380758_a_382087]
-
totul, dar absolut totul are un sfârșit, totul are un rost, totul ne este dat spre a fi împlinit... iar după această experiență, să mai câștigăm un război cu noi înșine... și să devenim mult, mult mai frumoși, mult mai luminoși, mult mai înțelepți... și astfel să putem să fim sprijin și celor care poate că încă nu au înțeles sensul acestor lucruri. Vă doresc din suflet să aveți lecții cât mai ușoare, care să vă ajute să ajungeți acolo unde
DURERE, DURERE... ŞI IAR DURERE... DE NELUTA STAICUT de NELUȚA STĂICUȚ în ediţia nr. 1944 din 27 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380762_a_382091]
-
Așa cum am menționat și în capitolul anterior despre RĂBDARE și CREDINȚĂ... acum sunt foarte bine... și puteți să observați în toate postările mele de pe paginile mele de Facebook, că mă simt excelent... și încerc din toată ființa să fiu farul luminos spre care se îndreaptă cei care poate încă nu văd, nu simt, sau nu știu cum să se descurce în lupta lor cu valurile vieții. Eu sunt aici cu toată dragostea să vă ajut, să vă îndrum... și să vă sprijin sau
DURERE, DURERE... ŞI IAR DURERE... DE NELUTA STAICUT de NELUȚA STĂICUȚ în ediţia nr. 1944 din 27 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380762_a_382091]
-
deschis aceste captivante pagini, m-a încântat. În primul rând am simțit că întreaga lucrare este o incontestabilă și o ambițioasă încercare de a muta uriașul fluviu biblic al Vechiului și Noului Testament de pe tărâmurile sfinte ale străvechii Palestine pe luminoasele noastre plaiuri mioritice. A fost o ambiție auctorială uriașă care, din fericire, a devenit o admirabilă reușită a genialității valahe pe care analiștii viitorului s-ar putea să o simtă ca un experiment deosebit de interesant din punct de vedere literar
PRIMA ŢARĂ DIN LUME UNDE, RECENT, BIBLIA A FOST TRANSPUSĂ INTEGRAL ÎN VERSURI CU RIME ! de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1475 din 14 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380720_a_382049]
-
binecuvântată de Dumnezeu, peste optsprezece de cărți. Implicarea în viața Sfintei Biserici, l-au predispus pe binecuvântatul autor unei profunde cunoașteri a spiritului uman, unei acumulări de cunoștințe laice și teologice și unor experiențe de viață care au conturat caracterul luminos al domniei sale și care, acum, îl recomandă pentru a fi integrat în ceata oamenilor lui Dumnezeu. Tot ceea ce am putut citi în lucrările sale mi-a descoperit taina sufletului unui om care căutând cărările Raiului, prin pridvorul mânăstirilor, în anturajul
„SMERITE ŞI SINCERE ÎMPĂRTĂŞIRI”, EDITURA “MAGIC PRINT”, ONEŞTI – BACĂU, 2016, 512 P. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380692_a_382021]
-
dar autoritatea sa intelectuală și duhovnicească, asigură pe cititor că hrana este bună și masa la care-i chemat este îndestulătoare. Stelian Gomboș a gustat și a constatat, a citit și a verificat, iar ceea ce propune cititorilor este valoros, este luminos, este veridic și este mântuitor. Și de aceea ca unui bucătar și servitor silitor îi răsplătim și îi mulțumim! Am rugat pe Dumnezeu să îmi dea dragoste în inimă și lumină în minte, ca să scriu prefața acestei cărți, iar El
„SMERITE ŞI SINCERE ÎMPĂRTĂŞIRI”, EDITURA “MAGIC PRINT”, ONEŞTI – BACĂU, 2016, 512 P. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380692_a_382021]
-
a fost străbătut de autoare cu harul ce l-a primit de la Pronia Cerească și a dat naștere unui roman de ficțiune. Alcătuit din două părți, romanul prezintă două destine umane aflate parcă sub blestem, doar cu câteva episoade mai luminoase în viața lor. Prima parte poartă titlul "Eugenia - o iubire pierdută" și partea a doua, "David - în furtuna vieții". Aceste personaje, cu toate că au personalitate diferită, au totuși în comun multe asemănări. Fiecare pășește de la lumina solară a speranțelor în cea
DORA ALINA ROMANESCU – „SINGUR PRIN VIAŢĂ” de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1523 din 03 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380791_a_382120]
-
iubirii abia înfiripat și până la trăiri dramatice, profunde. Sunt pagini emoționante, cu momente înălțătoare, de mare frumusețe, care apoi se transformă în zbucium dramatic. Și în iubire, ca și în alte aspecte de viață, autoarea zămislește evenimente pornind din zona luminoasă și apoi se învăluie și se dezvăluie mai ales pe firul nefericirii, în vecinătatea imediată a disperării care te trimite adesea la o profundă meditație despre tristete, incertitudine, durere, zbucium profund. Eugenia este o fată frumoasă de la țară, cu mult
