37,022 matches
-
pe care le porți cu tine. Deși nu-mi place să reprezint vreo mișcare și să devin stindard național, consider că prin ceea ce fac particip la ceea ce numiți mișcarea de dans contemporan românesc. Nu trebuie să stau aici și să mănînc salam cu soia... L.T.: Stiu că unele dintre părerile mele critice despre creația d-voastră v-au contrariat, ceea ce nu ne-a împiedicat să avem în continuare relații cordiale. V-ați dori, desigur, și alte unghiuri de receptare critică. Personal
Mihai Mihalcea - Prietenul meu elefantul by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/13935_a_15260]
-
Da, eu sînt... Așa erau ruinele și vremea mea... Sînt din același lut dar plămădit în altă olărie... Singurul lucru pe care îl respectă constructorii și cei care fac drumuri sînt locurile astea de la marginea căilor ferate... Cîteodată chiar mai mănînc cîte o găină din astea ce umblă slobode și nimeni nu știe ale cui sînt. În sfîrșit o găseam, și era la cheremul meu, pe femeia blondă și mărinimoasă, îmbrăcată în alb, cu cămașa fluturînd ca un steag. Doi-trei copăcei
Omul pierdut(fragment) by Ilinca Taranu () [Corola-journal/Journalistic/13965_a_15290]
-
tot haosul aparent..." În Clujul post-decembrist, personajele din Voința de putere navighează cu predilecție între mediile presei și Universitate, cu frecvente escale în baruri, în restaurante, în berării, în localurile de mare clasă sau de tot modeste, unde nu atât mănâncă și beau (fac și asta), cât vorbesc fără istovire. Viața concretă, atâta câtă pătrunde în roman, mai multă decât pătrunsese în Ziua și noaptea, cum spuneam, este cu lăcomie comentată de aceste personaje verbioase, o materie care parcă nu are
Putere și destin by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13955_a_15280]
-
dibuisem mai demult adevărurile ascunse. Îmi amintesc însă, atât de limpede, ultima noastră seară, acolo pe terasa hotelului, la câțiva pași de bazinul cu apă sărată care licărea ispititor. După câteva zile ploioase, cerul se limpezise, se putea din nou mânca afară. Așteptam să se termine valsurile, polcile, să înceapă Freischütz. Și, iată, arcușurile atacând Uvertura, și aria Agathei, singură în fața nopții întunecate, și coborârea înfricoșătoare prin Cheile Lupului. Tremuram de nerăbdare să văd iar zborul tainic al muzicanților prin văzduhul
Moartea în tablou german by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Journalistic/13904_a_15229]
-
trăznită, în stilul poetului. Peste tot bidinele, roabe și găleți cu var, ca în piesa O noapte furtunoasă a lui Caragiale. La ultimul etaj, într-o încăpere mobilată cu câțiva saci de ciment, mai mulți tineri, fiecare cu farfuria lui, mâncau dintr-o tocană gătită de Mircea Dinescu. Mai aveau la dispoziție vin și țuică produse tot de el, la o fermă de pe malul Dunării. Într-o încăpere alăturată, Mircea Dinescu însuși, cu un teanc de manuscrise în față, vorbea agitat
Infernul vesel by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13986_a_15311]
-
o lua razna, pe calea unor alegeri necugetate sau efectuând prea dese consumații de adversari. Și făcea vrăji când corupția devenea de nesuferit, dădea sfaturi, colane. Pe atunci nu existau patru bătrâni de fiecare culegător/vânător, cine nu vâna nu mânca, deși lozinca nici nu fusese elaborată, urșii albi, la rândul lor, odată vânați îi readuceau pe bunici în stomacul nepoților, într-o sacră circularitate. Toate acestea s-au pierdut, desigur, și iată-ne, în primul deceniu al primului secol al
Bătrâni, luați-vă gândul! by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13973_a_15298]
-
