1,012 matches
-
numele egumenilor pomeniți în documentele vremii de la întemeierea mănăstirii până în zilele noastre : Leontie (1669-1671) apare la 17 iulie 1671, într-o învoială cu Petrișor vătăjel de aprozi din Târgu Neamț să stăpânească până la moarte cele 14 pământuri din mijlocul satului mănăstiresc Ruseni dăruite de Vasile Lupu Voievod<footnote Ioan Caproșu, Documente privitoare la istoria orașului Iași, vol. II, documentul B, p. 601 footnote>. În documentul emis la 18 august 1670, Necula becer și soția sa Urâta, din Iași vând lui Iane
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
și a spațiului verde. Numeroase documente semnalează această permanentă grijă, ori de câte ori calamitățile naturale, furtunile puternice, inundațiile sau ploile se abăteau și asupra mănăstirii. La 18 aprilie 1863 îl întâlnim pe arhimandritul Platon că angajase un arhitect grec ca să repare ansamblul mănăstiresc. În octombrie 1862 se mai afla un singur ieromonah pentru seviciul liturgic. În strădaniile stareților s-a văzut o mare grijă pentru mănăstire și pentru călugării de aici. Ca exemplu putem aminti: vântul puternic din 20 iulie 1866 care a
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
vechi au fost refăcute de Comisiunea Monumentelor Istorice, inaugurându-se cu deosebită solemnitate în octombrie 1911 de marele rege Carol I, venit la Iași cu familia regală pentru serbarea jubileului Universității, cu care prilej s-a pus temelia noilor chilii mănăstirești. La această strălucită serbare, la care au fost de față și delegațiile universităților străine sosite la Iași pentru jubileul universității, a contribuit foarte mult aviatorul Aurel Vlaicu, care a zburat cu aparatul inventat de el, plecând de la Școala Normală Vasile
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
cererea egumenului, vodă - dădea acestuia voie să ia acele vii și să le dea celor care voiau să le lucreze. Nu știu cum mai puteau răbda atâtea bieții săteni. Poți să-mi spui ce ai pe suflet, fiule? Apoi cei de pe moșiile mănăstirești, pe lângă zeciuială, trebuia să facă și „poslușanie” mănăstirii... Așa au fost vemurile și nu avem decât să-i compătimim pe bieții țărani... Asta cam așa-i, părinte. Acum însă aș cere îngăduința ca să amintesc o stare de lucruri din vremea
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
acei bucăți de pământ au fost șoltuzul târgului și cu doisprezece pârgari și preuții din târg și neguțitorii și starosti, carii toți sânt scriși pre nume în drese”. După cum se știe, voievozii - din când în când - întăreau stăpânirea asupra avuțiilor mănăstirești. Așa face și Istratie Dabija voievod la 9 aprilie 1663 (7171), când spune: „Drept aceia, aceste... sate, și fălci de vii, și dughene cu pivniță, și prisăci, și locul în semne prin prejurul sfintei mănăstiri...adică: Rânzeștii... cu giumătate din
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
ochii. Iată însă că egumenul de la mănăstirea Golia tot are a se plânge lui Constantin Nicolae Mavrocordat voievod precum că „neguțitorii... șăd în dughenile mănăstirii și nu priimesc să de chirie mănăstirii, precum dau alți neguțitori ce șăd prin dughenile mănăstirești”. Atunci vodă, la 10 ianuarie 1742 (7250), îi dă împuternicire egumenului să-i strângă cu ușa pe împricinați: „Ori să priimească acei neguțitori să dei chirie cum dau alții, ori nepriimind, să aibă egumenul voie a-i scoate din dughene
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
mănăstiri a Bârnovii, ce iaste pomana noastră... Și am dat aceste două cârșme mari să hie pentru treaba svintei mănăstiri de tămâie și de lumini”. Mi se pare că am mai auzit noi, dragule, de îndrăzneala vecinilor (țăranilor) de pe moșiile mănăstirești de a nu se supune muncilor în folosul mănăstirilor. Așa au făcut și cei din satul Ciurbești, sat dăruit mănăstirii Bârnova de Miron Barnovschi voievod. La 24 iulie 1670 (7178) însă, Gheorghe Duca voievod restabilește ordinea: „Oamenii dintr-acel sat
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
părinte, care nu-i unul oarecare și merită atenția noastră. Care-i acela? Apoi la 14 mai 1761 (7269) Ioan Theodor Calimah voievod a hotărât „ca oricâte cară s-ar sui în dealu la piatră; or domnești, or boierești, or mănăstirești, or neguțitorești sau ori a cui a fi, să aibă a lipăda de tot carul cu piatră câte o piatră de caru la bisărica ce va să se facă”. Despre ce biserică ar fi vorba? Păi nu-i alta decât
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