DORA ALINA ROMANESCU – „SINGUR PRIN VIAŢĂ” de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1523 din 03 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380791_a_382120]
-
Lucian Blaga, cum "se izbesc de geamuri razele de lună", îmi pare că aud de la o vreme cum se furișează clipele rostogolindu-se, trosnind în vârtejul luat de neîndurătoarea Moară. Se scurg pe la fereastra mea clipe mai bune, altele mai luminoase, unele cutremurate de câte o dureroasă întâmplare... Clipele se adună, își dau mâna și viața-mi de până acum pare toată numai o clipă, așa cum este totul sub scutul acelorași legi. Dar există un univers unde Moara aceasta nu ajunge
OPRIŢI TIMPUL…! de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2062 din 23 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/380801_a_382130]
-
-o chiar și dincolo de granițele ei, căci dragostea fiind de esență divină, e nemuritoare. Ea își face simțită prezența chiar din cea mai fragedă vârstă. Copilul venit pe lume, crescut și îngrijit de părinți ca pe lumina ochilor, are fața luminoasă, cu zâmbetul lui umple casa de fericire imposibil de tălmacit în cuvinte. Relația tatălui cu copilul poate fi de orice tip și poate conține orice tip de manifestare emoțională și comportamentală. Iubirea poate să fie sau nu vizibilă în această
DE ZIUA TATĂLUI de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2021 din 13 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380800_a_382129]
-
și neînțelegerile cu frații mei domiciliați în București. Am trecut prin vremuri cutremurătoare și numai dragostea și recunostința m-au susținut. Astăzi le păstrez neștirbită aceeași recunoștință și profundă pioșenie, iar în scrierile mele ei au un loc cald și luminos. De Ziua Tatălui, îi trimit părintelui meu drag plecat în zările senine un gând încărcat cu emoția de altădată a copilăriei, atunci când îl strigăm: TĂTICULE! TĂTICUȚULE! ------------------- Elena BUICĂ Pickering, Toronto, Canada 17 iunie 2016 Referință Bibliografică: Elena BUICĂ - DE ZIUA
DE ZIUA TATĂLUI de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2021 din 13 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380800_a_382129]
-
despre spiritualitatea românească nu sunt scrise de filozofi-specialiști, ci de omul acesta. Steinhardt găsește în închisoare două valori supreme pentru el, care îi modifică viața și existența: creștinismul și spiritualitatea românească, cu tot ceea ce are ea mai uman și mai luminos, în forma pură și atemporală. Este o aventură trăită și expusă după aceea într-o carte-jurnal. Acestea sunt cele două mărturii. În ceea ce privește literatura "pură", e o literatură de sertar, pentru că cele mai bune cărți de literatură pură sunt cele ale
Virgil Ierunca: "... chiar când România se afla într-un regim totalitar, adevărata literatură se scria în țară" by Libuse Valentova () [Corola-journal/Journalistic/10202_a_11527]
-
în joc (un anume Harry), cu unul feminin. Tînăra mamă Rose da Silva (Radha Mitchell) este eroina care pornește pe urmele cauzelor obscure ale unor tulburări comportamentale care îi cuprinseseră fiica (Jodelle Ferland). Pasionată de desen, aceasta preferă subiectele solare, luminoase și naive, asociate de obicei vîrstei și încurajate de părinți. însă, pe zi ce trece, își fac apariția planșe misterioase, într-un registru cromatic neobișnuit, a căror paternitate nu este recunoscută de micuța Sharon cea diurnă. Situația trezește suspiciuni de
Un horror mainstream by Silviu Mihai () [Corola-journal/Journalistic/10243_a_11568]
-
anilor 1920, ulița veche a Arbatului, Patriarșie Prudî în zori, Mînăstirea Novodevicie și multe altele se mărturisesc în această carte. Am luat-o cu mine și am citit-o pe nerăsuflate. A fost ca un vis, scurt, ca o întoarcere luminoasă în timp și în mine, în pasiunile mele date de-o parte, în tihna izgonită a eu-lui meu, în neliniștile nopților cînd stăteam la coadă la Teatrul Mic ca să văd "Maestrul și Margareta", spectacolul Cătălinei Buzoianu în scenografia avangardistă a
Sadovaia 302 bis by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10279_a_11604]
-
mai luat mâncarea cu forța ci i-am dat-o de bună voie și acum simte nevoia să lovească, dar mult mai năpraznic. În clipa În care e pregătit să lovească, În locul mesei ce mi-a fost pregătită apare scara luminoasă din mintea mea pe care eu trebuie să urc. Chiar dacă lipsa mâncării mă slăbește și nu am forța să urc, să mă Îndrept către scară, chiar dacă trupul meu nu mă ajută de loc, mintea mea e mult mai puternică și
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
