8,611 matches
-
se va mai adăuga unul inedit, descoperit recent de către Teodor Vârgolici în caiete ascunse din pricina conținutului lor ideologic refractar la comunismul opresiv. Gala Galaction înțelesese cu totul altceva prin socialismul său de inspirație evanghelică: strădania propovăduitoare, idealistă, pentru ajutorarea și mântuirea celor mulți și umili. Nu știu dacă detaliile documentare care lipsesc sunt esențiale sau revelatoare pentru a compune tabloul publicisticii și al convingerilor politice ale lui Gala Galaction. Dar trebuie să avem odată și-odată ediția de opere complete Gala
Socialismul evanghelic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10538_a_11863]
-
inițiatică, printr-o gnoză aparte înzestrată cu virtuți mîntuitoare. Asta înseamnă că, prin cunoaștere, nu numai că putem pricepe taina dumnezeiască, caz în care taina, cunoscută fiind, nu mai este taină, dar în plus cunoașterea aceasta este o chezășie a mîntuirii noastre. Așadar, nu credința e condiția mîntuirii, nu harul e cel fără de care nu ne putem izbăvi, și cu atît mai puțin faptele ar fi acelea de care ar atîrna soteria noastră, ci cunoașterea de către om a divinului. Cunoașterea e
O erezie cît o religie by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10540_a_11865]
-
virtuți mîntuitoare. Asta înseamnă că, prin cunoaștere, nu numai că putem pricepe taina dumnezeiască, caz în care taina, cunoscută fiind, nu mai este taină, dar în plus cunoașterea aceasta este o chezășie a mîntuirii noastre. Așadar, nu credința e condiția mîntuirii, nu harul e cel fără de care nu ne putem izbăvi, și cu atît mai puțin faptele ar fi acelea de care ar atîrna soteria noastră, ci cunoașterea de către om a divinului. Cunoașterea e garanția salvării credinciosului din această lume coruptă
O erezie cît o religie by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10540_a_11865]
-
așteptătoare, a lui Calistrat Costin) stârnește, ca mai toate cărțile sale, probleme și, deci, exerciții de inteligență, de conștiință și problematizări deosebit de grave. Motto-ul, extras din Oana Orlea 2 (cea care „a invatat meseria de deținută”! - cf. Ioan Cândea, Mântuirea prin suferință, Albă Iulia, 2009), este sugestiv, în acest sens: „Mă îngrozește uitarea colectivă. A ține minte nu înseamnă a te da cu capul de pereți în fiecare dimineață. A ține minte înseamnă a-ți trăi viața firesc, fără a
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
de univers concentraționar, “la lumina zilei” - în spatele acestor “realizări” fiind forțe uluitor de lucide și îmbinând fățărnicia cu o strategie cinico-sadică, distructiv-apocaliptică de Duh, inversând, cu voluptate infernala, toate preceptele creștine, primul și cel mai important fiind însuși conceptul de “mântuire a omului”, după care urmeaza cel de...”facere a lumii” (mereu, dracul proclama “Lumea Nouă”! - a se vedea și porecla Americii/SUA...): “Din școlile elemen tare/din licee și/ facultăți/trebuie înlăturați profesorii/de valoare/ care se bucură de popularitate
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
vedea și porecla Americii/SUA...): “Din școlile elemen tare/din licee și/ facultăți/trebuie înlăturați profesorii/de valoare/ care se bucură de popularitate.../ Locurile lor trebuie ocupate/de oameni numiți de noi,/având un nivel de pregătore slab/sau mediocre” (Mântuirea omului, p. 40) - sau: “Trebuie că la facultăți/să ajungă cu prioritate/sau în mod exclusive,/ cei care nu sunt interesați/să se perfecționeze//la nivel înalt,/ci doar să obțină/o diplomă” (cf. Facerea lumii, p. 43) - adică, ATUNCI
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