urmare a faptului că zidirea dădea semne de mare suferință, fiind gata să se prăbușească - autoritățile târgului Iași au hotărât demolarea bisericii. Pe locul ei se află astăzi UzinaTeatrului Național!... Ar mai trebui să adăugăm, părinte, că după secularizarea averilor mănăstirești, în casele făcute în curtea mănăstirii a funcționat o Școală de croitorie și albituri a Reuniunii Femeilor Române... Dacă nu ți-i cu supărare, eu aș spune să încheiem discuția și să ne pregătim pentru masa de seară, așa cum stă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
bani „pe 2 buți de vin”, apoi 20 lei pe „un poloboc de vin din dejma Cotnarului”. În pivnița mănăstirii au mai rămas două poloboace cu vin de Copou. Era și firesc, dragule, să se scoată bani și pe vinul mănăstiresc. Asta-i drept, părinte, dar uite ce se spune mai departe: „3 poloboace ce s-au băut, bez un poloboc ce s-au mai luat la dumnealui hatmanul”. Eu mă întreb întâi cât o fi măsurând un poloboc cu vin
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
de soare purpuriu pe mare, cu un barcagiu într-o barcă minusculă încremenit la linia orizontului. Salutaaaaare, spuse Sampath, încântat de ocazia de a poza. Nu ești tu băiatul care trimitea în secret scrisori de amor fetei aceleia de la școala mănăstirească? Bietul fotograf fu așa surprins că-și scăpă geanta cu echipamentele. — Nu-i da atenție, spuse împăciuitor domnul Chawla. Știe el cumva lucrurile astea. Dar, te rog, nu-ți face griji, nu mai spun nimănui. Și totuși, în ciuda cuvintelor binevoitoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
erau închinate. Ca atare, aceștia se comportau ca și cum s-ar fi aflat pe propriile lor moșii. ― De fapt, erau niște vechili cărora trebuia să le dea ascultare călugării, țiganii robi, poslușnicii, precum și țăranii din satele ce se găseau pe moșiile mănăstirești. ― Fiindcă veni vorba de poslușnici, părinte, mi-am adus aminte de o poruncă a lui Grigore Ioan Calimah voievod din 10 decembrie 1761, prin care înlesnea mănăstirii Dancu să caute douăzeci de “liude (oameni) streini fără de bir în visterie ce
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
ieri a fost mare vistiernic - deci unul din cei ce aplicau “pecetluiri pe fețile și chipurile” poslușnicilor și care cine știe prin ce împrejurări a ajuns monah. ― Să nu crezi, părinte, că nu s-a nevoit să învețe “alfabetul” celor mănăstirești. Da’ una-i să fii mare vistiernic și să dai porunci și alta-i să fii prea plecat și smerit. Ascultă-l numai ce spune: ― Ia să auzim cum vorbește marele vistiernic devenit monah peste noapte. ― Fiindcă cele călugărești nu
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
pentru ca și din partea noastră să nu fie judecată ca o nepăsare, nu am îndrăznit să intrăm în astfel de blesteme,... am dat iarăși această sfântă mănăstire, a Sfântului Nicolae din Țarină să fie metoh sfintei mănăstiri Zugraf... cu toate averile mănăstirești... Dar și aici sfânta mănăstire să aibă întotdeauna avere din belșug, și din veniturile care se întâmplă să ducă acolo la Sfântul Munte, la sfântul Zugraf, și părinții egumeni care vin de acolo să aibă a face toate întocmirile înscrise
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
în spate o altă poruncă, ce spunea că nimeni nu are voie să vândă vin până mănăstirile nu vor termina de vândut vinul din pivnițele lor. Trebuie să ne imaginăm că se putea întâmpla ca într-un an încheiat vinul mănăstiresc să nu se termine... ― La 1 mai 1738, Grigore Ghica voievod pune ordine între mănăstirile “Galata de Gios, unde este hramul creștinilor voievozi Mihail și Gavril, care di-nceput a fost zidită de Isac Balica hatmanul (Eraoare. Corect Melentie Balica
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
desetena, goștina și vădrărit(ul), cu toții să aveți a urma întocma după cum mai sus s-au arătat”. ― Tare mi se pare că grecii egumeni ai mănăstirilor au făcut afaceri serioase, băgând moșii ale unor boieri în aceeași oală cu cele mănăstirești. ― Și faptele au ajuns la urechile lui vodă. Altfel nu atrăgea atenția egumenilor. ― Ce ai zice, fiule, dacă am trage o fugă până la mănăstirea Sfântul Sava din Iași? ― N-ar fi rău, părinte, mai ales că vom afla lucruri deosebite
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
hotăra câte zile vor lucra aceștia în folosul mănăstirilor. În general, numărul zilelor era în jur de 12 zile pe an de fiecare “vecin”. Numai că nu se prea ținea seama de acest număr și țăranii munceau hojma pe moșiile mănăstirești... ― Îmi amintesc, părinte, că la 5 iulie 1692 voievodul Constantin Cantemir a judecat pricina dintre egumenul mănăstirii Hlincea și niște poslușnici care s-au răzvrătit. Și spune vodă: “Arătând rugătoriul nostru Leontie egumenul ispisoc de miluire de la răpăusatul Ștefan Vasilie
