9,370 matches
-
calitate pentru agricultură, așezat pe terasa medie Pașcani, de o parte și de alta a D.J. 208, de la Heci până la Conțești, atât pe teritoriul Heciului, cât și al Bursucului. Se mai numește și „La Șoseaua Pașcaniului”; - Poieniță - un dâmb din Lunca Siretului din Heci, la est de calea ferată, în direcția Diudiului, unde cândva a fost o poieniță în pădurea care altădată acoperea aceste locuri; - Raicu - teren agricol din Dumbrava, în zona locuințelor Raicu-Baciu; - Rupta - loc de pe dreapta Siretului, înainte de podul
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
pășune, la Dumbrava ; - Viișoara - pășuni de coastă la Dumbrava, la sud de familia Crăciun; - Zăton - loc de la gura de vărsare a pârâului Trestioara (Heci), unde se amenaja un baraj (ca o zătulă), pentru a se prinde pește; - Zăvoi - pădurice din Lunca Siretului formată din plopi, răchite, sălcii, arini, pe teritoriile satelor Buda, Lespezi, Heci;Zăvorul Sirețelului - loc mai strâmt al Văii Sirețelului, înainte de a pătrunde pe teritoriul satului Dumbrava. V.S. 1.3 ISTORICUL CERCETĂRILOR ZONEI În ceea ce privește comuna Lespezi, au apărut de-
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Terasa Pașcani (30-40 m), pe care sunt așezate satele Probota, Heci și Bursuc-Deal. Pe această parte a văii, dealurile sunt mai joase sub formă colinară: Dealurile Mănăstirii, Trestioara, Heciului (Țintirimului), Diudiului, Bursucului. Terasa cea mai joasă și mai tânără este Lunca Siretului (220 m altitudine), cu aspect de șes, cu lățimi de peste 2 km după ce Siretul depășeste „poarta” Heciului. Șesul Siretului are două trepte: una joasă de 23 m altitudine, frecvent inundabilă, bogată în acumulări de pietriș și nisip, cu numeroase
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
condiții bune pentru culturile de grâu, porumb, sfeclă de zahăr, cartofi, plante de nutreț și altele. Solurile de platouri și de pe pantele dealurilor permit culturi de pomi fructiferi și mai puțin viță de vie. În anii ploioși terenurile agricole din luncă sunt inundate parțial (așa cum a fost și cazul inundațiilor din 2008-2009). Alunecările de teren și eroziunea se produc la Dumbrava pe coasta Peterului, Dealul Strahotin din Lespezi și Între Pâraie (lângă Trestioara), la Heci. Pentru ameliorarea acestor fenomene s-au
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
în 1910, iar Căminul cultural construit în 1969. Satul era însă neelectrificat. Activitățile se desfășurau în vechea școală, transformată în cămin cultural. Ca structură, satul este de tip adunat, cu străzi drepte care se întretaie. Este deservit de halta C.F.R. Lunca Siretului (Sodomeni) și de DJ 208. - 2002 - avea 809 locuitori, 282 de gospodării, 115 pensionari, 80 de copii între 0 și 14 ani, 50 de salariați, 450 ocupați în agricultură, 7 șomeri și 90 navetiști, inclusiv elevi. Forma satului este
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
pe mai multe străzi paralele, textura regulată, iar ca structură este un sat de tip adunat (concentrat). Familii de gospodari ai satului: Jugrin, Turcu, Vatamanu, Paladi, Grigoraș, Postelnicu, Jora, Ursu, Acatincăi. V.S. 2.3.3. BURSUC VALE Este așezat în Lunca Siretului, în SE centrului de comună, în stânga căii ferate București Suceava și deservit de Halta Sodomeni (Lunca Siretului). Este o așezare nouă, înființată în urma reformei de la 1921. În 1930 era înglobat la Slobozia. În 1943 înglobează satul Diudiu, până în 1954
