1,010 matches
-
Poezia sa prin sita vremurilor trece. Criticii se duc, îngerii lui cu noi rămân. A deschis c-un dor fereastra lumii Să răsară-n inimi floarea cea albastră Să-i ocrotim lumina în căușul vremii Ochii să-i vadă întinderea măiastră. Autor: Lavinia Elena Niculicea P.S. Omagiu adus lui Mihai Eminescu, la 128 de ani de la moartea sa. Referință Bibliografică: Floare albastră / Elena Lavinia Niculicea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2358, Anul VII, 15 iunie 2017. Drepturi de Autor: Copyright
FLOARE ALBASTRĂ de ELENA LAVINIA NICULICEA în ediţia nr. 2358 din 15 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366569_a_367898]
-
în: Ediția nr. 386 din 21 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Zori E o câmpie-ntinsă și albastră... Cuprinde o întreagă emisferă: Un peisaj de floră meliferă- Imensă și copleșitoare glastră. Ci a venit clipită pasageră Cu ciripit de pasaăre măiastră, Când se revarsă zorii la fereastră Din vesela, portocalia sferă. O zâmbitoare rază jucăușă Imaginându-și că ar fi vedeta, Îmi spune să izbesc picioru-n ușă, Să iau vopsele, pensula, planșeta, (Să nu mă afle însă vreo mătușă) Și să
ZORI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 386 din 21 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366597_a_367926]
-
pornografice sau chiar în publicații fără aceeași pretenție. Iată câteva, cu scuzele pe care ți le datorez cetitorule și paginii virtuale de care ți-ai lipit, pentru câteva secunde, ochii, poate împăienjeniți de oboseală și de grjile de peste zi: „Păsărica măiastră” (de la o poștă, pentru a ne menține pe linia unui Brâncuși vulgarizat), „Terente, ah, Terente, senzații violente” (hop și-așa!), „La boarfa lăudată să nu te duci cu ..gașca” (ca și cum...obișnuiam!), sau invitații apetisante și fără perdea : „Dă din f.
DECORTICĂRI DE LIMBAJ (III) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 194 din 13 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366699_a_368028]
-
Autor: Gheorghe Pârlea Publicat în: Ediția nr. 1097 din 01 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului Dar din Dar... (2014) Urarea Voastră generoasă, Ajunsă astăzi și la mine, Să se întoarcă-acum Acasă, La Inima din care vine! Și, ca o pasăre măiastră, Să-i ciripească la fereastră Că Darul cel cu dus-întors Se-napoiază cu Prinos Ce poarta-n el acum Vibrarea Acelui ce-a primit urarea - Că știm o vorbă din bătrâni Despre avere la români: Din ce primești, tu îndărăt
DAR DIN DAR... de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1097 din 01 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365728_a_367057]
-
scăldatul în râu sau în cascadă. Îndrăgostiți de natură și de tainele ei, tinerii sunt încântați și de strălucirea razelor care cântă în zorii zilei, când cerul este senin și adie puțin vântul iar aerul vibrează precum corzile unei viori măiestre în concertul universului. Ca un adevărat cunoscător, Elizeu îi explică iubitei lui, misterele brândușelor de toamnă, ale altor flori care împodobesc poienele în preajma munților. Cine ajunge să petreacă un timp în mijlocul naturii, ajunge să înțeleagă multe taine pe care, în
(CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 848 din 27 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366051_a_367380]
-
cei care nu sunt chiar sportivi pot vedea aceste frumuseți mai de aproape. Din loc în loc sunt parcări unde ne-am oprit adesea chemați de frumusețea nemaiîntâlnita a pietrelor așezate că într-o intenție de a fi pictate de mâini măiestre sau cantate în versuri că de cremene, ori într-o simfonie care să cuprindă tot spațiul până în slavă cerului. De nu știu câte ori am coborât din mașină și am admirat frumusețea formațiunilor care imi sugerau comparația cu niste uriașe gogoloaie de
O VACANŢĂ EXOTICĂ LA LAS VEGAS de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1113 din 17 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365969_a_367298]
-
