396 matches
-
nu păreau să-și fi rostit gândul în întregime. — De altminteri, spuse Aglaia, s-a descurcat bine cu chipurile noastre, pe toate ne-a măgulit, chiar și pe maman. Nu fi ironică, te rog! strigă generăleasa. Nu el m-a măgulit, ci eu m-am simțit măgulită. — Crezi că umblă cu tertipuri? întrebă Adelaida. — Mi se pare că nu-i chiar atât de naiv. — Ai luat-o razna! se supără generăleasa. După părerea mea, voi sunteți mai ridicole decât el. E
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
Și nu-i! Și nu-i! Nu există oameni mai inteligenți pe lume! îi ținu imediat isonul Lebedev. — Cred că ăsta a mințit. Unul vă iubește, iar celălalt vă lingușește; vreau să știți că n-am deloc intenția să vă măgulesc. Sosirea dumneavoastră are un sens: ia arbitrați-ne pe amândoi. Ei, ce-ar fi ca prințul să judece și să spună care din noi are dreptate? i se adresă el unchiului. Prințe, chiar sunt bucuros că s-a întâmplat să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
În tabăra dușmană și a făcut ravagii. Musulmanii o rup la fugă către Mansurah. Provocare cum nu se poate mai bună pentru Artois, care vrea să-i urmărească. Templierii Încearcă să-l oprească, fratele Gilles, mare comandant al Templului, Îl măgulește, spunându-i că deja a făcut o ispravă minunată, una dintre cele mai mari ce s-au făcut vreodată pe pământul de peste mare. Dar Artois, filfizon Însetat de glorie, Îi acuză de trădare pe templieri, ba chiar adaugă că, dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
nu mai spuneți, dis donc, are you kidding?) nu poate reda suveranul sentiment de dezinteres, fatalismul cu care ea reconfirmă convingerea fără greș că ceilalți sunt, și Încă iremediabil, copiii unei divinități nătânge. Dar colonelul nu era piemontez și păru măgulit de reacția lui Belbo...” „Ei, da. Iată planul, iată așa-numita ordonation, În mirabila-i simplitate și coerență. Și băgați de seamă, luați o hartă a Europei și a Asiei, trasați linia de evoluție a planului, de la nord, unde se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
mult decît o făcuse vreo femeie tînără și frumoasă, de vreme Îndelungată. Se Întîmplase cînd eram În Franța. Firește, Înainte de accident. Existase o serie de comentarii sugestive făcute de Lisa, pe care Michael Încercase să le ignore, dar care Îl măguliseră Împotriva voinței sale. Dumnezeule, oare cum de ne scăpaseră aceste lucruri? Cum de n-a băgat Linda de seamă? Căci, oricît de bănuitoare fusese la adresa Lisei, nu-și Închipuise că ținta avea să fie Michael. Mi-a explicat că era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
și sfârșitului între care e mărginită cunoștința omenească. Se făcuse gânditor, chiar visător, cu apucături romantice, cu hotărâri încăpățînate. Doamna Bologa spunea, cu o ușoară umbră de părere de rău, că seamănă la caracter cu răposatul, ceea ce pe Apostol îl măgulea, căci, cu cât creștea, cu atât admira mai mult înțelepciunea tatălui său, silindu-se din răsputeri barem să-l egaleze... Când își dădu seama că rezistența fără argumente nu va convinge pe maică-sa și mai ales pe Groza, le
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
-i că n-a dat greș în alegerea făcută, ca a avut o intuiție imensă când o racolase, zicându-și că, de fapt Lăură promite și mai mult decât își putuse el imagina. -Frumos din partea ta, tinu el să o măgulească. N-aș fi spus că poți scrie atât de frumos. -Nici eu n-aș fi crezut despre tine. -Ȧ propos, n-ai vrea să încerci să scrii un român? -Nu as fi chiar atat de sigur. Un moment ochii lor
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
te pricepi, te pricepi la toate când îi vorba, ce eu nu știu, te uiți și vezi dacă merge împletitura din ochi în ochi și gata. De ce nu te-ai uitat tu, măi, femeie? Dar după tonul bărbatului, după ce fusese măgulit, se vedea că o să se ducă la acel magazin. Carmina își văzu, în sfârșit tava cu mâncare dinainte. Să mănânc încet, își spuse, că altfel s-ar putea s-o pățesc, să mă îmbolnăvesc de-a binelea, cum mi-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
farfuriei cu plăcinte "poale în brâu", fierbinți și aromate, Elena a exclamat înviorată, ah, în sfârșit și, voit delicat, cu degetul mic în sus, s-a grăbit să-și aleagă o plăcintă. Pe ea discuția dintre cei doi bărbați o măgulea pentru ca era Ștefan la mijloc, dar o irita în aceeași măsură, prea i se părea neatractivă. Niciodată nu receptase cu plăcere datele informaționale, seci, în miezul cărora nu exista pic de dramă. Așa cum își ținea plăcinta, Carmina putea să-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