din aceeași fabrică” de obrăznicie și agresivitate impostural-infernală! ...Intru triumful hartuirii, supravegherii draconice și, în cele din urmă, al arestării Duhului (din cărți, din biserici/religie - “ecumenismul” masonic fiind principala cale de năuceala spirituală terestră!, din mass media etc. - până la “mântuirea” prin mancurtizare și îndobitocire perfectă): “E necesar să fie puse/sub observație tipografiile/ bisericești,/ arhivele,/ conținutul predicilor,/ cântecelor,/ al educației religioase,/ dar și cel al ceremoniilor/ de înmormântare...” (cf. Ochiul Lui Dumnezeu, p. 38). Și, evident, nu sunt sub supraveghere
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
Care adevăr poate sta la masa acestei lumi, cel al vieții sau cel al morții? 1038. Minciună este unicul adevăr cunoscut! 1039. Care stradă nu-și are pașii ei și care pași nu-și au lumea lor? 1040. Îmbrățișarea este mântuirea prafului stelar din noi. 1041. Divinul din noi își cere sufletul său pereche. 1042. Prin Cuvânt și Dumnezeu am facut legământul cu țărâna din noi pentru care ne-am născut spre a putea muri. 1043. Nimeni nu poate pierde nimic
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
grea a realității. 1082. Odihnă este un spațiu dintre două respirații ale Iluziei Vieții. 1083. Doar cel fără noroc poate spune că a avut noroc. 1084. Pacea este o îndoială acceptată de ambele părți. 1085. Lupta este o încercare de mântuire a păcatului propriei tale nașteri. 1086. Limba unei națiuni este patosul prin care sufletele acelei națiuni își strigă dorul, fericirea și disperarea în fața vieții. 1087. Sufletul este o fărâma din neputința Lui Dumnezeu. 1088. Durerea este oglindă prin care trebuie
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
o criptografie pe care trebuie să o descifram. Toate lucrurile sunt cu adevarat cuvinte, în afară de lucrurile pe care nu le putem înțelege și pe care le luăm cum sunt”. Poetul Theodor Rapăn ne invită întrun mod cu totul special la mântuirea prin exercițiul lecturii:,,Vino, cititorule, vino, si ia-mă de mână! Nu te înfricoșa! Vino la umbră copacului Lumii, liniștește-te și vino să ne așezăm în iarbă cea deasa de umbra, în pridvorul unui veșnic amurg, sub aerul dulce
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
varietatea nuanțelor țesăturii corale, reliefând veșnica pendulare a ființei între certitudine și incertitudine, între interogație, implorare și revelație... Odihnește-te Mântuitorule (partea I, "corespunzătoare oarecum catolicului Requiem aeternam"), pune în mișcare materia (marea compactă de voci, strigându-și rugăciunea de mântuire, la început în canon cu iz medieval, pentru a atinge în final o densitate aproape atomică) și imuabilitatea spiritului (simplitatea și transparența unisonului corzilor). În partea a 2-a, Doamne miluiește, "corespunzătoare catolicului Kyrie eleison și Christe eleison", unisonul nu
Un recviem românesc by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/10625_a_11950]
-
așteptătoare, a lui Calistrat Costin) stârnește, ca mai toate cărțile sale, probleme și, deci, exerciții de inteligență, de conștiință și problematizări deosebit de grave. Motto-ul, extras din Oana Orlea 2 (cea care „a invatat meseria de deținută”! - cf. Ioan Cândea, Mântuirea prin suferință, Albă Iulia, 2009), este sugestiv, în acest sens: „Mă îngrozește uitarea colectivă. A ține minte nu înseamnă a te da cu capul de pereți în fiecare dimineață. A ține minte înseamnă a-ți trăi viața firesc, fără a
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
