1,124 matches
-
o actriță de musicaluri mirabilă. Timpul care dă zor tuturor nu se atinge de ea! În toată făptura sa, căptușită interior cu plușul harului nu e decât o frumusețe la care timpul nu-i în stare a lucra altfel decât lustruindu-i și mai strălucitor oglinda în care ea se înfățișează deopotrivă privirii și stărilor sufletești ale publicului iubitor de muzică și film. Ea însăși ar înceta să mai fie ea, dacă ar urma timpului contra tinereții! Tinerețea este gravată ca
ANCA ŢURCAŞIU. FRUMUSEŢE UMANĂ ŞI HAR RAR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352226_a_353555]
-
-L refuzi și să-I spui: nu, Doamne, că zborul durează doar câteva clipe ... Să nu vrei să cerșești veșnicia e-n fire să nu fii interesat de provocări de-nțeles să lași pământul de sus să respire să slugărești lustruind stele din mers Că zborul pică deseori numai seara când heruvimi mulg zorii cu uger de rouă și-ți picură-ntre pleoape arome-o peltea întinsă să-mpartă cerul privirii în două Cum a fost și la începuturile Lumii când
EREZII... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 413 din 17 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356314_a_357643]
-
Acasa > Orizont > Meditatie > FIEF Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 409 din 13 februarie 2012 Toate Articolele Autorului Stabiliment Crucea de piatră Joc de genuflexiuni Iad cu pauze. Greier Zi însorită Zorele pe ponoare Lustruind viori Orb O pâlpâire... Vino în casă iubito Închide-mi pleoapa Iele Ușă batantă Cine trece prag uitând Să treacă umbra ? Fief Ocnaș în cuvânt În esențe lumina Se cuibărește Religie Taifas cu lutul- Iisus învârtind roata Și vestind Crucea
FIEF de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 409 din 13 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356350_a_357679]
-
așa că s-au luat una pe alta de mînă și s-au cărat la bar, ca să-și sărbatorească hotărîrea. Și pe drum le-a venit ideea primului șlagăr, pe care l-au cîntat la întoarcere, pentru că aveau deja coardele vocale lustruite de cîteva halbe de bere, cu care le făcuse cinste un individ aproape dubios, pentru că nici nu le pipăise, nici nu le făcuse avansuri și nici măcar nu răspunsese la semnalele lor discrete și la naivitatea cu care l-au întrebat
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 56-59 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356747_a_358076]
-
mireasă cu fluturi arămii, Editura Muzeul Literaturii Române, 2006 (român) Zece mii de cârje din Puntea de hartie (1986) - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - Am văzut zece mii de cârje în curtea unei fabrici de recondiționare. Zece mii de cârje într-o zi însorită, cu lemnul la subsuori lustruit că razele, aruncate grămadă. Întâi mi-a venit să râd imaginându-mi cinci mii de oameni țopăind ca niște canguri în așteptarea cârjelor reparate. Cangurii mi s-au părut, apoi, lăcuste. Lăcustele chiar poartă căști și lupta la baionete. Lăcuste
PORTRET DE POET- HORIA GANE de BORIS MEHR în ediţia nr. 298 din 25 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356862_a_358191]
-
unui redactor de radio în care amintește și de unul din marii noștri poeți: Ah, daa. A fost colegul meu mulți ani la contabilitate. Vedeți cum se pricep unii din cei mărunți să se cațere pe umerii altora mai mari, lustruindu-se singuri? Acela, poetul, avusese „onoarea” să fie coleg cu el, redactorul, și nu invers. Se ceartă doi vecini pe lucruri mărunte și se dușmănesc toată viața. Ajung să se încaiere, unul din ei este rănit, cade la pământ iar
ŞI TOTUŞI IUBIREA de ION UNTARU în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356752_a_358081]
-
venea să-și creadă ochilor. Ea se unduia în jurul unei bare verticale, cu ochii întredeschiși și cu buzele fremătând, cu părul despletit, lăsat să măture dușumeaua când trupu‑i se îndoia pe spate, în timp ce genunchii‑i strângeau bara aceea albă, lustruită de atâta frecuș. Preț de cinci minute a privit fără să clipească, orbit de furie și gelozie. „Ce face nenorocita asta acolo, băi frate! Cum a ajuns aici? De ce mă minte că se închide târziu restaurantul? O credeam femeie cinstită