mai puțin nudul feminin cu ecou antic din fața intrării. Deși, dacă am fi negociat serios vreo astfel de opțiune probabil că s-ar fi putut aranja. — Domnul vine din Franța și este scriitor, am mai spus, mai mult ca să-l măgulesc pe paznicul Casei monteoru. Iar eu mi-am petrecut acolo înăuntru, unde era restaurantul, și dincolo, pe terasa din spate, sute și sute de ore din viața mea. Individul păru să aprecieze această confesiune. în definitiv îl tratam ca pe
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
își dădea seama că domnișoara K.F. e o adevărată stăpînă, poate chiar stăpîna adevărată din Vila Katerina, de o inteligență ucigătoare, cu o minte instruită și o hotărîre în suflet care inspira respect și chiar teamă. Îngăimă "cum o să... mă măgulește" și după ce a lăsat cuvintele să zboare și-a dat seama că a făcut o prostie, recunoscuse așa nu doar că ea este un partener de discuții, ci este chiar partenerul care conduce. Adică tocmai ceea ce fusese el întotdeauna pînă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
l-a sărutat pe amândoi obrajii, devenind din ziua aceea prieteni la cataramă. De la Domnul Andrei am aflat apoi că Mopsul se interesase în mod special dacă nu mă supărase cu ceva pe mine la beție, fapt care m-a măgulit și era un indiciu clar; până și cei care îmi purtau pică pricepuseră că steaua mea urca pe boltă. Nu mai eram, acum, aproape nici o clipă singur. "Asta-i partea neplăcută a gloriei" a râs Dinu. Mereu îmi zâmbea cineva
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
Da, așa este, suratele tale m-au încântat, diminețile și serile, cu glasurile lor, dar trebuie să înțelegi că tu ești... cum să-ți explic... tu ești buna mea prietenă și nimeni nu te poate în-locui. - O, domnule, mă simt măgulită din cale-afară, dar să știți că și eu pot spune același lucru în ce vă privește. - Uite că am început să ne lăudăm unul pe altul. Ne-au murit lăudătorii - cum spunem noi, oamenii. - Da, domnule, pe oameni i-a
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
pe teribilul e o artă. Iar el stăpânește bine această artă. Poate că da... De fapt, dacă-mi aduc bine aminte, îi plăcea încă din liceu să iasă-n relief, să știe că toată lumea are privirile ațintite asupra lui. Îl măgulea lucrul acesta peste măsură. “Cum, adică, adevărul nu există? Nu e adevăr că ești inginer, că ești cercetător, că lucrezi într-un mare combinat? E neadevărat faptul că ai publicat în mai toate revistele literare din țară, că ai publicat
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
Zaharia” “Noroc, dragă. Da’ eu nu mai sunt de multișor profesor, nu știai? Acum sunt un amărât de pensionar.” “Ei, de ce spuneți asta? Pentru noi veți rămâne mereu profesor, un dascăl luminat și cu suflet mare...” “Ce vorbe frumoase! Mă măgulești, nu altceva” “Deloc, spun doar adevărul” “Ei, lasă, lasă...” “Ce mai faceți?” “Păi, am ieșit de câteva zile din spital și, iată, am venit la această adunare” “Conștiincios ca-ntotdeauna” “Ce vrei? Asta știu, asta fac” “ Și acum, cum vă
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
nici momentul morții lui, exact În ziua cînd primul lui nepot Împlinea doisprezece ani. Ca de altfel nici faptul că tata s-a Împotrivit ca ultimul său nepot să-i poarte numele. Noi crezusem că prin asta i-am fi măgulit orgoliul și i-am fi dat o dovadă În plus de afecțiune și prețuire. El, În schimb, a bombănit ceva, și-n ochii lui am văzut umbra palidă a acelei grozăvii care avea să-i licărească deasupra ochelarilor un an
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
rivalizeze cu Nagasaki din Kyushu. Era doar o simplă cerință prin care îi rugau pe marinarii ce aveau să se reîntoarcă acasă să îi transmită guvernatorului Nuevei España dorințele Stăpânului. Constructorul răspunse că vor mijloci chestiunea bucuroși. Mai mult, îi măguli pe japonezi spunând că Nueva España va fi încântată de mărfurile japoneze, mai ales de cupru și de argint, dar și de praful de aur care se scotea din aceste ținuturi și că vasele shōgunale ce vor sosi în Nueva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
