732 matches
-
altădată. Citește mai mult Astăzi, marea-i ca safirul,cu reflexe de topaz,Soarele discret răsareși-o sarută în extaz.Marea-n valuri lin tresareoglindindu-l cu ardoareși-i răspunde visătoare,în întreaga ei splendoare.Dintre nori, palida Lunăîi privea înfriguratăși gândea că mândrul Soareo iubise altădată.... XX. GAMA IUBIRII, de Cârdei Mariana , publicat în Ediția nr. 511 din 25 mai 2012. Doresc ardent să mă iubești Revăd în minte îtâlnirea, Mi-e teamă că mă amăgești, Farmec prinde-nchipuirea. Sol al primăverii vieții
CÂRDEI MARIANA [Corola-blog/BlogPost/375626_a_376955]
-
Acasa > Stihuri > Reflectii > SURÂS Autor: Anatol Covali Publicat în: Ediția nr. 2209 din 17 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului E în mine atâta lumină ! Sentimentele nu mă mai mă dor de când știu că-n curând o să vină primăvara cu mândru-i decor. Cerul cheamă, pământul mă cheamă și nu știu spre ce vis să mă-ndrept. A mea inimă, fără vreo teamă , ca un codru-îmi foșnește în piept. De la capăt nu am nicio veste. Fericit îmi port pașii pe-un
SURÂS de ANATOL COVALI în ediţia nr. 2209 din 17 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374302_a_375631]
-
am găsit o metodă de a cădea de pe bicicletă fără să mă aleg cu o cicatrice. Doru plecase deja la facultate și, fiind singur, ocupația preferată era să bat litoralul cu bicicleta. Când mi-au apărut primele tuleie, am mers mândru la frizer. M-a ras cu același brici cu care, înaintea mea, mai dăduse sângele câtorva clienți. Dacă-i spuneai cuiva, pe vremea aceea, că briciul este un instrument barbar, neigienic, sursă sigură de transmitere a bolilor, te lua în
SUPRAVIEŢUITORUL de DAN NOREA în ediţia nr. 1346 din 07 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362225_a_363554]
-
meșteșugit ei prima roată, Cum au țesut ei voalul de mireasă Și lemnul cum l-au transformat în casă. Veniți aici, ca să vedeți pe ie Lumini de flori, izvor de bucurie, Pe dealuri, în opinca și suman, Cum duse turmă mândrul de cioban. Veniți aici, ca să vedeți în teascuri Cum mustul se preface-n vin, de veacuri, Admira trandafirul din covor, Acesta-i cel mai strașnic dar al lor. Veniți aici, să învățăm acum Cum să trăim viața si-nca,cum
MUZEUL ETNOGRAFIC de MIHAI LUPU în ediţia nr. 2266 din 15 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378743_a_380072]
-
cel care este pământ și cenușă?"25; "Cetatea pustiită este în ruină..."26. Chiar și verbele toate sunt verbe ale mâniei și prăbușirii: sfărâma ("Voi sfărâma zidurile Tirului"; Iezechiel), pustii ("Munții îi voi pustii..."; Ieremia), prăpădi ("Domnul prăpădește casa celor mândri"; Pildele lui Solomon), mătura ("Voi mătura praful...; Iezechiel), etc. Vechiul Testament apare astfel ca o parabolă a unor popoare imperfecte care s-au ridicat împotriva divinității, nesocotindu-i legile (episoadele Sodomei și Gomorei, Segorul, Adama, Sheihomul toate de pe valea Sidin din
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
nu Mîntuitorul. De ce sa ii silească Divină Viziune pe Fiii Raiului Că fiecare să renunțe la desfătarea să, cu spectrul sau război să poarte? Spectrul e Omul. Restu-i doar amăgire și himera." Acestfel vorbi Urizen, în sine strîns, grozav de mîndru. 335 Zece mii de mii erau oștirile-i de spirite pe vînt, Zece mii de mii de scînteietoare care strălucind în cer. Și pește țărmul cel de aur de lîngă-oceanul liniștit ele-n puhoaie vin, Si de Izbîndă bucurîndu-se; cu sînge fost
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
care, desigur, nu depășește umanul. Aristocratul are o altă morală decât cel dominat. De altminteri, el este creatorul valorilor. Binele va fi asociat de el cu propria sa condiție: este bun cel distins, puternic, nobil. Aristocratul este încrezător în sine, mândru de faptele sale, ostil altruismului; el consideră că are obligații doar față de cei de o seamă cu el, iar cu ceilalți se poartă "după cum crede de cuviință sau 'după voia inimii', în orice caz "dincolo de Bine și de Rău""254
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
de pildă, despre frumusețea lui Alcibiade cel peltic, care, „Înflorind la orice vârstă a vieții sale, l-a făcut plăcut și drăgăstos și când era copil, și când era băiat, și când era bărbat”2. Sau despre ciudățeniile timpurii ale mândrului atenian, care Îi anunță pe de-a-ntregul viitoarea fire. Jocuri Încheiate năucitor, doar pentru a câștiga: mâna adversarului mușcată până la sânge, „ca de un leu”, În clipa când simte că va fi biruit; sau trântitul nebunesc pe jos, În fața unui
