447 matches
-
lagunei Viracocha și se lansă în josul cordilierei, în căutarea mării. Peisajul era altul, de parcă și lumea ar fi fost alta. Piscuri drepte și abisuri adânci, zăpezi veșnice și văi roditoare, lacuri liniștite și torente năvalnice, terenuri deșertice și blânde pășuni mănoase... Și pe ici, pe colo, în locurile cele mai nebănuite, acoperișurile roșii ale unor cătune izolate, câmpuri desțelenite, țarcuri în care alpaca și lamele au luat locul oilor și al caprelor. Anzii apăreau între selvă și mare ca un zid
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
3-4 m sub aluviuni. Datorită acestor depuneri, lunca s-a ridicat în ultimii 600-700 de ani cu 2-2,5m, acoperind multe din așezările preistorice și antice, situate la niveluri mai joase. Comunitățile stabilite în aria bazinului bârlădean au găsit terenuri mănoase, bune pentru agricultură, pășuni pentru creșterea animalelor, rețele de apă pentru practicarea pescuitului și mărginite cu stuf, pentru locuințe, păduri dese, cu vânat variat și cu lemn rezistent pentru ridicarea caselor. Completând ciclul natural soluri-vegetație, fauna din zonele forestiere era
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
locurile dorite, În valea ce-atît iubeam Vedeam livada, grădina, Poteca ce des călcam, Părul Înalt și tulpina Unde copil mă jucam...” Într-un loc asemănător petrece poetul, invitat de D.V.G.C., Într-o casă clădită pe muchea unui deal, dominînd cîmpul mănos: „Este un cîmp lat, ce are De vechi și firești hotare Un mal către răsărit, Iar către apus o apă, Ce saduri, grădini adapă, Ce udă țărmul setos, Și-n ramuri multe-Împărțită, Curge mîndră, liniștită, Pe patu-i cel năsipos. În
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
la nivelul oricărui gospodari român cu oarecare cultură și este lesne de înțeles. Pentru a vedea ce scop urmărește autorul în scrierea sa, vom reproduce câteva pasage din prefață: Prin cultura pomilor se poate folosi aproape fiecare petec de pământ, mănos sau sterp, uscat sau apătos, cald sau rece, reprezentând un șes adăpostit sau un rozor pietros. Pomii frâng forța vânturilor și conservă timp îndelungat umezala care contribuie la formarea nourilor. De unde se esplică că, pe când țările pleșuve adese ajung a
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
ar plăcea să ajungi cât de curând la țelul călătoriei, pe de altă parte ai dori să treci perpetuu pintre aceste holde înflorite, pintre aceste dumbrăvi răcoroase, unde ochii nu se satură de privirea impozantelor aleie de plopi ș-a mănoaselor țarini din Bucovina cea drăgălașă. După o călătorie de 4 - 5 oare în fine regiunea vegetațiunei bogate dispare, poalele munților se arată, un vânt rece te aburește, o tăcere sfântă te împresoară, și puțin câte puțin te trezești adîncindu-te în
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
forma unor culmi orientate pe direcția N-NV-S-SE, ondulate într-o succesiune ritmică de vale și deal, caracterizându-se prin faptul că aceste zări și coline se ramifică sub formă de evantai, altitudinea lor scăzând treptat, deschizând tot mai larg văi mănoase, pe măsură ce colinele coboară și se micșorează spre sud. Altitudinea medie se situează între 200 și 300 m, oferind condiții prielnice dezvoltării agriculturii, mai ales pentru pomi și vii. Teritoriul comunei Oncești se află în zona seismică de grad 8, coeficient
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
să fie cu folos”. Dacă nu se respectă cum se cuvine această zi, casa va fi invadată de gângănii și furnici. Unii străpung un cărăbuș cu un ac și dacă acesta nu moare până a doua zi, anul va fi mănos. Dacă broaștele cântă înainte de Alexii, vor fi zile calde cu mult soare. Pescarii care vor să pescuiască mult trebuie să țină post negru. În luna martie nu se rostește cuvântul „purice”, ca să nu te mănânce puricii peste an, nici „șarpe
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
credincios. Un iobag își plătește îndatoririle către nobil În anul acela, Dan din Bocșa a muncit zi și noapte să scoată cât mai multă roadă. Avea cinci copii și, altminteri, nu i-ar fi putut hrăni. A fost un an mănos. S-a făcut și grâul, și ovăzul, și fasolea, și meiul. Oile și vitele mari au avut și ele hrană destulă. Când a văzut bucatele toate, strânse în grămezi, gata să fie băgate în hambare, lui Dan îi venea parcă
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