dușman al ei. După ce Suedia se va dezmembra, Persia se va birui, Polonia se va subjuga și Turcia se va supune... a propune foarte tainic la curtea Franței, apoi la cea a Austriei, de a împărții cu ele imperia lumii, măgulindu-se ambiția și iubirea lor de sine... Rusia să se ajute cu ele pentru a le desființa pe urmă... Dacă amândouă aceste curți vor refuza propunerea Rusiei, atunci trebuie să se știe cum să împartă între ele gâlceava și a
MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Boldur-Latescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1668]
-
vreme de aproape două generații, de dominație comunistă răsturnătoare a tuturor valorilor strămoșești, a făcut ca faptele eroice din vremea războiului să fie ocultate sau răstălmăcite până mai ieri, astfel încât, cel mai adesea, noile generații le ignoră cu desăvârșire. Sunt măgulit dar și puțin speriat de cinstea pe care mi-a făcut-o autorul de a-mi cere să prezint această lucrare. Războiul pe care l-am trăit eu până la Odessa a fost un război de "pifan", cu "6 Dorobanți de
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
Elenă cuminte, care îl iubea, pare-se, pe când el căuta numai căsătoria de rezon, îi păruse rău. Apoi, în viața de certuri pe care o ducea cu Ada, își închipuise că ar fi tfost mai fericit cu cealaltă. Dar era măgulit că Ada îl cumpărase cu bani mulți și că acea Elenă îl iubise, măgulit în ambiția lui anemică. El avea o situație solidă cu făinăreasa, Elena Drăgănescu o situație admirabilă. Totuși era bine, dar nu vrea să o mai întîlnească
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
îi păruse rău. Apoi, în viața de certuri pe care o ducea cu Ada, își închipuise că ar fi tfost mai fericit cu cealaltă. Dar era măgulit că Ada îl cumpărase cu bani mulți și că acea Elenă îl iubise, măgulit în ambiția lui anemică. El avea o situație solidă cu făinăreasa, Elena Drăgănescu o situație admirabilă. Totuși era bine, dar nu vrea să o mai întîlnească. Acum Elena sau Ada, femeile îi erau dușmane. Mai mult chiar decât zilele de
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
slujitoare. Luxul, mândria, succesul, toate atributele acelea de "damă maro" ale Elenei uimeau pe domnișoara Norica, care, necutezând să~și exprime laudele în fața sorei ei, împreuna mâini extatice către Drăgănescu, profitând, firește, cât mai mult de buna dispoziție a cumnatului, măgulit în idolatria lui neclintită. Elena, conform programului fixat, nu-și amintea prezența fetei decât atunci când avea să-i dea vreun ordin personal, când avea să-i facă un dar sau când vreo împrejurare nouă cerea să ia vreo decizie de
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
nerăbdare. Modestia doamnei Drăgănescu, a cărei reputație de mândrie îl speria, îneîntase pe Marcian. Se putea deci devota lui Bach, fără neplăceri. Prima vizită, pentru care și Elena și Marcian aveau temeri, se petrecuse foarte bine. Preocupată de muzică și măgulită în pasiunea ei, Elena nu pusese nici o rezervă în primirea făcută artistului. Mândria și răceala ei abdicase. Ca și la telefon, fusese simplă și emoționată. Găsindu-se în atmosferă prielnică și obicinuită, Marcian luase și el atitudinea iui obicinuită: predominase
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
cea nemuritoare. E ușor de reparat și de aceea are o natură foarte robustă. De o eleganță discretă, așa arată ea. Tabla gri-albăstruie care-o îmbracă și care nu ruginește niciodată. Zgomotul ei ușor, accesibil sistemului meu cu două degete, măgulește urechea. Uneori se mai înțepenește o literă sau alta și asta mă învață să am răbdare, așa cum ea dă dovadă de răbdare atunci când eu fac tot timpul greșeli. E drept, le are și ea pe-ale ei. Adeseori, panglica se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
Consolidând cu stâlpi betonați acest vestibul care ar fi dat casei o a doua intrare mai impunătoare, propusese să așeze deasupra un etaj scund cu camere de locuit. Hallipa adoptase planul și se pasionase de ei. Desenurile lineare ale arhitectului măguliseră ambițiile lui de proprietar și casa, când veneai de pe moșie, despre șoseaua Ploieștiului, avea un aspect cu totul renovat și frumos. începuse de îndată lucrul cu activitate. într-o vară totul fusese aproape gata. Decorarea vestibulului, pe care nevastă-sa
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]