și celestine ne dezvăluie secretul unei istorii de dragoste codificată într-o carte de bucate. Povestirea care dă titlul cărții e cea mai reușită din întreg volumul și pornește de la secvența din Pisica neagră, pisica albă în care un porc mănîncă, pe marginea drumului, un trabant. E o poveste veselă despre viața, uneori nu atît de veselă, a oamenilor în Europa de Est, descoperită de un turist extravagant, ajuns la Plopeni pe urmele unui CD cu muzica țiganilor de aici, cumpărat dintr-un
Călătorie cu un trabant australian by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14004_a_15329]
-
un român și o rusoaică venită să caute mormîntul tatălui ei mort în război, și, dincolo de toate, asta tocmai în perioada în care începuse "ruperea cu rușii" ?... Drept care cineastul e chemat pe Rahovei, la Securitate, unde un locotenent major care mînca slănină cu ceapă pe o "Scînteie", îi spune, molfăind: "Cum îți permiți să spui că au murit soldați sovietici pentru eliberarea României? Noi ne-am eliberat singuri. Te pomenești că ești omul lor"... "Omul lor" chiar fusese Mircea Săucan, un
Lupta cea mare a lui Mircea Săucan by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/13989_a_15314]
-
o neîncredere instinctivă în imaginile de televiziune. Nu mă mai las pe mîna oricărui cameraman pentru a-mi face o imagine coerentă despre ceea ce se întîmplă. Postul arab Al Jazeera, pe care Realitatea TV îl prelua cu sfințenie, și-a mîncat lefteria chiar în lumea arabă care îl acuză de minciuni. Minciuni sfruntate. Imaginile pe care le-am luat în serios și m-au impresionat, n-au fost cele cu bucuria populară după căderea lui Saddam Hussein. M-au întors pe
Papucul anti Saddam by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14026_a_15351]
-
un tânăr în cârje, apărut ca din pământ la poarta unei biserici de pe Calea Victoriei. Era un ger cumplit, mi-era foame și rupeam dintr-o pâine fierbinte pe care abia o cumpărasem. Băiatul se uita la mine, de departe, cum mâncam. Totul în jur parcă se pustiise deodată din voința cuiva. Nici mașini, nici trecători, nici sunete. Nimeni. Am trecut strada ca plutind, ca împinsă de la spate de o mână nevăzută, știind însă că nu mai aveam nimic prin buzunare. Oprindu
Cu mărul în brațe by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/14015_a_15340]
-
la marginea țării, acolo unde începe celălalt tărîm, în punctul cel mai îndepărtat al unei hărți evadată și ea din scară. În această lume ireală, în această margine fictivă a unui pămînt încă necercetat, evident că oamenii se îmbracă altfel, mănîncă altfel, locuiesc în case diferite, cîntă alte cîntece, dansează după alte ritmuri și, mai ales, iar miracolul abia aici se desăvîrșește, vorbesc o altă limbă. II. Iar acum, puțin turism în chip de mărturie Acum puțin turism, pentru că acum mi-
Sf. Gheorghe de Sf. Gheorghe by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13991_a_15316]
-
în Castelul aspecte vizual agresive. Cazat în sat, K. locuiește într-un soi de cârciumă în care funcționează și școala. Încăperea este în acelaș timp sală de gimnastică, astfel că "singura decorațiune mobilieră sunt aparatele de gimnastică". Printre ele, K. mănâncă și face amor cu una din chelnerițele cârciumii ( fostă iubită a unuia din funcționarii castelului), pe care vrea s-o ia în căsătorie. În aceste interioare-scenă este întotdeauna dezordine, sunt pline de zdrențe ( și în America), iar persoanele care le
Vocația scenografică by Amelia Pavel () [Corola-journal/Journalistic/14021_a_15346]
-