uneori începe admirabil poemul, dar îl încheie cam derizoriu, în anecdotica pură, chiar dacă în stilul neaoș moralizat a lui Marin Sorescu. Dacă e vorba de o evoluție interioară, discretă, intimă, putem analiza două texte întâmplător puse față în față: “Pasăre măiastra”(cu indicația North Carolina 5 aprilie 2004) pag. 96 și “Pădure nebună” (cu indicația Buziaș, august 1964) pag. 97 (din volumul “Blestem străbun”). Aceeași viziune a lumii, aceeași complexitate filozofica, aceleași dinstincții stilistice! Într-o diferența de patru decenii. Aceeași
TRADITIA POEZIEI PATRIOTICE REACTIVATE PE PAMANT AMERICAN, DE AURELIU GOCI de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1817 din 22 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366243_a_367572]
-
în versuri libere (deși aici există și rimă, si ritm)”: “Pandative de crengi / Agățate de raze / Pandative de flori și liane / Îmi însoțesc pașii spre eternitatea / Nupțialei tăceri / Pandative de gânduri deșarte / Oglindite în bolta albastră / Alintate de-o vorba măiastra / Pentru suflete moarte / Din ziua de ieri.Mângâiate de mâini diafane - / Pandative de rugi / Însoțite de cruci -/ Înconjurat de icoane / Din trecutele veri [....] Se poate remarcă și un sentiment de religiozitate, aproape absconsa. Și mai interesantă este adnotarea finală: Woodhaven
TRADITIA POEZIEI PATRIOTICE REACTIVATE PE PAMANT AMERICAN, DE AURELIU GOCI de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1817 din 22 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366243_a_367572]
-
a Fecioarei Maria. Apoi, împletindu-le în dumnezeiasca Sa rugăciune a inimii... făcu Cântecul popular românesc, din care a odrăslit deodată Măria Sa, Țăranul! Falnic ca un Poem sublim... Iar din susurul lui de azur, s-a ridicat în văzduh, Pasărea măiastră a Daciei regale, Maria Tănase! După ce Atotcreatorul a zămislit Folclorul divin străbun și Rapsozii lui de aur, a zâmbit și a fredonat pe vioara sufletului românesc dumnezeiasca Sa Cântarea. ------------------------------------------------------------------------- Între puținele clipe când nu era pe scenă și în care
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
Neamului să-i împrumute cântecul încântându-ne! Timbrul ei este expresia unei Taine binecuvântate, a unui moment miraculos al omenirii, care a conceput-o veselă doinitoare, încântătoare, dăruitoare, nemuritoare privighetoare. Maria va rămâne pe vecie, spre norocul neamului, eterna pasăre măiastră a milenarului cântec românesc, Maria Tănase!” (ibid. p. 65) „Fiecare mișcare, fiecare pas, fiecare privire, fiecare surâs, fiecare căutare, fiecare cântec, fiecare întâlnire, fiecare trăire, fiecare dor, fiecare doină, fiecare dăruire, fiecare rugă, fiecare bocet, fiecare cântare erau împletite în
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
unui neam întreg, în tot ce spovedania cuprinde mai curat și mai adânc ca trăire internă, și primind-o, o împletește cu argint, o topește în flăcări mari de curcubeu, și o aruncă apoi în lume ca pe o pasăre măiastră, ieșită golașe dintr-un fund de suflet și suflată cu azur și pene de foc de către buzele cerești ale Artei. O, dacă ați ști câte bogății rupe dintr-un suflet, cât zbucium, cât vis, cât fior sau cât uriaș cântec
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
au fost numai o răzvrătire și o dinamică, ci și un freamăt de largă poezie. O sinteză de eroică și vis. Un cântec și o vitejie. La fel, în romantica Jianului și a haiducilor olteni...Pe plan estetic, cea mai măiastră sinteză a specificului sufletesc oltean e Doina. Doina de pe Olt sau de pe Jiu. (Revista „Gândirea”, Anul XVII, nr. 4, Aprilie 1938) Și cine a doinit atât de cutremurător și de neînțeles de sensibil, fiind suflet în sufletul Neamului său, altcineva
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
ieri, unii zice-se chiar rapsozi ca Leșe, care se pot ridica la înălțimea, lumina, demnitatea, trăirea, jertfa, muzica, versul, bucuria împlinirii și dăruirii complete Neamului și lui Dumnezeu întru veșnicie doar atunci când se privesc pe sine în oglindă! Maria, Măiastra din Carpați, își are locul pe veșnicie în sufletul Neamului său și în istoria cea adevărată a cântecului românesc, fapt ce nu a depins niciodată de părerea celor ce, încercând să urce artistic, reușesc să coboare ca oameni, neputința fiind