de univers concentraționar, “la lumina zilei” - în spatele acestor “realizări” fiind forțe uluitor de lucide și îmbinând fățărnicia cu o strategie cinico-sadică, distructiv-apocaliptică de Duh, inversând, cu voluptate infernala, toate preceptele creștine, primul și cel mai important fiind însuși conceptul de “mântuire a omului”, după care urmeaza cel de...”facere a lumii” (mereu, dracul proclama “Lumea Nouă”! - a se vedea și porecla Americii/SUA...): “Din școlile elemen tare/din licee și/ facultăți/trebuie înlăturați profesorii/de valoare/ care se bucură de popularitate
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
vedea și porecla Americii/SUA...): “Din școlile elemen tare/din licee și/ facultăți/trebuie înlăturați profesorii/de valoare/ care se bucură de popularitate.../ Locurile lor trebuie ocupate/de oameni numiți de noi,/având un nivel de pregătore slab/sau mediocre” (Mântuirea omului, p. 40) - sau: “Trebuie că la facultăți/să ajungă cu prioritate/sau în mod exclusive,/ cei care nu sunt interesați/să se perfecționeze//la nivel înalt,/ci doar să obțină/o diplomă” (cf. Facerea lumii, p. 43) - adică, ATUNCI
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
din aceeași fabrică” de obrăznicie și agresivitate impostural-infernală! ...Intru triumful hartuirii, supravegherii draconice și, în cele din urmă, al arestării Duhului (din cărți, din biserici/religie - “ecumenismul” masonic fiind principala cale de năuceala spirituală terestră!, din mass media etc. - până la “mântuirea” prin mancurtizare și îndobitocire perfectă): “E necesar să fie puse/sub observație tipografiile/ bisericești,/ arhivele,/ conținutul predicilor,/ cântecelor,/ al educației religioase,/ dar și cel al ceremoniilor/ de înmormântare...” (cf. Ochiul Lui Dumnezeu, p. 38). Și, evident, nu sunt sub supraveghere
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
Care adevăr poate sta la masa acestei lumi, cel al vieții sau cel al morții? 1038. Minciună este unicul adevăr cunoscut! 1039. Care stradă nu-și are pașii ei și care pași nu-și au lumea lor? 1040. Îmbrățișarea este mântuirea prafului stelar din noi. 1041. Divinul din noi își cere sufletul său pereche. 1042. Prin Cuvânt și Dumnezeu am facut legământul cu țărâna din noi pentru care ne-am născut spre a putea muri. 1043. Nimeni nu poate pierde nimic
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
grea a realității. 1082. Odihnă este un spațiu dintre două respirații ale Iluziei Vieții. 1083. Doar cel fără noroc poate spune că a avut noroc. 1084. Pacea este o îndoială acceptată de ambele părți. 1085. Lupta este o încercare de mântuire a păcatului propriei tale nașteri. 1086. Limba unei națiuni este patosul prin care sufletele acelei națiuni își strigă dorul, fericirea și disperarea în fața vieții. 1087. Sufletul este o fărâma din neputința Lui Dumnezeu. 1088. Durerea este oglindă prin care trebuie
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
o criptografie pe care trebuie să o descifram. Toate lucrurile sunt cu adevarat cuvinte, în afară de lucrurile pe care nu le putem înțelege și pe care le luăm cum sunt”. Poetul Theodor Rapăn ne invită întrun mod cu totul special la mântuirea prin exercițiul lecturii:,,Vino, cititorule, vino, si ia-mă de mână! Nu te înfricoșa! Vino la umbră copacului Lumii, liniștește-te și vino să ne așezăm în iarbă cea deasa de umbra, în pridvorul unui veșnic amurg, sub aerul dulce
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
această cauză, poate cădea lesne în mâinile inamicului <footnote Constantin Pavel, op. cit., p. 436. footnote>. Din cele cinci simțuri, ochii ocupă un loc important, fiind numiți atunci când se abat de la scopul lor firesc, limanuri ale deșertăciunilor<footnote Monah Agapie Criteanu, Mântuirea păcătoșilor, Edit. Bunavestire, Bacău, 2001, p. 300. footnote>, ferestre ale pierzării<footnote Ibidem. footnote>, arătându-se astfel că prin ei ia ființă pofta nerușinată care poate să întineze inima cu noroiul patimilor<footnote Sf. Isaac Sirul, Cuvinte despre nevoință, tipărit
