14,456 matches
-
și Pământul Daciei Mari cântă cu emoție sublimă, fior sacru și sfântă bucurie Imnul Învierii Domnului și al Neamului nostru binecuvântat. Tuturor prietenilor mei scriitori și cititori de pretutindeni, din candela sufletului cerului meu de April vă dăruiesc un verde luminos și înălțător strigăt: HRISTOS A ÎNVIAT! -------------------------------------------- Gheorghe Constantin NISTOROIU +Joia Mare-13 Aprilie 2017 Brusturi-Neamț URARE PRIETENILOR MEI DRAGI S-AVEȚI PE CHIP FRUMOSUL-STRĂLUCIRE ȘI-ASEMĂNAREA SACRĂ NUMAI CU IUBIRE! S-AVEȚI ÎN MINTE HAR, LUMINĂ, DĂRUIRE ȘI GRIJA CERULUI ALBASTRU
PRIMĂVARA ÎNFLORITĂ ÎN LUMINA ÎNVIERII DOMNULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2298 din 16 aprilie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1492336816.html [Corola-blog/BlogPost/379269_a_380598]
-
încolțit. În cei patru ani am urmărit Cum în soare s-a înălțat. Fără să ști tu, zi de zi, l-am îngrijit. El este copilul acestui pământ și nu este vinovat. Ca acest lăstar să crească sub un cer luminos Roagăte ca Tehomir să se întoarcă victorios. VEZINAS ( Cu mâinile în sus, implorând cerul. Alături.). Ce nenorociri ne-ai pregătit?! Doamne, nu ne pedepsi atât de cumplit! Va urma! Referință Bibliografică: Florile Sarmisegetusei, dramă istorică în versuri, Actul 2. / Al
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, ACTUL 2. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Florile_sarmisegetusei_drama_istorica_in_versuri_actul_2_.html [Corola-blog/BlogPost/358981_a_360310]
-
putea gândi despre un astfel de om? Însă de ce atunci când unii oameni stau față în față cu invitația duioasă a Lui Hristos la mântuire răspunsul este nu. Oare este atât de greu să înțelegem că nu avem alt viitor mai luminos, mai măreț. Charles Dickens a scris o carte intitulată ,,Marile Speranțe” în care redă speranțele unui tânăr de a dobândi o educație și a reuși în viață. Însă pentru noi oamenii marile noastre speranțe se află în viitorul pregătit de
FRAGILITATEA VIEȚII UMANE de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2158 din 27 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/eugen_oniscu_1480245731.html [Corola-blog/BlogPost/384261_a_385590]
-
zi din calendar, o singură oră și adesea într-o singură clipă sunt rare în viața unui singur om și rare în decursul istoriei. Câteva asemenea ore mastrale din toate vremurile și din toate locurile- le-am numit astfel, deoarece, luminoase și statornice ca stelele, depășesc în strălucire noaptea efemeră ... Căci în acele momente sublime când omul creează în mod desăvârșit, istoria nu are nevoie de altceva care să o ajute. Închei spunând despre profesorul Florea Marin, dar și despre profesoara
EVENIMENT DEOSEBIT LA ACADEMIA ROMÂNĂ, FILIALA CLUJ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Eveniment_deosebit_la_academia_romana_filiala_cluj.html [Corola-blog/BlogPost/361444_a_362773]
-
Nae A. Ghica. După ce arsese în anul 1863, s-a ridicat un alt local de școală, care a ars, de asemenea, în 1893. În anii 1894-1896 s-a construit impunătorul local ce adăpostește Școala generală, cu etaj, cu săli mari, luminoase, cu dotări de excepție . Această clădire se numără printre cele mai mari școli de la sate din țară. Până să se ridice acest local, școala funcționa cu chirie la săteanul Gheorghe Pușcariu, pe locul unde se află astăzi casa lui Nae
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XIX-LEA (VI)I de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_in_secolul_al_xix_lea_vi_i.html [Corola-blog/BlogPost/355624_a_356953]
-