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
Bârnova,... ca să scutească aceste mănăstiri toată desătina pe toate bucatele ce vor fi drepte a mănăstirilor, și toate oile de goștină, și vădrăritul pe tot vinul ce vor avea drepte din viile mănăstirilor, numai bucate omenești, adecă a altor oameni mănăstirești, cu numele mănăstirilor, să nu se afle, ca să răspundă că au să scutească, că apoi se va strica mila mănăstirilor,... Și toți oamenii lăturași, ce vor avea prin satele lor, după hotărârea ce s-au făcut, să aibă a sluji
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
marginea acestor deosebite cărți nu au fost zadarnice. ― Altfel spus, sfințite, nu erau robi doar poslușnicii și țiganii care se mai aflau poate prin aceste mănăstiri, ci și bieții țărani din satele care aparțineau mănăstirilor sau se aflau pe moșiile mănăstirești. ― Ai dreptate cu asupra de măsură, fiule, dar să mergem mai departe. Iată că la 29 octombrie 1743 fratele lui Constantin Mavrocordat “Milostiiu Bojiiu, Io Ioan Necolae voevod(a), g(o)sp(o)d(a)ri Zemli Moldavscoi” spune: “De vreme ce
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
părinte. ― Bine ai venit, dragule. Așează-te aici lângă mine. ― Cu îngăduința ta, părinte, am să stau în picioare, fiindcă am lenevit destul toată după amiaza. ― Dacă asta ți-i dorința... Facă-se voia ta, fiule. După acest răspuns tipic mănăstiresc, bătrânul m-a întrebat: ― Ce vei face după ce om sfârși de deznodat cele documente. ― Cred că acesta este cuvântul potrivit pentru ceea ce facem noi. Deznodăm firul celor scrise de dieci, fir care uneori este foarte încâlcit. ― Nu sunt vinovați diecii
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
au rămas sfânta măn(ă)stire de nu are cu cine poslușie. Dreptu aceasta, patrierșia noastră am făcut această carte de blăstăm asupra celor ce-ar fi știindu niscar(i)va țigani de a mănăstirii,... ori în țigani boierești, ori mănăstirești sau și la alții din lăcuitorii Moldovii de nu i-ar mărturisi cătră egumenul aceștii măn(ă)stiri sfinte, ce cu lăcomie îi vor tăgădui, unii ca aceia... să fie blestemați”... Și de aici înainte blestemul se rostogolește ca un
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
care a înfăptuit succesiv secularizarea, lovitura de stat de la 2 mai 1864, precum și cunoscutele reforme constituționale și sociale. Memorabilă a fost intervenția sa... în ședința Camerei din 13 decembrie 1863, când, cu prilejul dezbaterii proiectului de lege al secularizării averilor mănăstirești, s-a ridicat cu dârzenie și hotărâre împotriva acelor deputați (puțini la număr) care, sub un pretext sau altul, interpretau actul guvernului Kogălniceanu ca inoportun: <Domnilor, e o vreme foarte îndelungată de când se găsește această chestiune pe tapet. Nu e
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
asculți doar titlul, simți cum îți crește tensiunea curiozității, dragule. ― Iată ce spune autorul, părinte: “Cu totul pe neașteptate, urmărind pare-se să câștige de partea sa pe deputați, guvernul Kogălniceanu depuse în fața Adunării proiectul de lege privind secularizarea averilor mănăstirești. În afară de trei, toți cei prezenți primiră legea cu entuziasm și o votară numai după un ceas de discuții. De multă vreme nu se mai petrecuse un asemenea caz de unire în jurul unei legi propuse de guvern. Nici unul din cei ce
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
parte literă moartă, căci egumenii greci nu voiseră să se supună. Semeții călugări nu înțelegeau să atârne în nici un fel de guvernul român, constituind un fel de stat aparte. În timpul domniei lui Bibescu, ei ajunseră să ceară ca arendarea moșiilor mănăstirești să se facă fără nici un amestec al autorităților civile. Dezgustat de lăcomia lor, Bibescu însuși a cerut a se comunica guvernului condițiile arendării, pentru a le uniformiza la toate mănăstirile, dar și pentru a pune capăt <jafurilor nerușinate ale arendașilor
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
nu erau controlate de nimeni, fiind risipite în scopuri străine de țară, de către <nămolul acela tot crescând de călugări fără treabă și nepăsători>. Încă de la începutul domniei, Alexandru Ioan Cuza și-a înscris în programul său de reforme secularizarea averilor mănăstirești. În 1859, când printr-o carte vizirală Poarta le absolvise pe acestea de a contribui la cheltuielile statului, guvernul își manifestă autoritatea, punând sechestru pe veniturile lor. După întoarcerea domnului de la Constantinopol, se luaseră și alte măsuri pentru a extinde
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]