CHEMAREA DESTINULUI (1) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 279 din 06 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355599_a_356928]
-
Gabriela Căluțiu Sonnenberg Publicat în: Ediția nr. 825 din 04 aprilie 2013 Toate Articolele Autorului Adesea mă gândesc la România când îmi descalț cizmele, seara. “Aici e ireal de frumos și de curat totul. Nici măcar n-am nevoie să-mi lustruiesc pantofii”, a fost primul comentariu telefonic pe care l-am auzit de la un verișor, care emigrase în Germania prin anii optzeci. Pe-atunci îl mușturluisem zdravăn, suspectându-l de grandomanie. Pentru că nici prin gând nu-mi trecea să-l și
ROMÂNIA LIPICIOASĂ de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 825 din 04 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346043_a_347372]
-
În fond, când e să reducem totul la esențe, descoperim că nu ne deosebim unii de alții aproape de loc. Cleiul necoafat n-are preferințe politice, nici miros de bani. Dacă-am umbla desculți, n-am avea nevoie să ne mai lustruim pantofii. Pâmântul rămâne și continuă să fie peste tot, rotund și greu. Cu legea gravitației, ca și cu legea atracției, nu te pui. Gabriela CĂLUȚIU SONNENBERG Benissa, Spania 19 martie 2013 Referință Bibliografică: Gabriela CĂLUȚIU SONNENBERG - ROMÂNIA LIPICIOASĂ / Gabriela Căluțiu
ROMÂNIA LIPICIOASĂ de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 825 din 04 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346043_a_347372]
-
POPESCU În afara cercului Într-o noapte am încercat să părăsesc cercul existenței mele și m-am pierdut în întuneric. Toate se zdrobeau în jurul meu. Păsările nu mai știau să zboare, apele încercau să urce și munții să coboare. Copacii își lustruiau rădăcinile și încercau să se agațe de ziduri. Păianjenii nu mai reușeau să-și țese pânza, greșeau la calcule, asemenea cârtița când încerca să mai sape câte o galerie. Spinele se credea floare și pietrele semințe. Doamne ce haos! Mi-
ÎN AFARA CERCULUI de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2198 din 06 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368811_a_370140]
-
cumva să-și încrucișeze săbiile...O făceau ca și oamenii, din dorința de a fi primii, probabil o sâmânță de gând năstrușnic și nelalocul lui în anumite situații pe care l-au împrumutat și oamenilor, numai că ei l-au lustruit și l-au cultivat timp îndelungat așezându-l ca rânduială de viață... Domnesc cât este lumea ba, chiar, aceasta depinde de ei dar și de ea după felul cum știe să-și facă socotelile și să-și croiască cu inteligență
ULTIMA POVESTE PENTRU ANAMARIA !... DE ION DOREL ENACHE ANDREIAŞI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370849_a_372178]
-
știind că-mi place tare mult. În cealaltă căbănuță care se afla în spatele casei ținea prunele uscate pe care mi le dădea alintându-mă. Făcând o comparație între bunicul și străbunicul meu, bunica îmi povestea că străbunicul umbla cu pantofii lustruiți prin oraș iar bunicul umbla toată ziua cu cizme pe lângă fabrică. Referință Bibliografică: Petiție către vremurile odioase V / Sorin Andreica : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 224, Anul I, 12 august 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Sorin Andreica : Toate
PETIŢIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE V de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370958_a_372287]
-
știind că-mi place tare mult. În cealaltă căbănuță care se afla în spatele casei ținea prunele uscate pe care mi le dădea alintându-mă.Făcând o comparație între bunicul și străbunicul meu, bunica îmi povestea că străbunicul umbla cu pantofii lustruiți prin oraș iar bunicul umbla toată ziua cu cizme pe lângă fabrică. Referință Bibliografică: Petiție către vremurile odioase 9 / Sorin Andreica : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 867, Anul III, 16 mai 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Sorin Andreica : Toate
PETIŢIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE 9 de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/370962_a_372291]
-
cui să se laude. Atâția ani care au trecut i-au dat o patină deosebită, culoarea roșiatică de odinioară a devenit acum maronie, cu câteva pete negre. Datorită contactului aproape permanent cu degetele aspre ale lui Costache, lemnul s-a lustruit într-atât, încât aveai impresia că s-a transformat în sticlă. Ca mărime era aproape dublă față de una obișnuită. Unde mergea sau ce făcea, în jurul lui se afla întotdeauna un nor de fum. Tutunul era de calitate, avea un prieten
UN GRĂDINAR ŞI O FLOARE ÎNTRE FLORI de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370916_a_372245]
-
cu el. Dar nu mi-a dăruit nimic Pe notele din carnețel. Știam că la omul sărac Nu stă nici cenușa-n vatra. Boii nici la vale nu trag, Iar ,,Moșii" nu vin niciodată. Ajungând mama de copii, Ghetuțele lor lustruiam. ,,Moșii" veneau cu jucării, Ca-n Capitala locuiam. 5. Decembrie Autor Maria Filipoiu Cuprinsă în Antologia ,,Cuvinte pe aripi de gand" ,2015 Publicată în Revista Creștin Ortodox/2014 http://www.crestinortodox.ro/poezie-ortodoxa/poezii-ortodoxe/copilarie-fara-mos-nicolae-147382.html Publicată în Revista Confluente
SEGMENT DE AUTOR MARIA FILIPOIU de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369890_a_371219]
-
cromatic, izbitor și relaxant între fondul albastru cobalt, și albul picturii. Culorile folosite sunt naturale, obținute din caolin, în moară specială și trecute prin mai multe procese tehnologice. În expoziția Simonei Bledea, Baia Mare, pot fi admirate obiecte de ceramică patinată (lustruită prin frecare) cu piatră de râu, lucrată manual la roata olarului, arsă de două ori. Produsele sunt tradiționale ca formă: amfore, butelci, ploscă, ulcioare, carafă de vin, căuș, dar culorile folosite sunt originale, obținute prin ardere și diferențiate pe bază
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]
-
serviciilor telefonice devenite obiceiuri, poate da naștere la glume savuroase. Moșul cu majusculă apela cel mult la un vin fiert (sau la mai multe) pentru a-și mai încălzi oasele bătrîne, ceilalți, în ton cu moda, preferă animatoarele. Moș Nicolae - lustruiesc bocancii rămași de la tata Cezar F. Ciobîcă Multă tandrețe în viziunea acestui poem. Oricîtă sărăcie ar fi, tradiția obligă la așteptarea cuviincioasă a sărbătorilor. Doar așa se primenesc și visele, și speranțele de mai bine. Măcar atîta cît țin sărbătorile
CORNELIU TRAIAN ATANASIU,COMENTARII de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369446_a_370775]
-
tors de femeie, probabil un simbol. “Pe sol, se aflau oase de urs. O parte a picturilor a fost distrusă de apă, iar o alta de urșii care au stat în peșteră și se vede că au zgâriat și au lustruit pereții”, a spus speologul. (Eveniment 09.12.20) La fel de importantă, vom vedea din ce cauză, pentru abordarea ulterioară și dezvoltarea temei propuse, este și prezența unor specialiști francezi în cadrul echipei de speologi români: Picturile au fost verificate de o echipă
MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369413_a_370742]
-
Adică, așa cum bine știm, perfect normal! În consecință, faptul că era îndrăgostit de Didina îi conferea oaza de liniște atât de necesară la această vârstă critică a bărbaților. Una dintre ele! O îngrijea cu devotament, o spăla, o șampona, o lustruia și o parfuma în interior cu cele mai sofisticate arome cântându-i întotdeauna ceva tandru și numai de ei înțeles. Iar astăzi, în această minunată zi de septembrie, o privea cu și mai multă adorație fiindcă noile huse, vișinii, din
COMPLOTUL GOSPODINELOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1374 din 05 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362705_a_364034]
