766 matches
-
întregul roman. 2.2.2. O reprezentare similară se întâlnește și în replica bătrânului Mag, care tocmai a aflat că o credință nouă se răspândește rapid printre "noroadele de la câmpie": "[7] Veștile pe care mi le aduceți nu mă pot mâhni, căci tot ce se întâmplă e rânduială a Celui prea Înalt pe care noi îl servim. Mi-ați vorbit de mult de legea nouă cătră care noroadele se îndreaptă; dar sub cuvintele ei proaspete eu văd aceleași semne vechi, căci
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
luai această răspundere în fața propriilor dumitale vrăjmași, ai neamului și ai lui Dumnezeu. Căci nu te onorează, ci te înjosește, și încă veșnic, dacă nu te pocăiești. Ne cunoaștem prea bine ca să fie nevoie să-ți spun mai multe. Plec mâhnit din această cameră și te rog, chiar te sfătuiesc, dacă mai ai un dram de conștiință și bun simț românesc și creștinesc, să te duci în fața administrației și să renunți la obligația pe care ți-ai luat-o din interese
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
segment de vagon, 3 cu bilet, pentru laie iese unul și ne-am aranjat cu nașul, Doamne, să fii antisocial, cînd ești condamnat la civilizare! Urechești, istorie tîrzie, cu slobozirea robilor țigani către 1850, dificultăți. După somn Onești-Bacovia, scurtă rugăciune: mîhnit de crimele burgheze fără a spune un cuvînt, altfel e greu pe pămînt! orașul larga deschidere, 'naintea lui se-nalță puternic vechii munți, plantația de stîlpi de înaltă tensiune pînă sparge orizontul, cursă de ieșire din cadrele realului, avantaj trenul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
noastră, vă rugăm să primiți aceleași dorinți de sănătate, bine și viață lungă. Din partea familiei Ciuntu și a soțului meu În special, cele mai distinse sentimente. Maria Kalmicov 12 Brașov, 18 martie 1971 Mult stimate Domnule Dimitriu, Am fost foarte mâhnită de vestea că mata ai recurs la spital pentru Însănătoșire. Te avem pe suflet că ai răcit atât de tare, În urma navetei ce ai făcut-o cu atâta devotament și conștiinciozitate, Suceava-Fălticeni, În 85 Maria Mihăescu a realizat un medalion
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Maria Kalmicov 13 Brașov, 5 mai 1971 Mult Stimate Domnule Dimitriu, (...) Am primit detalii asupra stării sănătății Dvs., prin scrisoare (...), la care rugăm să ne iertați Întârzierea răspunsului, deoarece am fost foarte ocupați (...). Ceea ce ne-ai scris mata ne-a mâhnit Întrucâtva, dar ținând seama de tinerețe și schimbarea situației 86, avem toată nădejdea că vă veți recăpăta sănătatea zdruncinată. Tot răul spre bine. Mai bine un 86 În aprilie 1971, după investigații medicale serioase la Iași (Socola) și Spitalul Filantropia
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
om extrem de delicat sufletește. Vă mulțumim atât Dvs. cât și D-nei. La amândoi ne-a făcut o deosebită plăcere. Pe timpul Întunecat de ploaie și frig, toate cele aduse la cunoștință, au fost pentru noi o mângâiere! Singura care ne-a mâhnit, a fost suferința din jurul Dvs.118. Noi vă dorim din suflet sănătate. Dacă omul privește viața cu resemnare și cu mai multă indiferență, pare totul plin de soare, pe care... dincolo nu-l vom mai avea. E mai bine aici
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
încălzi inimile înflăcărate ale petrecăreților din crâșme ? Și cum se simte taică-su, acolo sus, în raiul eroilor căzuți în Războiul cel Mare, a cărui veghere o simțea în fiecare secundă, în călătoria lui spre a deveni bărbat ? Oare este mâhnit pentru escapada lui, încât afară nu mai începe o zi neobișnuit de călduroasă, ci una mohorâtă ? Oare pentru acest vis ieftin l-a dus Gheorghe Vasile în primăvara lui 1913, cum terminase clasa primară cu coroniță, la zborul lui Aurel
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
dar și ajutându-i pe cei nevoiași. Prestațiile sale sunt mulțumitoare, dar nu la fel de gran- dioase ca în anii trecuți. Publicul nu vede asta, dar el știe că nu este la capacitate maximă și nu dă tot, iar asta îl mâhnește și mai tare. Și nu din cauza jazzului, nici a tensiu- nilor vremurilor, ci pentru că înăuntrul său mirosul morții deschisese răni vechi, pe care le credea de mult vindecate. Violența de pe străzi îi amintea de anii războiului, de anii fără casă
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