vrednic de acest nume știe că un chefal adevărat, demn de numele lui, care în grecește înseamnă cap, chefalos, căpățână, nu?... înfruntă isteț orice pericol, fățiș, unde totul se vede limpede, însăși limpezimea asta bărbătească fiind firea lui adevărată. - Ați mâncat vreodată chefali? întrebase din senin. - Iooo !... Noooo! făcuse jignit. Cel mai bun ascunziș, ori cea mai bună direcție de atac, depinde - mai reieșea - că era... taman claritatea, spusese cu un accent brusc oltenesc. Că inamicul, nu-i așa? nu se
Chefalii (2) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10372_a_11697]
-
făceau să se simtă mîndră. Tatăl ei era al doilea om ca bogăție din sat și nu avusese niciodată atîtea. Aranjase o căsătorie bună pentru ea. Pe pereți se înșirau farfurii prinse cu sîrmă și cîrlige, acestea nu erau pentru mîncat, ci doar de privit. Unele dintre ele aveau o margine aurie. Foiță de aur, spunea Chanu. Diplomele lui înrămate erau amestecate cu farfuriile. Avea tot ce-i trebuia aici. Atîtea lucruri frumoase. Așeză Coranul la locul lui. Alături se afla
O cină cu doctorul Azad by Ondine Cristina Dascalita () [Corola-journal/Journalistic/10358_a_11683]
-
noastră nu este educată cum trebuie. Doctorul Azad goli un pahar cu apă dintr-o singură sorbitură, apoi își mai turnă unul: Întotdeauna beau două pahare de apă înainte de masă, zise el golind al doilea pahar. Bun. Acum n-o să mănînc prea mult. - Serviți! Serviți! zise Chanu. Apa e bună ca să curețe organismul, dar și mîncarea e importantă. Cu degetele făcute căuș își luă orez cu miel și începu să mestece. Își vîrîse prea multă mîncare în gură și scotea niște
O cină cu doctorul Azad by Ondine Cristina Dascalita () [Corola-journal/Journalistic/10358_a_11683]
-
Serviți! Serviți! zise Chanu. Apa e bună ca să curețe organismul, dar și mîncarea e importantă. Cu degetele făcute căuș își luă orez cu miel și începu să mestece. Își vîrîse prea multă mîncare în gură și scotea niște plescăituri în timp ce mînca. Cînd fu din nou în stare să vorbească, spuse: Sunt de acord cu dumneavoastră. Comunitatea noastră nu este educată în această privință și în multe altele pe deasupra. Dar în ceea ce mă privește, nu intenționez să risc ca asemenea lucruri să
O cină cu doctorul Azad by Ondine Cristina Dascalita () [Corola-journal/Journalistic/10358_a_11683]
-
de orez și carne pe care o rostogoli prin farfurie. - Am făcut de toate. Tot ce-am putut. Muncă multă și răsplată puțină. Una peste alta, aș putea spune că am vînat bizoni, dar că m-am mulțumit să-mi mănînc orezul. Cunoașteți expresia? Toate scrisorile cu rugăminți de acasă le-am ars. Și mi-am făcut două promisiuni. Că voi reuși, cu orice preț. Aceasta a fost prima promisiune. Iar a doua, că mă voi întoarce acasă. Cînd voi fi
O cină cu doctorul Azad by Ondine Cristina Dascalita () [Corola-journal/Journalistic/10358_a_11683]
-
în timp ce mîncarea lui Chanu se răcea. Nazneen gustă din curry-ul de conopidă. Doctorul refuză cu un semn din cap atît o nouă porție, cît și orice desert. Ședea cu mîinile împreunate pe masă în timp ce Chanu, încheindu-și vorbele, începu să mănînce cu zgomot și repede. Se mai uită de două ori la ceas. La nouă și jumătate doctorul Azad spuse: - Ei bine, Chanu, vă mulțumesc ție și soției tale pentru această seară atît de plăcută și pentru delicioasa cină. Chanu protestă
O cină cu doctorul Azad by Ondine Cristina Dascalita () [Corola-journal/Journalistic/10358_a_11683]
-
zece și jumătate și obișnuiesc să citesc înainte o jumătate de oră în pat. - Noi intelectualii trebuie să fim uniți, spuse Chanu și îl conduse pe musafir la ușă. - Dacă îmi asculți sfatul, ca de la un intelectual la altul, vei mînca mai încet, vei mesteca mai bine și te vei servi doar cu o porție mică de carne. În caz contrar, te voi revedea curînd la cabinet cu un nou ulcer. - Gîndiți-vă numai, spuse Chanu, că dacă nu aș fi avut
