742 matches
-
vârât (în istoria adevărată) opincile și pestelca, berta și gumarii, tălpile desculțe prin rouă și prin mărăcini, cântecul și bucuria de vreme bună când plouă și când viscolește...dar și sapa, și lopata, și grebla, și sarea din palmele voastre mângâietoare de mămăligă și pâine! Și o să vedeți pe mâinile cui au început deja să rămână minunile lăsate de voi pe țărnă și pe cer, minunățiile trecute pe linia vieții și pe linia iubirii, mila și respectul, libertatea de a nu
Să nu se împiedice apa în care a plâns Dumnezeu (VI – X) () [Corola-blog/BlogPost/339968_a_341297]
-
Pop, copiii se fac „dormind cu dulceață-n întuneric”. Sentimentul primordial este acela de ură, am zice o eminesciană ură dulce și unică. Nu avem de a face cu o ură viscerală. Ura poetică a lui Ioan Es. Pop este mângâietoare. Este o ură luminoasă, incapabilă de blestem. Simțurile, vorbirea organele - sfărmate maestrul e nebun Filosofia este arta de a forma, de a inventa, de a făuri concepte. Conceptele (...) au nevoie de personaje conceptuale care să contribuie la făurirea lor. „Prieten
IOAN ES. POP: Fiinţa minimă şi implozia lirică, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339531_a_340860]
-
irite pe nimeni. Totuși, în ordinea realității, autorul încearcă să dreagă busuiocul printr-un gest salutar și arată: „Nu vreau s-o supăr nici pe Andreea Berecleanu”. În linia aceleiași lecturi a comparabilelor pentru descoperirea incomparabilului, ne oprim la adresarea mângâietoare către Gheorghe Dinică și emitem o ipoteză. Acest răvaș este, în fapt, o dublă și egalitară evocare, a lui „nenea Gigi” și a lui Ștefan Iordache: „Ne-ai părăsit nu la mult timp după fratele și prietenul Ștefan Iordache”. Ba
GEORGE STANCA: Stiluri existenţiale, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339605_a_340934]
-
un dar unei femei bătrâne,/ Care cântă în strana de demult./(...)/ Și parcă în viața ei nu a primit/Un dar mai scump” („Darul”). Marele dar, cel mai puțin costisitor și cel mai valoros, este însă vorba bună, cuvantul blând, mângâietor, blajin, așezat. El este la îndemâna tuturor și delimitează calea împăcării cu lumea și cu sine: „De n-ai nimic de dat, în rai,/Nimic, sub soare, și sub luna,/ Un singur lucru să mai dai:/O vorbă bună!/ De totul
Liviu-Florian Jianu: Imnuri împotriva duplicitătii, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339601_a_340930]
-
etice ale acesteia. În mod particular rețineam din „Captivi” conturul unui narator a cărui existență era marcată de două imagini cu inducții identitare: a) o ușă ce ba era trântită, ba era închisă cu grijă excesivă și b) o mână mângâietoare și protectoare, care instituie liniștea și aduce somnul. II. După unele lecturi, simți că nu mai ești același: acelea sunt lecturi identitare. După ce ai cunoscut unii oameni nu mai poți fi același... Au trecut și zeci de ani și multe
NORMAN MANEA: Elementele formulei existenţiale, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339627_a_340956]
-
a acestora. În ordine fotografică, încântă descifrarea pentru neofiți a procedurilor de punere în fotografie. Sub aspect istoric, se dă un clar contur intelectual și emoțional Sălii Oglinzilor. În sfârșit, în plan estetic, lasă o impresie excelentă, curgerea blândă și mângâietoare a povestirii. Ion Cucu este, într-adevăr, un bun povestitor. Are și ce povesti. Prin urmare, gândim că interviul cu Un Cristian poate continua. Partajează asta: Facebook Email LinkedIn Listare Tumblr Reddit Pinterest Google Twitter
Ion Cucu: Un patriarh al fotografiei „literare”, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339631_a_340960]
-
Toate Articolele Autorului Vine noaptea și usucă Lacrimile pe obraz Cine știe ce caducă Întâmplare fără haz Și uitând de soarta-mi tristă Mă petrec prin alte lumi Despre care mie nu-mi Spune nimeni că există Vin și îngerii apoi Diafani, mângâietori Și cu care eu mă plimb Până dincolo de zori Cine-a mai rămas de strajă Peste câmpul de narcise Dacă numai mie mi se Pașii-ntipăresc pe plajă? Un copil aleargă-ntruna După luna de pe cer Că i-aș da
VINE NOAPTEA de ION UNTARU în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340751_a_342080]