Bonaparte a devenit comandant al armatei franceze din Italia, remarcându-se în bătălia de la Rivoli. Cuvintele adresate soldaților au rămas în istorie: Soldați, sunteți prost hrăniți și aproape goi... sunt pe cale de a vă conduce într-unui dintre cele mai mănoase câmpii din lume. Înaintea voastră se află orașe mărețe și provincii bogate. Acolo vom găsi glorie, onoare și bogății. Soldați ai armatei din Italia, vă va lipsi oare curajul? Numele său a devenit cunoscut în toată Europa, iar victoriile sale
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
copil tata-și iubi vreodat. Sărac face iubirea-mi suflul, graiul mut, Mai sus de toate-acestea te iubesc. CORDELIA (aparte): Cordelia ce va spune? -Iubește, taci. LEAR: Pe-acest ținut, din cest la cel hotar, Cu codri-umbratici și cu cîmpi mănoși, Cu rîuri pline și cu largi pășuni, Te fac stăpîna. Ție și spiței Albany Să fie-n veci. Ce spune-a două față? Scumpă mea Regan, a lui Cornwall? Zi. REGAN: Dintr-un metal cu sora mea-s făcută Și
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
vorbe smerite (...) păstrează în ele mici stropi de lumină în stare să puie în umbră chiar și teorii de răsunet ”. Cartea aceasta mai are și sensul unei înalte morale. Eugenia și Costache Buraga s-au lăsat în voia frumoasă și mănoasă a imboldului lăuntric, scriind acest volum, întemeind un muzeu, ,, nicicum la vreo însărcinare sau pentru vreo plată “, ci pentru semeni. Din demnitate se dă aici cu tifla celor lipsiți de modestie, ce cred ,, că ei și doar ei sînt fărîmă
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
învrăjbit cu sine părăsește pornirile sălbatice, fiindu-i tu învățător. Aleargă la tine geții și amândouă felurile de daci: cei ce cultivă pământul în interior și cei ce poartă căciuli de oaie și cresc bogate turme de vite pe malurile mănoase” (ale Dunării - n. n.). Precizarea de mai sus este deosebit de prețioasă în legătură cu fixarea „ariei misionare și apostolice” a Sfântului Niceta. Astfel, eruditul arheolog Vasile Pârvan a ajuns la concluzia că Sfântul Niceta de Remesiana, dacoroman de origine, a predicat învățătura creștină
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
Oamenii priveau muți de mirare. "Avem o țară minunată continuă Președintele în transmisia în direct din odaia triunghiulară, celebrul său cabinet de lucru din Palatul Rakavanda Nouă, sediul Președinției în Republica Vandana de Nord -, o țară minunată cu un sol mănos și un subsol gemând de minerale ce trebuiesc doar să fie extrase, o țară cum doar puține sunt dacă sunt? pe lumea asta, o țară ce a fost apărată cu jertfa de sânge a eroilor noștri! Nu ne mai putem
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
Oamenii priveau muți de mirare. "Avem o țară minunată continuă Președintele în transmisia în direct din odaia triunghiulară, celebrul său cabinet de lucru din Palatul Rakavanda Nouă, sediul Președinției în Republica Vandana de Nord -, o țară minunată cu un sol mănos și un subsol gemând de minerale ce trebuiesc doar să fie extrase, o țară cum doar puține sunt dacă sunt? pe lumea asta, o țară ce a fost apărată cu jertfa de sânge a eroilor noștri! Nu ne mai putem
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
în emisfera nordică pe care o domină prin enormitatea lui. Are țărmurile scăldate de toate oceanele lumii și e străbătut de la un capăt la altul de cel mai lung lanț muntos din lume. E străpuns de fluvii însoțite de câmpii mănoase, unde au înflorit civilizații mărețe. Imensitatea și diversitatea reliefului au transformat Eurasia în principala scenă pe care s-a jucat istoria umanității. Cadrul natural și-a pus amprenta, inevitabil, asupra evoluției socio politice a supercontinentului. Eurasia a devenit adăpostul unui
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
final se vor transforma în flori. Pe măsură ce vara trece fructele se coc, schimbându-și culoarea din verde în galben și apoi în roșu, și în cele din urmă cad pe pământ unde semințele germinează din nou și înfloresc din solul mănos. Și așa procesul de creștere începe iar și iar, pe măsură ce iarna se schimbă în primăvară, și primăvara devine vară, și vara se schimbă în toamnă și în iarnă din nouun ciclu continuu al unor schimbări uneori aproape imperceptibile. În același
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