O cină cu doctorul Azad by Ondine Cristina Dascalita () [Corola-journal/Journalistic/10358_a_11683]
-
totul și cu totul altă impresie, se punea mâncare, băutură pe masă în mijlocul satului sau la biserică, unde se adunau doritorii, în jurul mesei erau funii pe țăruși și o funie care înconjura masa... se băgau pe sub funie să fure... beau, mâncau, se strângea funia și care era prins în funie, era dus la oaste. Era o chestie pe care nu mi-aș fi putut-o imagina. Deci sunt povești care rămân; alte povești cu luptele acelea cumplite cu partizani; eu am
Cu Nicolae Breban și Augustin Buzura despre roman by Marian Ilea () [Corola-journal/Journalistic/10351_a_11676]
-
noapte în întreg orașul și care nu lăsau loc pentru jazz, nici chiar de stil vechi. Spectacolul Operei din Pekin, nu era totuși lipsit de farmec, susținut de dragoni, drapele și spirale multicolore. Nu mai știu nici ce, nici cum mîncam. Dormeam în dormitoare dezinfectate în permanență cu un produs a cărui formulă chimică n-o cunosc, dar foarte eficient, judecînd după mirosul acru pe care-l răspîndea și pe care și astăzi aș putea să-l recunosc fără să mă
BARDADRAC,un pic din toate by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10359_a_11684]
-
celebrități. Curtezane mai mult sau mai puțin celebre și-au exhibat cu deplină dezinvoltură viața sexuală, majordomi cu ștaif au uitat brusc toate regulile discreției, punând adesea într-o lumină delicată celebrități ale vieții culturale, politice, științifice, de pe urma cărora au mâncat pâine vreme de mulți ani. Nimic din toate acestea, în cartea lui Gheorghe Crăciun, Trupul știe mai mult. Fals jurnal la Pupa Russa (1993-2000). Nici un element exterior nu este demn de atenția (scrisă!!!) a cunoscutului scriitor opzecist. Falsul jurnal este
Caietele lui Crăciun by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10405_a_11730]
-
de omenie, care se împotrivea firii care e aceeași pentru toți. Într-adevăr, aproape în fața fiecărei porți întâlneai o priveliște care întrecea orice cuvânt, depășind orice descriere oricât de nenorocită ar fi fost ea. Bucăți de carne omenească nu erau mâncate numai în câte un loc, ci ele erau împrăștiate peste tot: unii spuneau că au văzut în fața porților bucăți întregi, bucăți separate ori părți diferite din măruntaie. În vreme ce astfel de lucruri durau de mult timp, iată ce întâmplare minunată a
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
jertfă lui Dumnezeu”. (Sf. Ignatie Teoforul, Epistole (către romani), cap. IV, 1-2, în PSB, vol. 1, p. 210-211) „Aș dori ca fiarele să-mi fie pregătite și mă rog să-mi fie îndată gata. Am să le lingușesc, ca să mă mănânce iute, nu precum se tem unii, și nu se ating de ele. Iar dacă nu vor voi de bună voie, eu le voi sili. Iertați-mă! Eu știu ce îmi e de folos. Acum încep să fiu ucenic! Nici o făptură
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
și-ar mai vopsi părul, fenomenul acesta ar fi evident. Cum nici febra musculară nu e provocată de acumularea acidui lactic, ci de ruperi microscopice ale fibrelor musculare, proces complet reversibil în urma repausului muscular. Iar ideea că te îngrași dacă mănînci seara tîrziu e o prejudecată de aceeași natură cu cea potrivit căreia ar exista vreo legătură între grupele de sînge și regimul nostru alimentar. Cu adevărat surprinzător e însă faptul că sarea nu pare să aibă o influență directă asupra
Pseudocunoașterea medicală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10413_a_11738]