5,997 matches
-
dar de-acum așezați în jurul unei mese și puteam vedea cu ochii mei că Andrei nu exagerase deloc în privința Steluței, în pofida aerului de țărăncuță puțin șocată, care se trăgea desigur de la infirmitatea ei. Desculță și-n rochia aia neagră fără mâneci, cu poalele până la jumătatea pulpelor, părea cam de-o seamă cu văru' Laur, dar de o rasă cu totul diferită, așa îmbujorată și blondă-roșcovană-aurie și cu ochii ăia mari și verzi de femeie-pisică. Era zveltă și arcuită trainic, era chiar
Orașul subteran by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9028_a_10353]
-
auzi, dom'ne?!"), funcția fatică - i.e., nevoia de a te convinge că dincolo e cineva, sînt toate conținute în trei litere pe-un ton mai ridicat. Cu Alo! începe și volumul lui Foarță, păstrîndu-și însă, ca pe-un as în mînecă, écart-ul. Posibilitatea de-a ieși din codurile mașinale ale epocii de după telefon, acostînd la țărmul mărilor romantice: "o mică șuetă nu fără, adesea, un vechi fîșîit/ și la fel de simpatică,-n rest, ca și aceea cu dl.// sau dna. robot, care
Literatura sugativă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9412_a_10737]
-
făcut notari, perceptori sau comercianți. În 1882 este introdus portul obligatoriu pentru învățători care constă din: pălărie neagră, cămașe de pânză de cânepă,în sau borangic, lungă până la genunchi, purtată fără ițari, chimir, brâu de lână ori bețe, pieptar fără mâneci sau pânză, până la brâu cu nasturi de găetan, haina cu mâneci, suman de lână lucrat în casa, cu șiret, cu glugă, până la genunchi, ițari cu cioareci de cânepă, în sau lana,strânși pe picior și purtați în cărâmba cismelor, cisme
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
pentru învățători care constă din: pălărie neagră, cămașe de pânză de cânepă,în sau borangic, lungă până la genunchi, purtată fără ițari, chimir, brâu de lână ori bețe, pieptar fără mâneci sau pânză, până la brâu cu nasturi de găetan, haina cu mâneci, suman de lână lucrat în casa, cu șiret, cu glugă, până la genunchi, ițari cu cioareci de cânepă, în sau lana,strânși pe picior și purtați în cărâmba cismelor, cisme lungi până la genunchi. Pentru iarnă căciula albă sau neagră, cojocel cu
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
în sau lana,strânși pe picior și purtați în cărâmba cismelor, cisme lungi până la genunchi. Pentru iarnă căciula albă sau neagră, cojocel cu bundița, cu cusaturi de mătase sau lana, fără maneci, scurt până la brâu, purtat pe sub suman, cojoc cu mâneci, manta lungă de lână groasă cu glugă. Și învățătoarele aveau portul lor : vara - cămașe de pânză de în sau cânepă, cu cusături cu arnici, fără fluturi, pieptar fără mâneci țesut din lana fină, haina cu mâneci de siac subțire, bete
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
lana, fără maneci, scurt până la brâu, purtat pe sub suman, cojoc cu mâneci, manta lungă de lână groasă cu glugă. Și învățătoarele aveau portul lor : vara - cămașe de pânză de în sau cânepă, cu cusături cu arnici, fără fluturi, pieptar fără mâneci țesut din lana fină, haina cu mâneci de siac subțire, bete sau brâu roșu de lână fină, fusta de lână, de pânză din în sau cânepă, zavelca de pânză albă de în sau cânepă, catrința și 2 fote și o
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
pe sub suman, cojoc cu mâneci, manta lungă de lână groasă cu glugă. Și învățătoarele aveau portul lor : vara - cămașe de pânză de în sau cânepă, cu cusături cu arnici, fără fluturi, pieptar fără mâneci țesut din lana fină, haina cu mâneci de siac subțire, bete sau brâu roșu de lână fină, fusta de lână, de pânză din în sau cânepă, zavelca de pânză albă de în sau cânepă, catrința și 2 fote și o maramă pe cap. Iarna purtau pieptar, cojocel
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
cereale, animale, minerale, sare, metale, lemn). - Meșteșugarii practica fie ca ocupație, fie ca venituri bănești, diferite meșteșuguri; cojocăritul, Țesătoritul, croitul. - Dintre vechii meseriași amintim câțiva din localitatea Coronini, localitate apropiată Moldovei Noi: Vasile Țundrea( zis Vasile Cojocarul)executa cojoace - cu mâneci sau fără mâneci, cojoace cu vrâstele, pieptare pentru femei și bărbați. - Un alt cojocar era Caracoancea a lui Pârvu( acesta executa cojoace mai simple). Ei adunau materiale de la animalele sătenilor, după care le foloseau pentru confecționarea cojoacelor. Croitorii satului erau
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