-
adunați în urma artistului Pepe nu sunt mulți și atunci, explicația stă în faptul că experiența s-a concentrat printr-o muncă împătrită! Pepe este un artist care nu a muncit numai pentru a cânta bine, a muncit pentru a-și lustrui cântul până la strălucire, a muncit pentru a avea știință muzicală, pentru a se educa... a muncit pentru a-și clădi o lume a sa, căci nu a avut-o pe de-a gata. Această lume are un zeu, zeul cântecului
CLIPELE CU EL SUNT SĂRBĂTOARE SAU VACANŢĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1372 din 03 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352803_a_354132]
-
-E rece și gustos! Mă duc să iau și cănile de vin. Bătrânul se îndreptă spre bucătăria de la mijlocul casei și se întoarse cu trei căni din lut ars înflorate cu motive naționale de diferite culori. Le așeză pe masa lustruită de vreme și turnă în ele vinul. -Bine ai venit Dorele, taică! Noroc vecine! Și cănile se ciocniră între ele cu un zgomot sec. Sorbiră cu sete din căni. -Bun vinul, Marine! -E din via din vale, care am pus
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ-A DOUA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357054_a_358383]
-
Gândirea, liră-n delir, a-ngenuncheat în fața dințatului domn din chimir, iar seara, la culcare, te dor frumos organele fiscale.Cercul vicios, în amintirea unui amintir, gustă plăcerea unui plezir, dar nu poate năpârli spirale și, de dimineața până-n faptul serii, lustruiește bocancii Puterii. Plo-ua-l-ar Gluma ! Nin-ge-l-ar RÂSUL ! Degradarea, pusă pe cherel cu toată lumea, ridică la rang de vorbire SUGHIȚUL.Ignoranța, cât îi pohtește ambițul, pune-n delir, bir pe metafore îndrăznețe, premiind gângurit mișto de muște țețe, de berze nagâțe și
ODĂ,VODĂ, MODĂ de JANET NICĂ în ediţia nr. 367 din 02 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357202_a_358531]
-
afirmarea lor pe scena muzicii populare sunt și preocupările noastre, și ale Mariei Șalaru.” Insolitul prezentării doamnei de cântec Maria Șalaru, Măriuța de la Delenii Iașiului se naște de la secvențialul confundabil al biografiei sale artistice, cu al copiilor pe care îi „lustruiește”, atât de mult și cu atâta folosință a propriului talent muzical, încât pare că stilul ei e mai vizibil la copii, decât la ea! Și nici nu e ușor de alcătuit o asemenea prezentare deoarece, o cât de mică neatenție
MARIA ŞALARU. ÎMPREUNĂ CU MELODIILE EI, PAHARUL DE COTNARI E VAST de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 920 din 08 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357189_a_358518]
-
savoare dar și bucurie sinceră, neprefăcută, iar nouă, celor străini de o astfel de educație, nervi și plictiseală, celor dintre noi angrenați în acțiune oarece temeri că nu vom putea ține pasul, că ne vom face de râs, etc. Își “lustruiesc” detaliile cu o bonomie maternă și cu măiestrie de artizani - drept pentru care și statutul lor este unul “înnobilat” cu un apreciat coeficient de mondenitate și civism debordant, eliberator. Pentru mine, calvarul unei experiențe aproape ratate începea să se apropie
NUNTĂ SÂMBETISTĂ ÎN CALIFORNIA! (1) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 319 din 15 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357363_a_358692]
-
Acasă > Manuscris > Povestiri > LEGENDELE LUI MOȘ NICOLAE Autor: Suzana Deac Publicat în: Ediția nr. 340 din 06 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Legendele lui Moș Nicolae În noaptea de dinaintea sărbătorii Sfanțului Nicolae, copiii își lustruiesc ghetuțele pentru cadourile pe care le vor primi de la moș. Dacă au fost cuminți primesc dulciuri. Dacă au fost neascultători și nu și-au făcut temele primesc nuielușe și bucăți de cărbune. Obiceiul de a face cadouri în noaptea de
LEGENDELE LUI MOS NICOLAE de SUZANA DEAC în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357399_a_358728]