mă înconjoară încât mă strivește îmi vine să țip ca o trestie pe un deal singură disperată amară Cosmosul cel atât de plin de tine parcă este fructul unei caise imense înmiresmat adânc și frust umplut cu miere de albine, luminoasă și dulce iar eu sunt sâmburele lui care-l gust, când îmi mișc mâna prin aer te mângâi pe dinlăuntrul tău ești atât de gingașă că te-aș mângâia până la sfârșitul lumii cu o imensă părere de rău și
POEZII DE IUBIRE de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/stefan_dumitrescu_1412180135.html [Corola-blog/BlogPost/353027_a_354356]
-
veșnicia Dar acest joc nu este posibil Întrucât moartea nu există Și atunci ne vom juca de-a timpul și de-a veșnicia Eu voi fi timpul care te voi Înconjura mângâindu-te Ocrotindu-te Iar tu vei fi conținutul luminos al ființei mele nemărginite Care mă va umple și mă va mângâia pe dinăuntru Dând sens existenței mele Întru al lui întru După care ne vom juca de-a materia și de-a universul Eu voi fi universul care te
POEZII DE IUBIRE de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/stefan_dumitrescu_1412180135.html [Corola-blog/BlogPost/353027_a_354356]
-
veșnicia în brațele mele Mă voi umple de gingășia și de moliciunea ta, De mireasma focului tău Te voi înconjura și te voi săruta Ținându-te în brațele mele mirosind a flori de cais Tu vei dormita zâmbind Fericită și luminoasă Înlăuntrul meu Sau vei fi asemenea unui Ocean Îmbrățișat de țărmurile lui Încărcat de crânguri înflorite În care cântă mierlele și privighetorile Îmbrățișându-mă pe dinăuntru cu valurile tale de spumă albă Dar nici acesta nu va fi un joc
POEZII DE IUBIRE de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/stefan_dumitrescu_1412180135.html [Corola-blog/BlogPost/353027_a_354356]
-
veghe în casa mea! Clipele le-mbraci în nard Eu le simt cum încă ard Și-n potecile de dor Trimiți grabnic un izvor... În alaiul iernii mele Îmi dai crini și viorele, Prin nămeți să trec frumos Către cerul luminos.... 2 decembrie 2015 foto sursa internet Camelia Cristea Referință Bibliografică: În alaiul iernii... Camelia Cristea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1808, Anul V, 13 decembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Camelia Cristea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
ÎN ALAIUL IERNII... de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1808 din 13 decembrie 2015 by http://confluente.ro/camelia_cristea_1449985313.html [Corola-blog/BlogPost/378647_a_379976]
-
desfăcut. Îi amintea că are o inimă pe care și-o umpluse cu de toate, mai puțin cu iubire. Își strânse poșeta la piept fără să-și dezlipească privirea de la chipul bărbatului ei, un chip atât de senin, atât de luminos. Șerban își deschise ochii. O văzu chircită și cu chipul schimonosit. Trecu lângă ea pe banchetă, îi cuprinse umerii și îi șopti: - Nu-ți fie teamă! O să izbutești. Sunt aici, lângă tine. Trebuie doar să să îți deschizi inima. Își
DESTIN ( TITLU PROVIZORIU, VOLUM ÎN LUCRU) de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1156 din 01 martie 2014 by http://confluente.ro/Destin_titlu_provizoriu_vol_helene_pflitsch_1393663864.html [Corola-blog/BlogPost/365882_a_367211]
-
deasupra lor. Altă dezamăgire!Aceleași priviri încruntate,ținute șleampete,femei cărora nu le puteai zări chipul sub măștile grele de fard,călcând șovăielnic,cu teamă de a nu pricinui daune caldarâmului,în cadere.Ma uităm după bărbatul mândru,drept și luminos,cu palton de stofă și fular alb,bărbatul care-și ține iubita la piept cu grijă,protejand-o de frig și care se simte ocrotita în brațele sale...dar nu l-am zărit nicăieri! Doar supraponderali cu cefe lațe,gâfâind