-
nostru Iisus Hristos subliniază: “Cuvintele pe care vi le spun nu le vorbesc de la Mine, ci Tatăl - Care rămâne întru Mine - face lucrările Lui” (In. 14, 10). Iar despre Duhul Sfânt, spune: “Și Eu Voi ruga pe Tatăl și alt Mângâietor vă va da vouă ca să fie cu voi în veac... Acela vă va învăța toate și vă va aduce aminte despre toate cele ce v-am spus Eu” (In. 14, 16; 26). El este “Duhul înfierii, prin care strigăm: Avva
PR. PROF. DR. IOAN C. TEŞU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 349 din 15 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341414_a_342743]
-
trimisul? Tatăl trimite pe Duhul: „Cine vă primește pe voi, pe Mine mă primește și cine mă primește pe Mine, primește pe Cele ce M-a trimis pe Mine”. (Matei 11,40) „Și Eu voi ruga pe Tatăl și alt Mângâietor vă va da vouă ca să fie cu voi în veac” (Ioan 14,16). Sfânta Treime este misionară prin însăși trimiterea ei. Modurile de existență a Lui Dumnezeu se comunică Bisericii, Ea este aleasa și Ea este plină de Treime, spune
VORBIREA DESPRE BISERICĂ ÎNTRE CURS ŞI DISCURS... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 341 din 07 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341474_a_342803]
-
chemat o femeie. Și ar fi plecat, dacă acest lucru l-ar fi dorit ea. În afecțiunea sa de ultimă oră nu era nici elanul primelor zile de dragoste, nici cicăleala rupturii. El plutea fără cârmă pe valurile leneșe și mângâietoare ale fanteziei doamnei Guiccioli. Pentru contesă, care se mândrea cu frumosul ei iubit englez, părea că nu există plăcere mai mare decât să-l arate peste tot unde-l putea arăta. Între timp, trecuseră câteva luni de când Byron aderase la
RELIGIA DRAGOSTEI. (1) de DUMITRU MIRCEA în ediţia nr. 2140 din 09 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342044_a_343373]
-
izvor de mângâiere și tărie. "N‑am avut nici o supărare, spunea Montesquieu, pe care o oră de lectură să nu o fi risipit. Ori de câte ori te simți nefericit și ai nevoie de uitarea necazurilor tale, rănit de loviturile vieții, dorești un mângâietor suprem, când plictisit de banalitățile și vulgaritățile mediului aspiri la o societate aleasă, când vrei să plângi său să râzi de nimicurile de aici de pe pământ în tovărășia unui spirit binevoitor, atunci n‑ai decât să iei acest talisman de
“VOUĂ TINERILOR, VĂ ZIC: TRĂIŢI-VĂ TINEREŢEA!” de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1055 din 20 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342123_a_343452]
-
fiind « Adevărul, calea și viața ». Poartă copilul pe brațul său stâng și cu mâna dreaptă îl arată pe Mântuitor. În cea de a doua icoană care și-a păstrat rama veche, Maica Domnului își ține pruncul pe brațul drept. Fecioara - mângâietoarea - îl strânge pe prunc cu brațul său stâng; copilul Sfânt își lipește cu duioșie obrazul de cel al mamei sale, parcă i-ar cere mângâierea, pentru că toți copiii din lume cer mângâierea mamei. Seamănă cu o icoană pe care am
UN CANTEC DESPRE MAMA INTRUPAT INTR-UN ROMAN-ESEU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 167 din 16 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341730_a_343059]
-
liturgice, care se împlinesc în același timp. Biserica a considerat aceste manifestări mucenicești ca fiind lucrări și roade ale Sfântului Duh și le-a pus alături de Sfânta Scriptură. Cuvintele și învățăturile martirilor sunt deci considerate ca fiind inspirate de același Mângâietor și sunt lăsate Bisericii spre folosul tuturor credincioșilor ei. Sfântul Ignatie Teoforul în epistolele sale arată că aceste daruri duhovnicești sunt oferite de Domnul nostru Iisus Hristos fiecărui membru al Bisericii, prin intervenția directă și mijlocirea Sfinților mucenici, care bine
JERTFA EUHARISTICĂ – ÎNTRE ASUMAREA RESPONSABILĂ A LIBERTĂŢII UMANE ŞI REALITATEA AUTENTICĂ A MUCENICIEI CREŞTINE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341723_a_343052]
-