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
Fiindcă Moșul Bun apare Făr-a-mi da de veste. Și cu drag eu îl aștept Sunt nerăbdătoare, Teamă mi-e să nu adorm Că-s fetiță mare. Moșul trece-n sănioară Și la casa noastră Sub brăduț așează darul În seara măiastră. Iată vine dimineața Și în pijama, Fără a mă spăla pe față, Merg a căuta. Sub brăduțul ce-n lumină Tainic strălucește Moș Crăciun cu daruri multe Iar mă fericește. Și-n minunea sărbătorii Îl văd pe Iisus, Ce-mi
MAGIA CRĂCIUNULUI (POEME) de PAULA DIANA HANDRA în ediţia nr. 717 din 17 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351734_a_353063]
-
încetișor ... Cu sufletu-ți cuprins de dor - Iubita Doină... cea divină! Cuvinte găsit-ai pe înțeles, Și-n în rime,-mperecheate, Simplu le-ai spus pe toate, Le-ai îmbrăcat în dulce vers. Și ai zburat spre infinit Ca Pasărea Măiastră, Grăind în limba noastră - Cu noi te-ai contopit... Poet iubit, Părinte drag! Oriunde-n univers vei fi; Cu dragostre ne vei privi Când stăm sera în prag ... Duși de gânduri tot privim Luceafărul ce scânteiază, Mama România luminează, Întreaga
DOR DE EMINESCU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352357_a_353686]
-
într-o emoție aproape tangibilă. În această atmosferă tainică “Când viorile dor” - “semn de tăcută tristețe” poetul “lasă arcușul / să lunece liber, / pe coarda gingașă”. Tot ce-i mai sfânt se adună în aceste acorduri de vioară, ca de pasăre măiastră. Dar ce nu a făcut poetul pentru ca iubita lui de o viață să revină în cuibușorul numit Acasă? A implorat curcubeul să-i împrumute culorile, și a lăsat un semn pentru ca iubita să treacă din nou “pragul desculță”. (Pentru tine
CELEI CE NU MAI ESTE, DE CEZARINA ADAMESCU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1018 din 14 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352447_a_353776]
-
Acasa > Poezie > Pamflet > ARMIA ROMÂNĂ Autor: Constantin Enescu Publicat în: Ediția nr. 1243 din 27 mai 2014 Toate Articolele Autorului Armia Română Armata pasăre măiastră De veghe stă la poarta țării, Dar a rămas ca o fereastră Larg deschisă desrtămării. De veghe stă la poarta țării Cu praștia și buzduganul, Să-și apere connducătorii, Să nu li se fure ciolanul! Cu praștia și buzduganul O
ARMIA ROMÂNĂ de CONSTANTIN ENESCU în ediţia nr. 1243 din 27 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350567_a_351896]
-
sau patronul urcă pe firmamentul literaturii, forțează cereri să ajungă în Uniunea scriitorilor, iar apoi nu mai întâmpină nici o greutate de a face carieră în ierarhia dinlăuntrul ei: Gradele de care râdeam noi înainte, devin grade de comparație în măsluiala măiastră a pseudocriticilor și făcătura literară e impusă prostimii din public. Norocul nostru unic și esențial este că această prostime nu mai citește de multă vreme, așa că totul se consumă în sucul propriu al celor din „elită”, care iau parte la
FALSE ETICHETE DE GENIALITATE LITERARĂ ŞI AFIŞE CU MINCIUNI ELECTORALE POATE LIPI ORICINE de CORNELIU LEU în ediţia nr. 94 din 04 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350495_a_351824]
-
31 mai 2014 Toate Articolele Autorului Pe unde treci lași urme în tăcere, Obrajii au înflorit într-un bujor, Pe gene am lacrimă din stele Și-n simfonii sunt mare dirijor. Cu dalta am sculptat în piatră Și-o pasăre măiastră a zburat, Era însăși iubirea noastră Eliberată toată de păcat. M-am prins în aurora boreală, E poartă dintre cele două lumi Aș vrea să plec...mi se închide ochiul..., Eu totuși..., lângă tine am să rămân. Sunt călător...atât
PE UNDE TRECI de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1247 din 31 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350614_a_351943]
-