BARBATUL IN PALTON DE STOFA VS OAMENII MANGUSTA de CLARISSA EMANUELA în ediţia nr. 1115 din 19 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Barbatul_in_palton_de_stofa_vs_clarissa_emanuela_1390149873.html [Corola-blog/BlogPost/359874_a_361203]
-
relatare a Sfântului Siluan Athonitul, care povestea că atunci când a sosit în Sfântul Munte Athos a văzut în mănăstirea unde s-a așezat mai mulți frați începători în ale nevoinței călugărești, veniți de curând din lume. Unul avea chipul foarte luminos, altul dimpotrivă, se zăreau pe fața lui urmele unei vieți dezordonate, robite păcatului. După ceva timp, lucrurile s-au schimbat paradoxal. Chipul celui plin de păcate odinioară era acum curat și vesel, pe când celălalt nu înaintase din pricina nelucrării. În viețile
MATERIAL CU ŞI DESPRE PĂRINTELE ARSENIE MUSCALU DE LA MĂNĂSTIREA CORNU, JUDEŢUL PRAHOVA... PARTEA A II by http://confluente.ro/stelian_gombos_1429247887.html [Corola-blog/BlogPost/357701_a_359030]
-
nemaivăzut, într-un ritm neștiut Al acelui demult, aproape uitat început Viața își face sălaș tăinuit, gata să înfioare Lumi cosmice și cosmic dor, clădind în ficare. Viețuitoarele micile, marile aleargă-n triburi, Se apropie se depărtează, libere, sub nimburi luminoase, vegheate tăcut de atent heruvim Joacă lor parcă-i chemare, invitare în sublim. Păsări cu puii de aur, de argint, în volute Ofrande moi aerului, adună tainele pierdute Le poartă-n gușile satule, botezându-se cu zări Sub scutul răcorii
POEME PENTRU O ZI DE NAŞTERE de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 560 din 13 iulie 2012 by http://confluente.ro/Elena_armenescu_poeme_pentru_o_zi_de_n_elena_armenescu_1342197362.html [Corola-blog/BlogPost/347916_a_349245]
-
ochi, la fel de încet și aproape la fel de puțin. De data aceasta, a rămas cu ei deschiși ceva mai mult timp. Apoi, a treia oară, a ridicat pleoapele cam la jumatate și a văzut mai multe umbre proiectate că pe un ecran luminos. Răbdător, a privit lung, parcă așteptând să se așeze imaginile. A închis ochii și, după câteva clipe i-a deschis din nou, în întregime, cu încetinitorul. Aceleași imagini se profilau mai bine, dar păreau că sunt în ceață. A zâmbit
UN ALT FRAGMENT DIN ROMANUL AFLAT ÎN LUCRU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1187 din 01 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Marian_malciu_1396373521.html [Corola-blog/BlogPost/354065_a_355394]
-
național în data de 15 iunie) și evoluția a două încântătoare și talentate tinere: soprana Alexandra Moroiu și mezzosoprana Alexandrina Vizitiu acompaniate la pian de Alexa Mihăescu, artiste care ne-au readus din lumea încrâncenată a lui Ghevara în lumea luminoasă, fără frontiere a artei. Programul artistic a fost urmat de un coktail oferit de Ambasada Cubei în România. Referință Bibliografică: Despre Che Ghevara, medicina revoluționară și poezie / Elena Armenescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2358, Anul VII, 15 iunie
DESPRE CHE GHEVARA, MEDICINA REVOLUȚIONARĂ ȘI POEZIE de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 2358 din 15 iunie 2017 by http://confluente.ro/elena_armenescu_1497525870.html [Corola-blog/BlogPost/378052_a_379381]
-
lucra aici numai în anumite ocazii,ca în seara aceasta și nu i-ar fi plăcut să lucreze permanent la local, fiind o muncă prea extenuantă. Era o fată frumoasă, subțirică, înaltă cu părul scurt,de culoarea mierii, ochii verzi luminoși sclipind de istețime și deseori visători, umbriți de genele lungi negre ce contrastau cu pielea fină, catifelată și ușor bronzată a obrazului. A doua zi fiind duminică era liberă și putea să doarmă până mai târziu. Vilma era intrigată și