tău, și nu lepăda învățăturile maicii tale” (Proverbe 6, 20). - să nu-i supărăm cu ceva și să ne purtăm față de ei cu toată cuviința. - să-i ajutăm la nevoie: „Frate, sprijină pe tatăl tău la bătrânețe și nu-i mâhni în viața lui” (Siroh 3, 2). Pildă pentru noi este Mântuitorul, care de pe cruce o încredințează pe Sfânta Sa Maică ucenicului preaiubit Ioan, ca să aibă grijă de ea (Ioan 19, 26-27). prin această dispoziție testamentară a Mântuitorului, s-a inaugurat
Rolul familiei în asistenţa social - pastorală a copiilor abandonaţi by Adriana Nastasă () [Corola-publishinghouse/Science/91710_a_93179]
-
o săgeată în creier (cutez să spun că încă se mai păstrează pe undeva, printr-o cută a subconștientului), că nu m-au luat cu ei pentru că James a fost cel care s-a împotrivit. După cum am arătat, situația îl mâhnea pe tata numai din pricina mea. Și pe mine mă mâhnea tot din pricina mea, dar și, separat, din pricina lui. Mă dureau, pentru el, privațiunile la care era supus. Resimțeam eu, în numele lui, amărăciunea pe care firea sa generoasă și docilă îl
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
mai păstrează pe undeva, printr-o cută a subconștientului), că nu m-au luat cu ei pentru că James a fost cel care s-a împotrivit. După cum am arătat, situația îl mâhnea pe tata numai din pricina mea. Și pe mine mă mâhnea tot din pricina mea, dar și, separat, din pricina lui. Mă dureau, pentru el, privațiunile la care era supus. Resimțeam eu, în numele lui, amărăciunea pe care firea sa generoasă și docilă îl împiedica s-o resimtă. Și prin aceasta am devenit conștient
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
bâjbâie prin poșetă. Scoase un ciob din oglinda care se spărsese când Rosina o izbise cu piciorul, și o batistuță mică, albă. Îndată ce a simțit batista în mână, a început să plângă liniștit. Mă simțeam atât de mișcat și de mâhnit, și totuși atât de straniu și de trufaș detașat și, într-o oarecare măsură, sentimental, când, într-o frântură de secundă, am reușit să întrezăresc, înfășurate într-un ghem și destrămându-se în aceeași clipă, imagini din viața pe care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
arunce în brațe după prima mea scrisoare. M-am dus în camera alăturată și am încercat să aprind focul, dar n-am reușit. N-aveam destule surcele. Eram profund tulburat de lacrimile lui Lizzie și de sărutul Rosinei. Mă simțeam mâhnit din cauza sărmanei Lizzie dar, într-un anume fel îndărătnic, refuzam să mă gândesc la ea. Aveam nevoie de înțelegerea ei. Regretam discuția mea atât de vulgară cu Rosina. La început mi se păruse o tactică isteață să-i povestesc despre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
împroșcată cu purpură. Picioarele mele întinse aproape că atingeau apa care se bomba pântecoasă și apoi se dezumfla, scuipând peste stâncile galbene o salivă înspumată ce se usca pe loc. Simțeam că mă comportasem prostește în ultima scenă și eram mâhnit că reușisem să mă fac ridicol într-o împrejurare legată de un lucru atât de grav. Am auzit niște pași ușori, am văzut o umbră, și apoi James veni și se așeză lângă mine. Nu i-am dat nici o atenție
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
o să vă dați seama că în toate astea există un soi de justiție automată. Tu, James, ai vorbit de o justiție automată, ei bine, iat-o! Voi doi ați construit împreună un mecanism, și iată-l cum funcționează. Dacă sunteți mâhniți, n-am nici o îndoială că, în curând, o să vă consolați unul pe celălalt. Vreau să fiți împreună. Mă voi gândi la voi doi ca fiind împreună. La urma urmei, nu-i nevoie să așteptați moartea mea, vă puteți ține de pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
scrisoare de la Hartley de peste patruzeci de ani. Și totuși îi recunoscusem imediat scrisul. Era același scris, poate ceva mai mărunt, ceva mai puțin îngrijit. Îi păstrasem multă vreme toate scrisorile, pentru ca după aceea, dându-mi seama că vederea lor mă mâhnea prea adânc (sau poate că mă exaspera), să le distrug sub imperiul unui impuls, pe care apoi, bineînțeles, l-am regretat. Firește, în mintea mea făurisem zeci de versiuni ale scrisorii conținute în acest plic. Charles, adio, nu te mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
gard, departe de voi. Sunteți buni, zic eu privind globalitatea, dar uniformi. Iar eu nu mă pot Împărți la toți. „Meridian“, 11 octombrie 2002, ora 11 62. Bufnița Cât pe ce să nu mă auziți astăzi: sunt peste măsură de mâhnit, căci am pierdut un prieten. În miez de noapte i-am auzit mieunatul deznădăjduit urcând nu spre cer, dar, la propriu, spre vârful unui copac; a doua zi, sub copac, am aflat câteva picături de sânge, semn că pasărea, căci