foaie verde; formular; frunze; galben; gravitație; grătar; grîne; de grîu; gunoi; hectar; iarbă verde; un iepure; iluzie; imaginație; imaș; înflorat; înfloritor; îngrădit; întîlnire; lalele; de lalele; legume; lexic; linie; liniștit; loc deschis; lucru; lucru agricol; luminat; luminos; de maci; magneți; mănos; meleag; miros; mistreți; mîncare; mușețel; naturalețe; negru; neliniște; ochi; odihnă; optimism; peisaj; picnic; pistă; pîine; plantații; plăcere; prăjește; primăvară; producție; răpită; recolta; relax; romanițe; romantic; scump; seceriș; sex; soare; soci; spic; stabilitate; stepă; tractor; țară; țărani; urcat; urcă; uscături; vară
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
cărbunii prefăcuți în cenușă prevestesc un an bun și rodnic, iar cei care rămân întregi arată sărăcia. Luna, în mentalitatea țăranului, este "proorocul", "profetul cel mai bun": astfel, "când luna e plină în seara Sf. Vasile, va fi anul roditor, mănos; când nu va fi plină, anul va fi neroditor."183 La lună nouă (crai nou), nu se făceau semănături deoarece boabele nu legau, nu se făceau nunți, pentru că nu durau căsniciile, se făceau farmece de ursită, iar dacă "secera lunii
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
când se face furtună se aude tunând și se vede fulgerând, ei se bat. Atunci sloboade săgețile cel de la răsărit spre cel de la apus și vezi pe cer cum unul dă în altul. Dacă dovedește cel de ploaie e anul mănos, dacă cel de secetă, e secetos."357 Ființe justițiare care transfigurează timpul după chipul și fapta omului, zmeii și balaurii convertesc lumea profană la taina adevărului: "Zmeii, balaurii poartă ploaia, nourii; ei se scobor în iazuri și sug apă; din
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
caută prin umbra sfântă de ulcele sufletul celui bătut de dor, sufletul răzbunat. "Ca lutul, viitorului din blidul feței mele,/ întinde apă proaspătă la călători!" Fântâna, care apare simbolic de-a lungul creației, izvor de viață și moarte, alături de câmpiile mănoase, de podgoriile aplecate de strugurii roșii, stau sub "marile înțelesuri". Un sentiment al plenitudinii, visul reîntoarcerilor, contemplația într-o clipă de răgaz, comuniunea cu sufletul materiei, al liniștii, al sensibilității, pe care nu reușește să ne-o transmită, rămân în afara
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
an bogat. Dacă iarna, la zile mari, va fi promoroacă multă e semn de belșug în toate. Se crede că dacă se arată după ziua Sf. Simion Stîlpnicul [1 septembrie] gîzele roșii numite vă cuțele-domnului, săcările* și usturoiul vor fi mănoase. Se zice că, dacă iarna nu viscolește, în vara viitoare pînea nu va rodi mult. Dacă primăvara iese nalbă multă, atunci are să fie anul bogat, îmbelșugat în toate, mai cu seamă în porumb. în ziua de Sf. Trifon [1 februarie
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
a pune primăvara, cînd se trage cu plu gul prima brazdă de arătură, pe brazdă, pîne și sare, ca cîm pul să aducă mult rod. Dacă va ploua în ziua de Moși de vară [sîmbăta dinaintea Rusaliilor], va fi anul mănos. Toamna, cînd găsești în ghinda de stejar vierme arată că anul viitor va fi productiv; dacă îi muscă, va fi mijlociu, iar de va fi paingăn, prevestește foamete. Cînd se ivesc furnici prin casă e semn de belșug. De plouă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
iar de va fi paingăn, prevestește foamete. Cînd se ivesc furnici prin casă e semn de belșug. De plouă în Vinerea Seacă, are să fie anul îmbelșugat. Cînd primăvara se văd pe ape spume albe-gălbui care se cheamă „mană“, are să fie mănos anul acela. Cînd de pe pădurile de brazi se ridică nori gălbui la suflarea vîntului - numiți „mană“ -, anul va fi cu îmbelșugare în toate. Cînd brazii fac cucuruzi mulți și iese de pe ei un praf gal băn numit „mană“, va fi
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
în brațe un băiat legat la ochi, ca să nu vadă, că atunci nici paserile nu vor vedea grîul ca să-l mănînce, ci-i vor da pace. Dacă visezi grîu verde în postul Crăciunului e semn bun că anul are să fie mănos în toate și grîul o să fie foarte bun. E bine să lași și pe-a doua zi măcar un petecel de grîu nesecerat cînd îl isprăvești devreme, că-i a belșug. Cînd se macină grîu de ăl nou, se fac
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
vrăji și de luatul manei, se scoală în ziua de Sf. Gheorghe în zori de ziuă și buciumă; numai pînă unde ajunge buciumul, numai pînă acolo merg vrăjile. Dacă cîntă cucul în luna lui mart pe la-nceput, are să fie anul mănos. Dacă vaca nu dă lapte, atunci se crede că alții i au luat mana; deci se descîntă cu tărîțe, care i se dau vacii de mîncat după ce s-a amestecat în ele luminăriță*. Ca să nu-ți mai poată lua nimenea
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]