aici, într-un cătun din poalele masivului Straja, o fată frumoasă, chinuită încă de la naștere de blestemul orbirii. O chema Constantina și, în ciuda beznei care îi întunecase viața, chipul ei era mereu luminos, iar vorbele ei erau mereu dulci și mângâietoare. Fericirea ei cea mai mare era să colinde, cât era ziulica de lungă, prin pădurile nesfârșite ale Vâlcanului, să asculte foșnetul frunzelor, să simtă aroma poienilor, să mângâie petalele florilor ori să-și îndulcească sufletul cu cântecele fermecate ale păsărilor
OMUL SI PRIETENUL MEU EMIL PARAU de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341876_a_343205]
-
la fereastră sub adierea unui vânticel de sfârșit de martie. Simțea că a intrat într-o altă lume, unde este primită în sufletul vegetal și ocrotitor al plantelor. Era întocmai ca o Crăiasa a Primăverii ce plutea odată cu adierea vântului mângâietor, iar revenirea la timpul prezent al orei de română mai degrabă o obosea, decât o făcea să se simtă bine. Asta mai ales de când a descoperit fără să vrea că între profesoara prezentă în clasă și Condurache ar exista ceva
UN PRÂNZ ÎN FAMILIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1063 din 28 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342220_a_343549]
-
mai mic, Gavrilă, o solicita zi și noapte pe biata femeie. Nu dormea dacă nu era legănat, ținut în brațe. Mai apoi, nu se culca decât după ce i se cânta ori i se vorbea mult timp cu voce domoală și mângâietoare, după ce era dezmierdat și pupat. La treaba asta se pricepeau bine de tot bunicii, mai ales că Ioana îl mai repezea pe copil, că era și ea obosită de câte făcea zilnic, ori chiar plictisită de toanele permanente ale celui
CHEMAREA DESTINULUI (11) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342565_a_343894]
-
lor. Ocazional nu numai pot, dar și trebuie să se facă extinderi și raporturi referitoare la teme contemporane și-n deosebi actuale, în timp ce teologul este dator să aibă o informare suficientă despre discuțiile următoare. d. Învățătura creștină este sfințitoare și mângâietoare Rezerve și rețineri pot exista și în formularea și elaborarea celui de-al treilea scop. Când lecția nu are drept scop să-i ajute pe elevi să răspundă ei înșiși la problemele practice ale vieții, ci încearcă să ofere răspunsuri
O ABORDARE TEOLOGICA SI APOLOGETICA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 18 din 18 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342481_a_343810]
-
neorânduielii de astăzi. Însă tocmai în această situație devine și mai intensă nevoia de a fi arătată iubirea și îngăduința creștină adevărată. Morala creștină nu ordonă sau poruncește, nici nu impune, ci îndeamnă și consolează. Morala și soteriologia ortodoxă este mângâietoare și tămăduitoare. Sfântul Ioan Gură de Aur caracterizează deseori Biserica drept „spital duhovnicesc, al sufletelor și nu al trupurilor” (ουχί σωμάτων, αλλά ψυχών)[28], care nu vindecă răni trupești, ci „păcatele raționale le îndreaptă”[29]. Biserica „vindecă” oferiind educație psiho-tămăduitoare
O ABORDARE TEOLOGICA SI APOLOGETICA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 18 din 18 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342481_a_343810]
-
nostru Iisus Hristos, făcută Sfinților Săi Apostoli, la Cina cea de Taină, când a instituit Taina Sfintei Euharistii, spre veșnica amintire a jertfei Sale răscumpărătoare, promisiunea de a nu-i lăsa orfani (In. 14-18), ci de a le trimite pe Mângâietorul, Duhul Adevărului (In. 14, 26), Care să vestească despre El și să întărească lumea întreagă și sufletul uman în efortul de desăvârșire sau sfințire, de înduhovnicire sau pnevmatizare, de împlinire a vocației sale originare - dobândirea deplinei asemănări cu Dumnezeu sau
POGORÂREA DUHULUI SFÂNT – CINCIZECIMEA SAU RUSALIILE – EVENIMENTUL ŞI PRAZNICUL ÎNCORPORĂRII, ÎNNOIRII ŞI SFINŢIRII CREDINCIOŞILOR ÎN BISERICĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1993 din 15 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342600_a_343929]
-
împărtășire a harului dumnezeiesc sfințitor, spre „buna întocmire“ a lumii și spre urcușul duhovnicesc și mântuirea sufletului uman. Fiecare astfel de lucrare bisericească începe cu o invocare a prezenței și lucrării desăvârșitoare a Sfântului Duh, socotit a fi „Împărat Ceresc“, „Mângâietor“, „Duh al Adevărului“, „Vistier al bunătăților“ și „Dătător de viață“, „Bun“, a Cărui sălășluire în sufletul creștin conduce spre curățirea de toată întinăciunea și spre mântuire. Prin aceasta, Biserica este, cu adevărat, corabia mântuirii noastre, pe care creștinul este chemat