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Familii de gospodari ai satului: Jugrin, Turcu, Vatamanu, Paladi, Grigoraș, Postelnicu, Jora, Ursu, Acatincăi. V.S. 2.3.3. BURSUC VALE Este așezat în Lunca Siretului, în SE centrului de comună, în stânga căii ferate București Suceava și deservit de Halta Sodomeni (Lunca Siretului). Este o așezare nouă, înființată în urma reformei de la 1921. În 1930 era înglobat la Slobozia. În 1943 înglobează satul Diudiu, până în 1954. În 1966 populația era de 273 de locuitori, în 1977 de 247 locuitori, iar în 2002 de
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
șomeri și 85 de navetiști. Familii de gospodari: Chiriacescu, Apostol, Crețu, Gheorghică, Petrescu. V.S. 2.3.5. HECI Heci - sat așezat în partea de vest a comunei Lespezi, la vărsarea pârâului Trestioara în Siret, pe terasa medie și terasa de luncă a râului. Este o așezare veche, atestată documentar la 18 aprilie 1409, în timpul lui Alexandru cel Bun (1400-1432), care menționa: „am dat mănăstirii Sf. Nicolae care-i în Poeana Siretului, bălțile de la gura Șomuzului, ca nimeni să nu cuteze a
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
satul Heci au apărut de o parte și de alta a pârâului Trestioara, în special pe panta de nord care este mai domoală, centrul satului fiind în locul unde sunt biserica și școala. Între timp, locuințele s-au extins și în Lunca Siretului, dincolo de calea ferată, mai ales după al doilea război mondial. Pârâul Trestioara oferea apă pentru animale, păsări, irigații, spălat rufe, iar pânza freatică prin izvoare asigura apă potabilă ; a fost folosit și ca sursă de energie pentru mori de
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Pașcani a satului Heci; din izvoarele de la Vatajanu, prin cădere liberă, se aprovizionează cu apă zona școală-biserică-gară. Deoarece pânzele acvifere de la Lespezi, care se găsesc la 20 m adâncime, conțin calcar, s-a realizat un sistem centralizat de alimentare din Lunca Siretului. Din terasele de 20-30 m și 30-60 m altitudine se exploatează gresie calcaroasă folosită de localnici la construcția fântânilor și a beciurilor și tot mai puțin la construcția caselor. Solurile fertile de pe terasele Siretului au o bogată vegetație de
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
au o bogată vegetație de ierburi, în parte înlocuită de culturi de cereale, plante de nutreț și mai greu de înțeles de ce nu sunt mai răspândite culturile de sfeclă de zahăr, zarzavaturi și legume, care se pretează la solurile de luncă. Pădurile ocupă suprafețe mici (178 ha) pe teritoriul comunei din cauza defrișărilor, în schimb ocupă suprafețe mai mari în comunele din jur. V.S. 3.2. AGRICULTURA Agricultura rămâne ocupația de bază a locuitorilor, astfel că în 2002 din cei 6087 de
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Se făcu atâta gură. Nevestele se suflecau, Fetele navală în grâu dau, Bătrânele de șale se-ndoiau, Moșnegii din ochi făceau; Iară hoața cea de moară Când văzu atâtea cară Încărcate cu povară Puse coadă pe spinare Și plecă în lunca mare Lunca mare, frunza n-are Și când pică, se despică Mai mână, copchila mea! Hăi! Hăi! Iar morarul, meșter bun Stă cu luleaua-n dinți Noi ne prăpădim de râs: - Stai morică, nu te duce, Că ți-om da
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
atâta gură. Nevestele se suflecau, Fetele navală în grâu dau, Bătrânele de șale se-ndoiau, Moșnegii din ochi făceau; Iară hoața cea de moară Când văzu atâtea cară Încărcate cu povară Puse coadă pe spinare Și plecă în lunca mare Lunca mare, frunza n-are Și când pică, se despică Mai mână, copchila mea! Hăi! Hăi! Iar morarul, meșter bun Stă cu luleaua-n dinți Noi ne prăpădim de râs: - Stai morică, nu te duce, Că ți-om da făină dulce
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