sare, metale, lemn). - Meșteșugarii practica fie ca ocupație, fie ca venituri bănești, diferite meșteșuguri; cojocăritul, Țesătoritul, croitul. - Dintre vechii meseriași amintim câțiva din localitatea Coronini, localitate apropiată Moldovei Noi: Vasile Țundrea( zis Vasile Cojocarul)executa cojoace - cu mâneci sau fără mâneci, cojoace cu vrâstele, pieptare pentru femei și bărbați. - Un alt cojocar era Caracoancea a lui Pârvu( acesta executa cojoace mai simple). Ei adunau materiale de la animalele sătenilor, după care le foloseau pentru confecționarea cojoacelor. Croitorii satului erau Nicolae Caracoancea și
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
din care în Banat sunt în număr de 12, în Caraș în număr de5, iar în Clisură 1 ,care este o interferență între zona montanistică și Clisură. Costumul popular românesc este format din: - - care este făcut din pânză Țesută. La mâneci are prinsă cibca făcută cu cârligul din macrameu-alb. Pe piept și la mâneci sunt cusute flori cu acul, de diferite culori - - este făcută din pânză Țesută. La poale (jos) are prinsă cibcă făcută cu cârligul din macrameu alb și cusute
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
de5, iar în Clisură 1 ,care este o interferență între zona montanistică și Clisură. Costumul popular românesc este format din: - - care este făcut din pânză Țesută. La mâneci are prinsă cibca făcută cu cârligul din macrameu-alb. Pe piept și la mâneci sunt cusute flori cu acul, de diferite culori - - este făcută din pânză Țesută. La poale (jos) are prinsă cibcă făcută cu cârligul din macrameu alb și cusute flori de diferite culori cu acul - - vine în față peste cămașă. Este făcut
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
verde și un covor "palid, violet". În această atmosferă, ingenios pregătită de scriitor, Matei și Dora își vor întâlni privirile în oglindă, paleta culorilor exersându-se în continuare cu virtuozitate: "Doamna Iliescu vorbea cu gesturi scurte scoțându-și adesea din mânecă batista cu chenare negre cu care la un moment dat atinse trandafirii de pe birou și o petală căzu lângă vasul în care erau așezați, când aruncân-du-și ochii din întâmplare pe oglindă Matei văzu în încăperea cealaltă, la care ședea cu
O iubire de altădată by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9449_a_10774]
-
primejdios de jocular el însuși, ci într-un plan al existenței asumate. Chip cu echivalare speculară în durată, în cauzalități și conexiuni. Să-i urmărim cîteva aspecte. începutul e chiar numele auctorial întors pe față și pe dos ca o mînecă, cu contribuția (imaginară) a Adrianei Babeți, care-l interoghează pe eseist, alintîndu-se ("Luco, ești luminos, așa cum îți spune numele? Sau întunecos?"), ca și a fratelui mai mic, care obișnuia a-și anexa numele de familie obiectelor, în registru hipocoristic: "Măsuța
Magister Casvaneus by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9565_a_10890]
-
opinie credibil, să scoată o revistă ca lumea, să editeze cărți valoroase din punct de vedere estetic și al culturii poligrafice, să fie niște profesori adevărați. ș...ț De aceea, din nou, tot intelectualii creativi sunt chemați să-și suflece mânecile, pentru că la noi doar ei au capacitatea să dea expresie unor aspirații colective, să articuleze niște principii, o direcție de urmat." Din categoria ",intelectualilor creativi" - sintagmă cu care denumiți, cred, elita intelectualității basarabene - fac parte și scriitorii. Mai reprezintă scriitorimea
Vitalie Ciobanu:"România este o foaie albă pe care urmează să scriem ceva. împreună." by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/7710_a_9035]
-
Răzvan Mazilu, care să-l ducă într-o zonă inedită a performanței, mai departe, cu alte cuvinte, emoțional, prin tehnica desăvîrșită a interpretării, din punctul meu de vedere, m-a atins. Un tînăr proletar, să spunem, cu cămașa albă cu mînecile suflecate, merge la sală, aleargă pe bandă, ca și băieții de cartier, se îndrăgostește, iubește, urcă și coboară treptele unui bloc. Sus, jos, sus, jos, afară, înăuntru, zi, noapte. De peste tot, Bach. Înălțător. Ca acele sentimente pure, adevărate. Născute la
Vă place Bach? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9615_a_10940]
-
păgânu',/ Codru-i frate cu românu',/ Dar hotarul milenar/ Îi e verișor primar,/ Cum s-a lămurit pe loc/ Samurai a' lu' Amoc.../ După care-a fost cazat în spațiu capitonat/ Și-a primit alt chimonou,/ Alb-imaculat și nou,/ Cu mâneci amplificate/ Legate fundă la spate./ Acum timpul și-l petrece/ Cu bonsaii din ghivece./ Iar când doctorii-l îmbie,/ C-o drujbă de jucărie,/ Samurai refuză blând,/ Nu se știe până când..." E clar ca lumina zilei că o asemenea poezie
Poezia unei religii sadice by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9658_a_10983]
-