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
în România. Din nou Constantin Rădulescu Motru l-a descris cel mai bine: "Ciocoiul suferă din contactul cu mulțimea"1237, "nu are o ocupație anume rezervată pentru sine"1238, "este lipsit de dragoste pentru o ocupație, pentru un ideal"1239; "Mândru cu cei mici, ciocoiul este lingușitor și târâtor cu cei mari..."1240; "iubește puterea pentru putere și nu pentru gândul de a face ceva cu puterea"1241, "a trecut timpul domniilor fanariote și s-au dus ciocoii, dar ne-au
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
de-acolo de-i ieși,/ Tu să-ți umbli a coldui/ și la mine de-a veni;/ dar și eu te-aș milui/ cu cojița cu cea arsă,/ ce rămâne seara-n masă,/ cu hâlbele de pe masă,/ să-ți aduci, mândrule, aminte/ tot de-a mele trei cuvinte/ ce ți le-am spus mai ‘nainte./ Mândruț, nu m-ai ascultat,/ tot acelea te-au mâncat” (T. Papahagi, 1967, pp. 206-207). Pentru obiectele Încărcate cu putere magică, termenul cel mai des folosit
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
DOINA, revistă literară care a apărut la București, lunar, între mai și noiembrie 1914. Publică poezii I. U. Soricu, Volbură Poiană, P. Cerna, A. Mândru, Nichifor Crainic, Ion Sângiorgiu, G. Botez-Gordon, M. Săulescu, Vasile Stoica, revista fiind de orientare tradiționalistă. O frumoasă poezie dedicată Ardealului e publicată de I. U. Soricu (Închinare). Sunt inserate Cugetări inedite de Mihai Eminescu, iar N. Zaharia vorbește despre „reportajul
DOINA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286813_a_288142]
-
fi evidențiat talentul de dramaturg al lui Mihail Sorbul, tipărindu-i și episodul dramatic într-un act Săracul popă (10/1909) și comedia tragică Paznicul calicilor (12/1909). În paginile revistei, colaborează cu versuri Al. T. Stamatiad, Cincinat Pavelescu, A. Mândru, Mihail Săulescu, Ana Codreanu, Ion Minulescu (Triptic banal, 12/1909), Petre Dulfu, G. Gregorian, proză semnează Emil Gârleanu (Petrecere, 10/1909, Din lumea celor care nu cuvântă, 6/1910), I. Dragoslav, iar teatru, Artur Gorovei (Fire ne-nțeleasă, 6/1910 ș
CONVORBIRI CRITICE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286402_a_287731]
-
cer, Poet gonit de lume și înghețat de vânt Ce cânți ca o stafie ruină și mormânt; Acuma când din Umbră Lumina, eu, răsar Aruncă de pe tine noianul de amar. Eu vin din centrul lumei, încoronat de sori, Preced pe mândrul, \- -\ frumosul Viitori Ce-n nourii de secoli se zguduie închis Ca un frumos și mare însă teribil vis Ce-n cerul lui petrece sublim și neajuns, Încât neci ochi de înger pin nori-i n-a pătruns, Ci tânăra speranță
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Și lebede-argintoase pe planul mării-l trag, Pe frunte-i e-mpletită o ramură de fag. Plutind cu repejune sub palida lumină A lunei... pe-nmiirea a undelor senină, Se pare cum că este al mării Dumnezeu Blând îngînat de lebezi în mândru visul său. Din insulele sfinte străbat cântări ferice, Noroc și desperare le văd unite-aice... Acum pe-un stan de piatră din luntre el coboară Și barba lui cea albă pe piept se desfășoară, Și-n două despicată de vânt e
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
salutează Și lebede-argintoase pe placa mării-l trag, Pe fruntea-i e-mpletită o ramură de fag. Plutind cu repejune sub palida lumină A lunei, pe-nmiirea a undelor senină, Se pare cumcă este al mării Dumnezeu Blând îngînat de lebezi în mândru visul său. Se legăn visătorii copaci de chiparos Cu frunza lor cea neagră lăsîndu-se în jos... În ape... Iar prin crenge de-un verde-adînc, de jale, S-oglindă-n ap-albastră mari de-aur portocale. Și parcă glas de clopot înfiorează sara, Ș-
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
inimă cuțitul când vezi o jucărie de om mare că a căzut, că s-a schimbat, că puterile îi leșină și că cu toate aste poartă mândrie în privire și gesturi și vrând să arate cu fală din ruinele lui mândrul însă golul Eu. Ferice daca dă de un amic ce satisface onoarea lui, ferice! Dar când grandoarea cade într-un cuib de noroi, a, ce urât putrezește atuncea! (s-așază lângă masă, aruncă cartea pe ea și-și razemă capul
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
urma în zborul său curagios în sferele fantaziei. Pinguinii adevărului fără aripi și lipiți de pământ nu pot să urmeze pe vulturul geniului, care zboară cătră soare, ei par chiar a nu vrea să-i urmeze; ei sunt mulțămiți și mândri dacă au găsit în mlaștină un grăunte și neci nu visează că esistă o sferă mai frumoasă decât mlaștina lor și o pradă mai nobilă decât râme și culbeci. Cu un cuvânt, adause contele la elogiul ce-i făcuse lui