medii ridicate (9-10oC în Munții Locvei și 8-10 oC în Munții Almăjului) și precipitații medii între 600 și 800 mm/an; aceste condiții favorizează procesele de alterare a substratului, cu formare de argilă. Ca răspândire, ocupă forme de relief variate (lunca, versanți, conuri proluviale, terase), urcând până la 250 - 300 m altitudine. În lunca Dunării ocupă sectoarele mai înalte și depozitele proluviale ale văilor Ieșelnița, Berzasca, Liubcova și Sichevița, unde se asociază cu aluviosoluri și gleiosoluri, precum și terasele inferioare ale Dunării la
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
și precipitații medii între 600 și 800 mm/an; aceste condiții favorizează procesele de alterare a substratului, cu formare de argilă. Ca răspândire, ocupă forme de relief variate (lunca, versanți, conuri proluviale, terase), urcând până la 250 - 300 m altitudine. În lunca Dunării ocupă sectoarele mai înalte și depozitele proluviale ale văilor Ieșelnița, Berzasca, Liubcova și Sichevița, unde se asociază cu aluviosoluri și gleiosoluri, precum și terasele inferioare ale Dunării la Moldova Veche, Sichevița, Liubcova. În Depresiunea Sichevița apar pe suprafețe însemnate, iar
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
zone de răspândire sunt reprezentate de mici areale în bazinul superior al râului Ieșelnița și în Munții Locvei, la sud-vest de localitatea Cărbunari, sub plantații de rășinoase. Clasa hidrisoluri Gleiosolurile se întâlnesc cu totul local, doar în unele sectoare de luncă joase de pe valea Dunării sau a Nerei, suprafață ocupată nedepășind 100 ha. S-au format pe depozite aluviale și în condiții topografice caracterizate de un drenaj foarte slab (părțile joase ale luncilor la contactul cu terasa, zonele dintre conurile de
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
cu totul local, doar în unele sectoare de luncă joase de pe valea Dunării sau a Nerei, suprafață ocupată nedepășind 100 ha. S-au format pe depozite aluviale și în condiții topografice caracterizate de un drenaj foarte slab (părțile joase ale luncilor la contactul cu terasa, zonele dintre conurile de dejecție ce parazitează lunca și grindurile din lungul cursului de apă). Se asociază cu stagnosoluri sau eutricambosoluri în condițiile unui drenaj bun, sau cu mlaștini în condițiile unui drenaj extrem de slab. Stagnosolurile
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
Dunării sau a Nerei, suprafață ocupată nedepășind 100 ha. S-au format pe depozite aluviale și în condiții topografice caracterizate de un drenaj foarte slab (părțile joase ale luncilor la contactul cu terasa, zonele dintre conurile de dejecție ce parazitează lunca și grindurile din lungul cursului de apă). Se asociază cu stagnosoluri sau eutricambosoluri în condițiile unui drenaj bun, sau cu mlaștini în condițiile unui drenaj extrem de slab. Stagnosolurile au o răspândire redusă, legată de unele areale cu un drenaj foarte
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
și cu luvosoluri erodate în arealul localităților Bahna, Ieșelnița - Ogradena, Dubova, Tișovița, Sichevița, Pojejena etc. Psamosolurile au o răspândire extrem de redusă (circa 200 ha), în sectoarele cu nisipuri semifixate sau fixate supuse fenomenului de deflație, din ostrovul Moldova Veche sau lunca Dunarii, la confluența cu râul Nera. Ocupă arealele cu relief de dune adăpostite și fixate de vegetație sau sectoarele joase, cu nivelul apei freatice foarte aproape de suprafață. În formarea lor un important rol îl au curenții de aer tip Coșava
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