PETRECERE NEFASTĂ(2-CONTINUARE) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2015 din 07 iulie 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1467919520.html [Corola-blog/BlogPost/368508_a_369837]
-
Autor: Cezarina Adamescu Publicat în: Ediția nr. 283 din 10 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului FLORA MĂRGĂRIT STĂNESCU - MELANCOLII DE TOAMNĂ O toamnă în prelungiri Era o toamnă cu zile frumoase, ce mai juca blajin în prelungiri, mănunchi de raze luminoase, ce-mi umblau printre amintiri. Adolescent cărunt pe drumul vieții, iubind lucid, profund, incandescent, mai dau o șansă, mă plec în fața sorții, chiar de-mi e greu, străbat un continent. Purtând pe frunte pecetea iubirii-mpărtășite, cu pas grăbit de-adolescent
MELANCIOLII DE TOAMNĂ de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 283 din 10 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Grupaj_liric_flora_margarit_stanescu_melanciolii_de_toamna_.html [Corola-blog/BlogPost/356677_a_358006]
-
păstreze nestinsă - și neatinsă de profan - flacăra inspirației. Indiferent dacă scrie despre trăiri proprii, despre tradiții sau obiceiuri ale românilor, dacă simte nevoia de a culege legende populare, de a povățui urmașii sau de a cinsti înaintașii, poezia sa rămâne luminoasă, plină de bunătate, sentimentele resimțite acut la lecturarea ei fiind de liniște și pace sufletească. Urmele pașilor Creatorului se disting clar pe nisipurile mișcătoare ale ființei, poezia devenind de multe ori rugă și unic instrument prin care muritorul se apropie
NOI APARIŢII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – 11 MAI 2016 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1958 din 11 mai 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_stroia_1462972216.html [Corola-blog/BlogPost/370464_a_371793]
-
destinului creștin în ziua revenirii Mântuitorului. Victorita Duțu reda cu minuțiozitate și într-un registru grav, propriile căutări, zbateri, eșecuri, sentimente de zădărnicie, experimentate pe calea descoperirii lui Dumnezeu. Finalul cărții are o notă apoteotica, aducând în prim planun tablou luminos, acela al certitudinii autoarei că odată ce L-a găsit pe Cel din Veșnicii, va fi părtașa și zilei mărețe a revenirii Sale. “Vreau o altă lume” este nu doar autoportretul spiritual al Victoritei Duțu, ci și o descriere versificata a
“VREAU O ALTĂ LUME” DE VICTORIŢA DUŢU – POEZIE CREŞTINĂ DESPRE VEŞNICIE, DRAGOSTE ŞI SMERENIE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 by http://confluente.ro/_vreau_o_alta_lume_de_victorita_dutu_poezie_crestina_despre_vesnicie_dragoste_si_smerenie_.html [Corola-blog/BlogPost/355972_a_357301]
-
adiere tristă m-atinge cu-a ei geană. Simțind a mea teamă, la ea să zbor...mă cheamă. O urmez tăcută iar vântul cu-a sa boare Plutirea-mi dăruiește și-a inimii candoare! Zăresc, ascunsă-n nori... o treaptă luminoasă. Mătasea rochiei sclipește sub bolta frumoasă; Ajung la capăt și privesc cu ochii plini de rouă Grădina fermecată, ce-aș dărui-o vouă... Secunda de pe urmă s-a prefăcut în sunet! Ceru-ntunecat strigă cu-al său tunet Și-alungă
ŞOAPTA SECUNDEI de DOINA THEISS în ediţia nr. 891 din 09 iunie 2013 by http://confluente.ro/Soapta_secundei_doina_theiss_1370796077.html [Corola-blog/BlogPost/346277_a_347606]
-
Galben și dedicat copiilor poetei. Aici poezia devine esențializată, simbolistica este folosită în tonuri confesive, liniștea capătă sonor delicat iar singurătatea, argumentare. Spațiile, timpul se restrâng în încercarea de a se pune de acord cu structura fragilă, delicată dar mereu luminoasă al acestui eu liric vizionar. „Pasărea nopții bate cu ciocul în geam, sună clopotul oare? vei fi treaz, vei spune că o fi fost un cutremur”...(Pasărea nopții) Desenele lirice cuprind naturi vii, simulări ale realității, ale trecutului devenit ilustrații