șadă Și aproape că nu-ți dai seama când legănat de-a greierilor baladă Ai ațipit. Unii nu știu ce să răspundă La această Întrebare. Și zic că poate, a venit și ea din soare. Și de aceea soarele e așa de luminos Și cald cu fiecare. Iar alții, mai agasați De această dilemă (Care-au uitat, probabil să mai fie copii) Ne spun că sunt plictisiți De această temă. Nu vor să se mai gândească la această Întrebare Și transpirați sub bila
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
e destul de limpede. Lumea întreagă este o uriașă casă de nebuni, limbajul și comportamentul actanților fiind ieșite din matcă, deraiate, delirante. înfruntarea violentă a dumnezeilor arată că, de fapt, nu mai există Dumnezeu, și nici cenzura transcendentă (în accepția sa luminoasă) care să corecteze rătăcirile și aberațiile omenești. Singura realitate palpabilă este aceea a limbajului, care nu mai întemeiază, ci distruge sensuri și valori. Nu e nimic didactic, totuși, în opera lui Daniel Bănulescu, a cărei simbolistică, netransparentă până la final, se
La ospiciu by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10308_a_11633]
-
interesat decât de mine însumi, pe vremea aceea. Dar dumneavoastră, Sensible, orice ați face, veți avea mereu pentru mine farmecul acestui portret pe care v-ați hotărât atât de greu să mi-l dați. Nu veți pierde niciodată această figură luminoasă și care nu știe să ascundă nimic, cu spâncenele ca niște aripi deasupra privirii ca o carte deschisă, pe lângă care am trecut în ziua aceea de august 1790, se împlinesc astăzi douăzeci și trei de ani de atunci. Libertatea încă
Anne Parlange, Vincent Lestréhan by Sabina Chisinevski () [Corola-journal/Journalistic/10282_a_11607]
-
schisme le privim astăzi cu o indiferență senină, și nu putem înțelege de ce odată s-a putut muri pentru ele. Această selecție a ideilor filozofice după criterii nefilozofice face ca istoria filozofiei să nu fie creștere treptată, ca o scară luminoasă care ar răspunde, chipurile, unei necesități a spiritului. Nu a existat decît o selecție în care întîmplarea politică sau climatul religios au schimbat evoluția unei școli și i-au imprimat o tendință care pare necesară numai dacă e privită retrospectiv
Creșterea spiritului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10312_a_11637]
-
doar terestre, în spațiul cărora concretul despăturit chirurgical impune marea artă. Al doilea departament l-ar constitui iubirea - nu exaltata, dar vibrantă, pulsatorie. Cândva, instalată normal și dispărută fără urmă, impune prin reverberație mlădieri de gand și zâmbete cu ochi luminoși: „număr în tranșă: dimineți, boabe de roua / apusuri de soare // atâta distanță-ntre noi și atâta uitare” („Pescăruși în furtună”). Idem poeziile: „Azi nu te mai privesc, frumoaso, în ochi”, „Nedumerire” („Mă-ntreb și azi de te-am aflat vreodată
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
ea, lumile lor nu se întretaie nicicum. Virginia Woolf declară sus și tare că romanul nu are nevoie de "love interest" (sintagmă greu de tradus și esențială lungii tradiții a basmului, cum am numit pre-modernismul); că viața e o "aură luminoasă", adică nu e guvernată de o cronolgie tradițională, de o ordonare comodă a realului, ci liberă sa imagineze orice înșiruire, după orice legi, de preferință diferite de cele vechi. Dacă ne uităm atent la romanele Virginiei Woolf (cea mai înfocată
Trans-romanul by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/10563_a_11888]
-
al doilea război mondial. Un spațiu plin de pitoresc unde mateloții suedezi se plimbă prin bazarul oriental, un areal pestriț în care fojgăiesc hoții, prietenii de pahar ajung mai devreme sau mai târziu să se omoare, iar prostituatele au relaxarea luminoasă a practicantelor unei meserii recunoscute de societate, pe deplin onorabile. La Constanța, bogatul stă la taclale cu săracul, icnetele hamalilor din port se aud de departe, iar marinarii străini iau la rând tavernele în cătuare de băutură ieftină și fete
Sfârșitul unei lumi by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10613_a_11938]
-
doar terestre, în spațiul cărora concretul despăturit chirurgical impune marea artă. Al doilea departament l-ar constitui iubirea - nu exaltata, dar vibrantă, pulsatorie. Cândva, instalată normal și dispărută fără urmă, impune prin reverberație mlădieri de gand și zâmbete cu ochi luminoși: „număr în tranșă: dimineți, boabe de roua / apusuri de soare // atâta distanță-ntre noi și atâta uitare” („Pescăruși în furtună”). Idem poeziile: „Azi nu te mai privesc, frumoaso, în ochi”, „Nedumerire” („Mă-ntreb și azi de te-am aflat vreodată
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]