aproape de suprafață. În formarea lor un important rol îl au curenții de aer tip Coșava, ce determină spulberarea nisipului, împiedicând deci formarea unui profil de sol mai dezvoltat. Răspândirea psamosolurilor este legată de apariția nisipurilor, principalele areale de apariție fiind lunca Dunării în amonte de Baziaș, conul de dejecție al râului Nera la vărsarea în Dunăre și ostrovul Moldova Veche; se asociază cu aluviosoluri. Aluviosolurile reprezintă soluri tinere, în curs de formare, pe depozitele aluviale, fiind răspândite în lungul Dunării și
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
vărsarea în Dunăre și ostrovul Moldova Veche; se asociază cu aluviosoluri. Aluviosolurile reprezintă soluri tinere, în curs de formare, pe depozitele aluviale, fiind răspândite în lungul Dunării și afluenților săi. Ocupă o suprafață de circa 8000 ha în sectoarele de luncă și conurile proluviale. În funcție de gradul de solificare, pot ocupa grindurile sau sectoarele de luncă inundabilă, sectoarele de luncă neinundabilă , conurile de dejecție sau terasele joase. Aluviosolurile sunt răspândite în lunca Dunării, în Depresiunea Sichevița, în luncă și pe conul de
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
tinere, în curs de formare, pe depozitele aluviale, fiind răspândite în lungul Dunării și afluenților săi. Ocupă o suprafață de circa 8000 ha în sectoarele de luncă și conurile proluviale. În funcție de gradul de solificare, pot ocupa grindurile sau sectoarele de luncă inundabilă, sectoarele de luncă neinundabilă , conurile de dejecție sau terasele joase. Aluviosolurile sunt răspândite în lunca Dunării, în Depresiunea Sichevița, în luncă și pe conul de dejecție al râului Nera. Se pot asocia cu gleiosoluri sau mlaștini (la Ieșelnița, Ogradena
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
formare, pe depozitele aluviale, fiind răspândite în lungul Dunării și afluenților săi. Ocupă o suprafață de circa 8000 ha în sectoarele de luncă și conurile proluviale. În funcție de gradul de solificare, pot ocupa grindurile sau sectoarele de luncă inundabilă, sectoarele de luncă neinundabilă , conurile de dejecție sau terasele joase. Aluviosolurile sunt răspândite în lunca Dunării, în Depresiunea Sichevița, în luncă și pe conul de dejecție al râului Nera. Se pot asocia cu gleiosoluri sau mlaștini (la Ieșelnița, Ogradena, Pojejena, Șușca) sau pot
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
Ocupă o suprafață de circa 8000 ha în sectoarele de luncă și conurile proluviale. În funcție de gradul de solificare, pot ocupa grindurile sau sectoarele de luncă inundabilă, sectoarele de luncă neinundabilă , conurile de dejecție sau terasele joase. Aluviosolurile sunt răspândite în lunca Dunării, în Depresiunea Sichevița, în luncă și pe conul de dejecție al râului Nera. Se pot asocia cu gleiosoluri sau mlaștini (la Ieșelnița, Ogradena, Pojejena, Șușca) sau pot avea caractere cernoziomice în bazinetele Moldova Veche și Sichevița, pe conurile de
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
ha în sectoarele de luncă și conurile proluviale. În funcție de gradul de solificare, pot ocupa grindurile sau sectoarele de luncă inundabilă, sectoarele de luncă neinundabilă , conurile de dejecție sau terasele joase. Aluviosolurile sunt răspândite în lunca Dunării, în Depresiunea Sichevița, în luncă și pe conul de dejecție al râului Nera. Se pot asocia cu gleiosoluri sau mlaștini (la Ieșelnița, Ogradena, Pojejena, Șușca) sau pot avea caractere cernoziomice în bazinetele Moldova Veche și Sichevița, pe conurile de dejecție ale râurilor BerzascaToronița, Oravița, Gornea
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]