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
de celebrul Templu din Ierusalim, clădit de regele Solomon (cf. Cartea a II-a a Cronicilor, II-VII). Într-o altă legendă apocrifă - cea a profetului Ieremia -, acest templu este descris ca imago mundi : „Svântul Sion cel scumpu, făcut de prea mândrii Solomon înpărat, ce-l făcuse foarte cu meșteșug mare în chipul ceriului, cela ce era cu totul tot poleit cu aur, cela ce au pogorât singur Dumnedzău de l-au blagoslovit și au zis : «Eu svinții casa aceasta care nu
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
ar fi momentul să încerci să îl atenționezi de prezența noastră aici. Du-te la postul tău și începe procedura standard de apelare. Cu chipul schimonosit de furie, tânărul se grăbi să iasă din cabină. Kasser începu să aștepte. Ce mândru ai fi de mine, fiule! Numai dacă m-ai putea vedea acum! Minutele începură să se scurgă încet. Fostul împărat știa că nu aveau nici o șansă să contacteze un operator de pe Kyrall. Teoretic, lucrurile ar fi trebuit să stea așa cum
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
a chirurgiei. La aceasta s-au adăugat perfecționări privind hemostaza, drenajul, iluminatul intraoperator, utilizarea mănușilor. Este perioada afirmării pionierilor chirurgiei viscerale: J. M. Sims (1813-1883), Th. Billroth (1829-1894), Jacques Reverdin (1848-1908), Jules Pean (1830-1898), Nicolai Pirogoff (1810-1881). Chirurgii puteau fi mândri de operațiile pe care le efectuau, deși persistau destule dificultăți, morbiditatea și mortalitatea postoperatorie rămânând importante. Descoperirile antibioticelor, anticoagulantelor, corticoizilor, utilizarea transfuziilor de sânge au reprezentat momente importante pentru evoluția chirurgiei. Pentru practica chirurgicală, cunoașterea anatomiei este condiție sine qua
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
retragerea temporară (cinci luni, În total) a celor mai buni 24 de agenți medicali de pe linia frontului comercial a fost rapidă. Creșterile În productivitate au devenit durabile, ca și beneficiul global al autonomiei de acțiune instalate la cei instruiți, deveniți mândri de apartenența lor la Întreprindere. Preocupați să-și perfecționeze singuri strategiile și tacticile de vânzare, ei au exploatat resursele grupului, adresându-se celor În drept În caz de dificultate. De atunci, Nippon Roche a funcționat În mult mai mare măsură
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
a tras concluzia că între 10 și 12 ani, copiii se află într-un proces de depășire a limitelor realismului moral. Ca atare, par să găsească plăcere în formularea propriilor reguli. S-ar părea că mulți copii sunt atât de mândri de nou-descoperita abilitate de a formula reguli, încât preferă să ignore regulile impuse de adulți și să le înlocuiască cu cele proprii. De asemenea, după ce copilul atinge 10 ani, ar fi indicată încurajarea lui de a participa la crearea unor
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
cu orice doritor să aparțină unei turme. Tocmai în acest sens aș vrea să declar public aici că nu am fost, nu sunt și nu voi fi niciodată un „tovarăș de drum” pentru un om atât de ignorant și de mândru de propria ignoranță. Simplismul său, bazat pe conformism și pe tradiționalism, nu poate fi decât semnul unei „continuități”, cea a micii burghezii italiene și a conștiinței sale nefericite (refuzul culturii, dorința de normalitate, caracteristici fiziologice obișnuite, vânarea vrăjitoarelor). Nu fără
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
scriitorilor bârlădeni, Bârlad, 1937, 47; Gheorghe Vrabie, Bârladul cultural, București, 1937, 231-233; Predescu, Encicl., 513; G. Ursu, A. Mândru și Bârladul, „Vocea Tutovei”, 1943, 10; Ciopraga, Lit. rom., 209-211; Traian Nicola, Liceul „Gheorghe Roșca Codreanu” din Bârlad, 1971, 232-233; A. Mândru, POS, 244. C.T.
MANDRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287977_a_289306]
-
Bacovia (Nocturnă), Victor Eftimiu, Radu D. Rosetti, Emil Gârleanu (Spre Galați, Galații, Rusciuc-Giurgiu). „Cronica teatrală, artistică și muzicală” este semnată de Paul Ținculescu. Alți colaboratori: Al. Cazaban, D. Teleor, Aurel Savela, Artur Gorovei, Mircea Rădulescu, Ion Dragoslav, Carol Ardeleanu, A. Mândru, Andrei Braniște, G. Caïr, Liviu Coman, I. Gr. Periețeanu. I.H.
INDREPTAREA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287548_a_288877]