POGORÂREA DUHULUI SFÂNT – CINCIZECIMEA SAU RUSALIILE – EVENIMENTUL ŞI PRAZNICUL ÎNCORPORĂRII, ÎNNOIRII ŞI SFINŢIRII CREDINCIOŞILOR ÎN BISERICĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1993 din 15 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342600_a_343929]
-
este și cale, osteneala este răsplată în sine însăși, pentru că fiecare virtute nu doar că îl apropie pe om de țărmul fericirii celei veșnice, dar îi este propria ei răsplată. Sărbătoarea Pogorârii Duhului Sfânt, amintindu-ne evenimentele istorice ale trimiterii Mângâietorului în lume și al întemeierii Bisericii, constituie actualizarea, în viața noastră, a evenimentului Cincizecimii, o reală „cincizecime“ personală, care trebuie să ne conducă spre descoperirea și fructificarea darurile oferite cu infinită dragoste de către Dumnezeu, în Iisus Hristos și în Biserică
POGORÂREA DUHULUI SFÂNT – CINCIZECIMEA SAU RUSALIILE – EVENIMENTUL ŞI PRAZNICUL ÎNCORPORĂRII, ÎNNOIRII ŞI SFINŢIRII CREDINCIOŞILOR ÎN BISERICĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1993 din 15 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342600_a_343929]
-
trimisul? Tatăl trimite pe Duhul: „Cine vă primește pe voi, pe Mine mă primește și cine mă primește pe Mine, primește pe Cele ce M-a trimis pe Mine”. (Matei 11,40) „Și Eu voi ruga pe Tatăl și alt Mângâietor vă va da vouă ca să fie cu voi în veac” (Ioan 14,16). Sfânta Treime este misionară prin însăși trimiterea ei. Modurile de existență a Lui Dumnezeu se comunică Bisericii, Ea este aleasa și Ea este plină de Treime, spune
DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE OM ŞI BISERICĂ ÎN GÂNDIREA ŞI VIZIUNEA MISTAGOGICĂ ORTODOXĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1987 din 09 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342599_a_343928]
-
reînvață citind să zâmbim zilei de mâine și universului care ne mângâie sufletul cu inocențe tainice. Este foarte bogat spiritual scriitorul. Personajele sunt generoase, bine și puternic conturate, vizuale, fie în tușe sobre, dure, în forță, fie calde, calme, catifelate, mângâietoare. Familiile Viorel și Ramona Axinte, Săndica și Mircea Trăistaru, Cristian și Andrada - copii acestora. Studenție, iubire, puritate, suferință. Ingineri, profesori, țărani, oameni culți, oameni simpli, turism, frumusețe, tristețe, gelozii. Dorințe, pasiuni, împliniri, neîmpliniri, dau timpului timp. Nou roman „Destine paralele
VIRGIL STAN ŞI PUTEREA CUVÂNTULUI SCRIS de STAN VIRGIL în ediţia nr. 167 din 16 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341727_a_343056]
-
Publicat în: Ediția nr. 464 din 08 aprilie 2012 Toate Articolele Autorului „Din Eul răstignit de iubirea pentru celălalt, curge viața veșnică.” M.-A. Costa de Beauregard Trist poți fi atunci când ești singur, când ai nevoie de sprijin, de cuvinte mângâietoare sau când alături de altul fiind, suferi pentru suferința celui de lângă tine, suferi împreună cu el și încerci să-i ușurezi tristețea cu ajutorul cuvintelor, gesturilor ... Triști suntem când ne amintim de momentele dureroase ale vieții noastre, sau ale celor pe care îi
TRISTETE SI SPERANTA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 464 din 08 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340669_a_341998]
-
fotoliu. Nu vreau să fiu tristă... Fiecare fotografie mă transportă într-un timp trecut și tot ce este departe..., mă întristează. Inchid albumul și mă las purtată... pe aripa unei melodii care se împrăștia prin cameră, împletindu-se cu căldura mângâietoare care răzbătea din cămin. Era o melodie care se mlădia ca o liană și îmi pătrundea adânc în suflet... o melodie duioasă, plină de nostalgie. Inchid ochii... plutesc odată cu această melodie tot mai sus... Sunt un fluture cu aripioare pline
ADEVĂRATELE MINUNI de DOINA THEISS în ediţia nr. 1136 din 09 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341224_a_342553]