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
fi aranjat. Spre deosebire de colegii în privința cărora exista suspiciunea că ar fi putut să rămână în străinătate, în cazul său, problema se punea exact invers. Baritonul era sătul de turnee. Totuși, Scala era Scala și refuzul nu numai că l-a mâhnit, dar i-a răscolit vechiul sentiment de neajutorare și mânie de pe vremea când, băiat de cartier fiind, dădea examen la Conservator laolaltă cu niște tineri din lumea bună, bine îmbrăcați și trufași, siguri de reușită. Ca un făcut, pe 7
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
este uman, scrie: "Înverșunarea regimului sirian împotriva propriului său popor a deposedat sirienii de umanitatea acestora și de sentimentul apartenenței la aceeași țară. Singurele cifre privind morții, prizonierii, deplasările și refugiații nu sunt suficiente pentru a prezenta măsura distrugerilor care mâhnesc societatea siriană." Ar fi până acum 12.000 de persoane ucise, însă, potrivit revistei (p. 16), sursa O.N.U., cifra se ridică la 70.000, un număr incalculabil de prizonieri, aproape 700.000 de refugiați, peste 2,5 milioane
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
reeditare în colecția „Cele mai frumoase poezii”. Eu l-am citit (comentariul) încă din primele lui faze și pot spune că ultima formă este expresia unui talent critic promițător. Te rog să nu te superi că te deranjez, dar sînt mîhnit că acest tînăr, ca și alții, nu are acces la Cronica și Iașul literar decît foarte greu. Te-aș ruga apoi, ca atunci cînd îmi răspunzi, să mi furnizezi cîteva date biografice generale despre Eusebiu Camilar pentru a le furniza
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
că sînteți supărați pe motiv că n-am venit la voi. în scrisoarea care însoțea acel mic colet pe care l-ați primit (mi-ați confirmat printr-o telegramă neiscălită din al cărei conținut am dedus că ați fost puțin mîhniți că n-am venit) nu ți-am dat nici un fel de explicație. Practic, am fost și mai sînt (puțin) gripat, iar Nuța, sub nici un motiv, n-a putut obține o învoire de o zi, fără salar, bineînțeles (cauza: se creează
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
Ar putea să copie ea textul. 2) Aștept răspuns și la prima parte a acestei epistole. </citation> (122) <citation author=”Mihai Drăgan” loc="Iași" data =”24 martie 1979”> Dragă Costică, Nu ți-am scris imediat ce am ajuns la Iași. Apoi, mîhnit de moartea fulgerătoare a profesorului nostru Al. Dima , am fost abătut. Nu m-am putut duce la înmormîntare, dar în ziua respectivă - miercuri 22 martie - am vorbit studenților mei, la un curs special, despre personalitatea lui, iar la cursul general
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
din cele trei de care e vorba în articol) nu se poate modifica după bunul plac al nimănui. Un titlu de carte se reproduce, așa cum este, fie ne convine, fie nu, fie corespunde, fie nu normelor ortografice. Faptul m-a mîhnit, firește, deși nu e prima mîhnire de acest fel. Și Orizont ține adesea să-mi ofere „bucurii” de acest fel. în sfîrșit, să trecem peste ele. Îmi pare rău de situația în care vă aflați, dar sper că totul este
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
să mai ies din acest tîrg ori, măcar, să schimb tîrgurile cum s-ar zice. Cu cele mai calde urări, Mircea Zaciu </citation> (10) (11) <citation author=”Mircea Zaciu” loc="Cluj" data =”3 febr[uarie] 1980”> Dragă Domnule Călin, Sunt mîhnit că scrisorile mele nu ți-au parvenit. Am răspuns la timp și credeam că știi care e situația ediției Camilar. Nu e nici o problemă de renunțare ori intrigă etc. care ar împiedica apariția ei, ci doar chestii legate de plan
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
făcute să spună orice, în zadar încerci să construiești pe baza lor o explicație. De un secol încoace - și chiar în Statele Unite - antropologii au făcut eforturi să introducă în disciplina lor puțină prudență, seriozitate și rigoare. Cum să nu fie mîhniți văzîndu-și cîmpul de studiu invadat, ba chiar ocupat în întregime (mai ales dincolo de Atlantic, unde vechii maeștri sînt repede renegați, deja în Marea Britanie și în scurt timp, ne putem teme, în toată Europa), de aceste robin sonade genitale ? Aceste revoluții
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]