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
ar mai fi și evitarea convorbirilor prea familiare cu femeile, deoarece în fiecare femeie ni se recomandă să vedem o soră întru Domnul, potențială sau viitoare sfântă, mucenică, mărturisitoare, cuvioasă, trimisă de Dumnezeu să ne ajute în dificila lucrare de mântuire și nicidecum o ispită în calea acesteia. Un alt mijloc ar mai fi și ferirea de a spune sau a asculta glume imorale, indecente triviale, cu substrat erotic, întrucât acestea pot crea ispite sau pofte ascunse, ferirea de a privi
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
duhovnicească. Prin urmare, rezistența și războiul nostru trebuie să fie îndoit. El presupune știință spirituală, adică trezvie, cunoaștere, un control foarte bun al gândurilor care ne instigă la păcat și păstrarea cugetelor bune, folositoare sufletului, aducătoare de pocăință și de mântuire. Dintre aceste mijloace sufletești, Sfântul Ioan Casian ne recomandă: postul, căința (zdrobirea) inimii, rugăciunea stăruitoare împotriva duhului celui mai spurcat sau rugăciunea întinsă către Dumnezeu, citirea deasă și continua cugetare adâncită asupra Scripturilor, știința spirituală, osteneala și lucrarea mâinilor care
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
de patima în care ne zbatem, vom lupta cu mai multă râvnă pentru a dobândi adevăratul sprijin în eforturile noastre de a ne curăța sufletul<footnote Mitropolitul Hierotheos Vlachos, op. cit., p. 312. footnote>, adică Sfânta Împărtășanie. Știind că drumul spre mântuire este strâmt, dar sigur, fără a uita nici o clipă că mergând pe calea în care patimile dețin controlul sufletelor și trupurilor noastre care ne oferă o plăcere mică în comparație cu chinurile la care vom fi supuși la judecata viitoare, și avându
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
l ips i t nu de creșterea lui, ci de adevărata lui natură, ceea ce face să se înțeleagă afirmația Părinților că sufletul creștin este fundamental întoarcere la Rai, aspirație la starea normativă a firii sale<footnote Paul Evdokimov, Femeia și mântuirea lumii, trad. de Gabriela Moldoveanu, Asociația filantropică medicală creștină CHRISTIANA, București, 1995, p. 75. footnote>. Prin căderea în păcat, atât trupul cât și sufletul omului au fost modificate. În sens strict, căderea a fost echivalentă cu moartea. Slăbiciunile trupului nostru
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
s-a alterat și s-a deformat, dar nu s-a desființat, gândul asemănării cu Dumnezeu s-a deformat, dar nu s-a suprimat. Dacă s-ar fi desființat chipul lui Dumnezeu din om, n-ar mai fi fost posibilă mântuirea noastră. Prin păcat s-au produs stricăciuni în firea omului, dar n-au fost așa de mari încât să poată desființa chipul lui Dumnezeu. Dacă s-ar fi distrus chipul lui Dumnezeu din om, atunci omul s-ar fi pierdut
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
însușirea de către noi a roadelor acestora Dumnezeu, Care l-a creat pe om spre desăvârșire, nu vrea moartea păcătosului, ci să se întoarcă și să fie viu (Iez. 23, 11). Astfel, în dragostea Sa pentru făptura omenească, hotărăște mijlocul de mântuire a acesteia, căci căderea în păcat a omului a umplut de întristare tot cerul. Dumnezeu, care știa din preștiința Lui că omul va cădea în neascultare, a prevăzut și mijloacele sfințitoare prin care acesta urma să se poată ridica din
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]