nu a aflat încă tribulațiunile care se iscă între făuritorii de vers (și nici nu-i dorim!) și a preferat să-și păstreze, într-o alchimie intimă, de o suavitate care te cucerește, curăția proprie. Gingășie, culoare, parfum, muzicalitate, sonuri măiestre, adunate-n petale de lumină - așa cum reiese din cuprinsul cărții, sunt principalele coordonate sufletești cu care este înnobilată poeta. Așadar, cum să-și mistifice sentimentele? Chiar de la primele pagini, surâsul florilor ne dă binețe. Și poeta e îndrăgostită de tot
PREZENTARE DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 676 din 06 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351284_a_352613]
-
pentru oameni. De la macedonskianul „Rondelul florilor ce mor” - Vera Crăciun a ajuns la Spectacolul florilor, la care asistăm astăzi împreună. Îi dorim poetei Vera Crăciun să-și potrivească elitrele și să-și ia avânt către zborul pe care, doar pasărea măiastră îl străbate, pe acele culmi unde aerul e cât se poate de curat și promițător. CEZARINA ADAMESCU 3 noiembrie 2012 Referință Bibliografică: SPECTACOLUL FLORILOR - STRUNE DE DOR - DE VERA CRĂCIUN - PREZENTARE DE CEZARINA ADAMESCU / Cezarina Adamescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
PREZENTARE DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 676 din 06 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351284_a_352613]
-
descătușarea de materie“ nețintind un conflict afirmat de artist între spirit și materie ci, mai degrabă o revalorizare a binomului spirit - materie. Înafara acestor trei teme majore: Muză, Cocosul și Cupele este suficient să amintim tema Păsările care culminează cu Măiastra tema care devenise aproape obsesiva. Ani de-a rândul Brâncuși a căutat esențializarea zborului... Brâncuși nu vede păsările sale cum le văd ceilalți oameni, el le închipuie țâșnind impetuos spre cer, spre focul solar, apte să urce direct spre bolta
CONSTANTIN BRANCUŞI – INIŢIAT ŞI SCULPTOR AL GÂNDULUI ŞI SUFLETULUI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 557 din 10 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351425_a_352754]
-
și credea că înainte de a se uni cu trupul, sufletul contemplă lumea ideilor. El caută transcenderea teluricului, aspirația către veșnicie! De altfel era nelipsit de la liturghie și se spune că din contemplarea flacării unei lumânări a realizat ultima varianta Pasărea măiastra!Pasăre galbenă, moment în care introduce un motiv nou în creația să - cel al zborului vertical. Păsările brâncușiene evocă entuziasmul unui mariaj al pietrei sau al metalului cu focul, un incendiu ce, odată pornit, nu se mai poate stinge. Astfel
CONSTANTIN BRANCUŞI – INIŢIAT ŞI SCULPTOR AL GÂNDULUI ŞI SUFLETULUI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 557 din 10 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351425_a_352754]
-
extraterestră. Când umbrele-nserării se adună, Iar ramurile parcă-s văruite, Sub strălucirea razelor de lună Doar cântecele sunt neadormite. Pe-o ramură - corolă luminoasă A răsărit într-o fereastră-albastră; Pe alta, ca o veste norocoasă, A poposit o PASĂRE MĂIASTRĂ. Adrian Simionescu Referință Bibliografică: Două ramuri / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 330, Anul I, 26 noiembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George Nicolae Podișor : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
DOUĂ RAMURI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351536_a_352865]
-
noi pare a fi Prometeu / foc în trupuri ne aprindem // însă noi ne cerșim dorința / în austerul cotidian / neputincioși de a ne atrage / doar virtual” (atracții nonvirtuale). Sau: „instinctiv(ă): înfierbântată / în minte / dorința / prădătoare / atacă / analfabetul trup / prin degete măiestre / atingeri masculine / acced / pe muntele venusian / în valuri / lava inundă / valea / dintre plus și minus / infinit // mă cutremur”. Alteori, dorința devine aluzivă, echivocă, derutantă: „M-aș întoarce să-ți sărut palmele / cuvintelor care mă îmbrăcau / prin seri de nudă singurătate
EDITURA INFORAPART, 2012, (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 719 din 19 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351553_a_352882]