matlasate pentru iarnă, cunoscutele „pufoaice” după care erau recunocuți oriunde mergeau În oraș. Ce mai aveam?, se Întrebă Rică Olaru. Da, mai primeam pastă și periuță de dinți de cea mai slabă calitate și săpun „Cheia” și matricole cusute pe mâneca stângă. Mereu Încolonați și disciplinați de cei trei pedagogi care aplicau corecții fizice ori de câte ori cineva „mișca În front sau nu Învăța bine”. Apoi Îi apăru În fața ochilor Benone, pedagogul cel foarte serios și apreciat de conducerea școlii ... până atunci! Ce
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
răi! Ștefan Girovescu Încă mai era stăpânit de dureri ascuțite și dese, niște arsuri necruțătoare pe care și le imagina ca adevărate momente insuportabile când cineva i-ar fi aruncat capul cu tâmpla dreaptă pe jar! Atunci mușca perna sau mâneca bluzei de training pentru a estompa geamătul de durere, gândind tot timpul la eventualitatea nefastă de a fi auzit de cineva. Apoi peretele de oale lua forma muntelui Pietricica, străchinoiul cu smalțul lucind creștea până la dimensiunile soarelui abia răsărit pe
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
trăia ca Într-un vis plin de bucurii nemeritate, așa cum spunea el. Din pachet apăru un costum de bleu-jeans compus din pantaloni bleumarenînchis, cu o frumoasă curea Împletită, cămașă subțire și prespălată de aceeași culoare, o geacă de vară cu mâneci detașabile și o haină groasă și Îmblănită, toate având inscripționat marca Levis Strauss. Fu obligat să Încalțe și o pereche de cizme galben-maronii, cu tocul trapez și cu vârf ascuțit, așa cum purtau cow-boy-ii americani. Tânăra și ambițioasa sa contabilă fu
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
prin gând că pe-aici locuiește așa un om de vază, ce zici? Roche atinse căluțul cu biciul și căruța o luă din loc; de la depărtare, se văzu brațul retezat al lui Roche, ca un ciomag de lemn, ascuns în mâneca întoarsă și cusută deasupra cotului. — Acum ți-ai mai făcut un dușman, o dojeni Charlot blând. Nu-i un om rău, zise fata privind atât de insistent în urma căruței încât Charlot simți pentru prima dată înțepătura otrăvită a geloziei. — Fii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
asta, prietene?! A fost un moment superb, unul dintre cele mai grandioase pe care le-am trăit în viața mea. Atâta autenticitate nu se poate realiza niciodată pe scenă. Și cred că și eu m-am descurcat binișor. Gestul cu mâneca a fost... Câtă demnitate! Pun pariu că și acum, când stă în pat, se gândește la gestul ăsta. —Categoric, Chavel nu se poate măsura cu tine, zise Charlot. — Am uitat că tu l-ai cunoscut pe individul ăla. Poți să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
cu ulcica lui de vin și o plăcintă dolofană. Ceilalți mâncau în tăcere. Din când în când, udau îmbucătura cu vin. Când chersânul cu plăcinte a fost aproape mântuit și oala cu vin înjumătățită, Pâcu și-a șters mustățile cu mâneca cămeșii și a pornit să-și îndese luleaua cu tutun. Nu a durat mult și vălătucii de fum au luat-o către bagdadie... Pâcule! Vezi că afumi casa omului cu dihania ceea de lulea. Las-o și tu mai domol
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
din vorbe, ca acum - a alergat îndată la șirul carelor, îndemnând boii...Soarele era deja de două suliți pe cer, când șirul de care intra pe poarta magaziilor jupânului Aizic. După ce au descărcat povara, moș Dumitru l-a tras de mânecă pe Pâcu. Pâcule! Hai să vorbim cu Aizic pentru cei doi flăcăi din sat de la noi. Pentru Alecu Slobodă și Gheorghe Amnar? Hai! Intrebarea moarte n-are... Jupâne Aizic. Am avea o întrebare - a deschis vorba moș Dumitru. Ce întrebare
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
Ne-am rânduit noi așa o bucată de veme, dar abia am ajuns în mijlocul pădurii, într-o văgăună. Eu mergeam în fața celorlalți, iar cobzarul venea în coada șirului. Da’ numai ce mă trezesc cu el lângă mine, trăgându-mă de mânecă. „Ce-i cu tine, Stane? Că m-ai speriat!” Mă uit mai bine la el. Avea ochii cât cepele. Să-i iasă din cap și alta nu. „Ce tremuri așa, băiete? Doar n-ai văzut lupul.” „Ba da! Si sunt
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
fierbinte, că altfel nu iese gerul din noi nici până la primăvară. Tu mai ai o scăpare, Pâcule. Aprinzi luleaua și pufa-pufa te încălzești. Noi, însă, ioc. Numai să te prind eu că ne tămâiezi iar, că ai băgat-o pe mânecă - l-a înțepat subțire și l-a amenințat glumind moș Dumitru. Mulți au spus și nu m-am tuns. Nici de data asta nu m-oi rade - a răspuns cu indiferență Pâcu. Costache nu s-a lăsat rugat de două
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]