SERI LITERARE-BACĂU de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1858 din 01 februarie 2016 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1454310392.html [Corola-blog/BlogPost/374992_a_376321]
-
preoție: "Ascultătorii judecă predica nu după cuvintele rostite, ci după faima predicatorului". Iar faima nu este altceva decât ecoul personalității. Părintele a fost, într-adevăr, un om cu o puternică și aleasă personalitate. Iar chipul său ne apare tot mai luminos și mai impunător, în pofida îndepărtării de ziua în care el a trecut prematur și tragic pragul veșniciei - potrivit mărturisirilor făcute de către ginerele său - Părintele Prof. Univ. Dr. Vasile Gordon, de la Biserica „Sfântul Ilie Gorgani” și de la Facultatea de Teologie Ortodoxă
IN MEMORIAM – PĂRINTELE CONSTANTIN VOICESCU DE LA BISERICA „SAPIENŢEI” DIN BUCUREŞTI – ACUM LA ÎMPLINIREA A OPTSPREZECE ANI DE LA MUTAREA SA LA VEŞNICELE LĂCAŞURI (1924 – 1997)... de STELIAN GOMBOŞ în by http://confluente.ro/stelian_gombos_1441271680.html [Corola-blog/BlogPost/352594_a_353923]
-
lupta cu necunoscutul, cu dușmanii și - de ce nu? - cu el însuși. Astfel, acele insinuări de fresce, emoționante dovezi ale zbaterii prometeice a omului primordial (mitul prometeic este cu siguranță cel mai reprezentativ mit al civilizației umane!), se constituie în repere luminoase pe traseul pieptiș al istoriei omului și artei sale. 2. Imită arta realitatea? Fără-ndoială, natura rămâne inepuizabilul izvor din care se alimentează arta. Din acest motiv, „întreținerea” ei impune o totală înrobire în fața realității? Firește că nu, deși o
CONSIDERAŢII DESPRE ARTĂ – ELEMENTE DIN FILOSOFIA CULTURII de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 758 din 27 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/George_petrovai_consideratii_despre_a_george_petrovai_1359282092.html [Corola-blog/BlogPost/364867_a_366196]
-
cu panorama diversificată a vieții, ce lesne ne pricinuiește aleanul și nemulțumirea, decât cu sensurile ilustrate de artist, după ce acesta, el însuși un scârbit de minciunile și ipocriziile semenilor, a degajat respectivele sensuri de zgura vieții, transformându-le în făclii luminoase ale scopului uman. Creând o operă ce se ridică deasupra acestor aparențe, se cere o convertire a obișnuințelor publicului consumator de artă, altfel spus se cere ca acesta să meargă împreună cu artistul înspre esență. Evident, pentru un asemenea demers este
CONSIDERAŢII DESPRE ARTĂ – ELEMENTE DIN FILOSOFIA CULTURII de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 758 din 27 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/George_petrovai_consideratii_despre_a_george_petrovai_1359282092.html [Corola-blog/BlogPost/364867_a_366196]
-
și profundă instruire. Dar nu cumva pentru receptarea laturii estetice nu avem nevoie de o pregătire specială? Căci după spusele lui Kant, frumosul este ceea ce-ți place fără conceptualizare... Ceea ce vrea să spună că frumosul fără farafastâcuri (o zi luminoasă, un colț de natură, un chip frumos) impresionează toți oamenii, desigur, cu intensități diferite, și că în fața veritabilului frumos vibrează atât sufletul exegetului, cât și cel al neinițiatului sau neinstruitului. S-ar părea că așa stau lucrurile, dacă nu s-
CONSIDERAŢII DESPRE ARTĂ – ELEMENTE DIN FILOSOFIA CULTURII de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 758 din 27 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/George_petrovai_consideratii_despre_a_george_petrovai_1359282092.html [Corola-blog/BlogPost/364867_a_366196]