448 matches
-
Cei cu inima română, Sănvârtim hora frăției Pe pământul României. Iarba rea din holde piară, Piară dușmănia-n țară, Între noi să nu mai fie Decât flori și armonie. 2 Basarabia iubită, Transilvania dorită, Bucovina-n veci frumoasă, Temișana cea mănoasă, Țări cu frați de-un neam și-o lege Sub același falnic Rege, Astăzi toate împreună Vin la patria română. 3 Între Tisa, Nistru, Mare, Cât e munte, câmp și zare Pân - la Dunărea albastră Este iarăși țara noastră. Mândra
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
an bogat. Dacă iarna, la zile mari, va fi promoroacă multă e semn de belșug în toate. Se crede că dacă se arată după ziua Sf. Simion Stîlpnicul [1 septembrie] gîzele roșii numite vă cuțele-domnului, săcările* și usturoiul vor fi mănoase. Se zice că, dacă iarna nu viscolește, în vara viitoare pînea nu va rodi mult. Dacă primăvara iese nalbă multă, atunci are să fie anul bogat, îmbelșugat în toate, mai cu seamă în porumb. în ziua de Sf. Trifon [1 februarie
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
a pune primăvara, cînd se trage cu plu gul prima brazdă de arătură, pe brazdă, pîne și sare, ca cîm pul să aducă mult rod. Dacă va ploua în ziua de Moși de vară [sîmbăta dinaintea Rusaliilor], va fi anul mănos. Toamna, cînd găsești în ghinda de stejar vierme arată că anul viitor va fi productiv; dacă îi muscă, va fi mijlociu, iar de va fi paingăn, prevestește foamete. Cînd se ivesc furnici prin casă e semn de belșug. De plouă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
iar de va fi paingăn, prevestește foamete. Cînd se ivesc furnici prin casă e semn de belșug. De plouă în Vinerea Seacă, are să fie anul îmbelșugat. Cînd primăvara se văd pe ape spume albe-gălbui care se cheamă „mană“, are să fie mănos anul acela. Cînd de pe pădurile de brazi se ridică nori gălbui la suflarea vîntului - numiți „mană“ -, anul va fi cu îmbelșugare în toate. Cînd brazii fac cucuruzi mulți și iese de pe ei un praf gal băn numit „mană“, va fi
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
în brațe un băiat legat la ochi, ca să nu vadă, că atunci nici paserile nu vor vedea grîul ca să-l mănînce, ci-i vor da pace. Dacă visezi grîu verde în postul Crăciunului e semn bun că anul are să fie mănos în toate și grîul o să fie foarte bun. E bine să lași și pe-a doua zi măcar un petecel de grîu nesecerat cînd îl isprăvești devreme, că-i a belșug. Cînd se macină grîu de ăl nou, se fac
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
vrăji și de luatul manei, se scoală în ziua de Sf. Gheorghe în zori de ziuă și buciumă; numai pînă unde ajunge buciumul, numai pînă acolo merg vrăjile. Dacă cîntă cucul în luna lui mart pe la-nceput, are să fie anul mănos. Dacă vaca nu dă lapte, atunci se crede că alții i au luat mana; deci se descîntă cu tărîțe, care i se dau vacii de mîncat după ce s-a amestecat în ele luminăriță*. Ca să nu-ți mai poată lua nimenea
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Oamenii priveau muți de mirare. "Avem o țară minunată continuă Președintele în transmisia în direct din odaia triunghiulară, celebrul său cabinet de lucru din Palatul Rakavanda Nouă, sediul Președinției în Republica Vandana de Nord -, o țară minunată cu un sol mănos și un subsol gemând de minerale ce trebuiesc doar să fie extrase, o țară cum doar puține sunt dacă sunt? pe lumea asta, o țară ce a fost apărată cu jertfa de sânge a eroilor noștri! Nu ne mai putem
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
Jos, pentru a așeza acolo monopolul industriei sale. Statele riverane nu pot privi cu indiferență o asemenea perspectivă. Interesul lor, precum și acela al întregii Europe, este ca Dunărea să rămână liberă, ca toate pavilioanele să aibă aceleași înlesniri, ca o mănosă concurență să activeze pe toate punturile, relațiunile de afaceri care din zi în zi tind să se înmulțească"60. În această cursă contra cronometru de câștigare a guvernelor puterilor europene, se părea că Austro-Ungaria era aceea care înregistra succes după
[Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
estul Germaniei etc.) Această dilatare a spațiului cultivat este însoțită de o creștere a randamentelor favorizate de progresele realizate în domeniul înhămării, aratului, pregătirii pămîntului, practicilor agronomice (în secolul al XIII-lea, asolamentul se face o dată la trei ani pe mănoasele pămînturi noroioase ale Bazinului parizian), În cel mai bun caz, e adevărat, nu se depășește un raport de l la 4 pentru ovăz, de l la 5 pentru grîu cîrnău, de l la 7 sau 8 pentru secară sau ovăz
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
și de a lămuri și restul de tineri din afara organizației noastre în privința alegerilor și poziția noastră în această campanie (electorală, n.n.)”. După recunoașterea oficială a unor eșecuri, tov. Bighiu prezintă într-un mod heirupist care va face o adevărată și mănoasă carieră atâta amar de vreme, și pe cei evidențiați în „munca de lămurire” a nelămuriților tineri vasluieni: „...dintre toate grupele acele evidențiate în muncă luna aceasta (25 iunie-25 iulie 1946, n.n.), sunt grupele 1 și 2 dela Institutul de Minori
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
decât însuși responsabilul Tineretului (adică el, tov. Dumitru Cotruță, sărmanul!, n.n.). Muncă voluntară de lămurire a tineretului până în prezent nu a dus nimeni”. Cu atât activitate...inactivă, nu ne va fi de mirare dacă tov. Cotruță nu va mai pupa mănoasa funcție de secretar al „tineretului sătesc”, în anii care vor urma. Cu mare sfială a făcut și statistica prea puținilor amatori de revoluție proletară din stâna pe care o avea în subordine: „...Organizația noastră județiană are un număr de 197 tineri
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
întrerup activitatea din lipsă de electricitate și cu o lipsă cronică de benzină pentru autoturisme în momentul în care s-a lansat a doua marcă de mașină Oltcit. România suferă și de o criză alimentară, deși are pământul cel mai mănos din Europa de Est. Poporul român trebuie să muncească 25% din timp pentru a plăti datoria externă. Că toate acestea, nu ar fi așa dacă n-ar fi fost politica economică greșită a lui Ceaușescu, o dovedește comparația cu Bulgaria socialistă și
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
dimineții, se gândea cu tristețe și adâncă durere la sfârșitul iminent al celei care din fericire nu-și cunoștea sfârșitul: "Coarnele-n țărână or să-i cază, Jalnic se vor stinge ochii buni... Mergând, vaca albe lunci visează Și pășuni mănoase... și pășuni..." (Serghei Esenin) Acum ne-am apucat de cules. Căutam "plăcintele" mai întregi, mai consistente și cât mai uscate. Introduceam ușor lopățica sub materia vizată și o întorceam pe cealaltă parte. Dacă era proaspătă și încă molcuță o lăsam
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
integrându-ne în celula de bază a societății, familia. De asemenea, el ne a dus pe drumul dragostei curate în plin avânt al tinereții noastre. Cu el am cutreierat potecile munților, cu el am păzit turmele de oi pe câmpiile mănoase de la țară, cu el am privit valurile mării și ascultat susurul izvoarelor, cu el ne-am odihnit și gustat mirosul parfumat în arșița de vară sub teiul plin de floare, cu el am cântat și jucat la horele și șezătorile
Frânturi din viaţa unui medic by Popescu Georgie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1175_a_1888]
-
la clubul foarte puternic al foștilor înalți nomenclaturiști. Mai erau, slavă Domnului, și alți cercetători - la același institut și la multe altele - dar nici unul dintre ei nu era și ginerele dlui Angelo Miculescu, longevivul nomenclaturist care a păstorit un domeniu mănos precum agricultura. Pe plan intern, uneori o conjuncție atârnă mai greu decât o propoziție. Numai că, atunci când partenerilor externi de azi ai dlui Adrian Năstase li se furnizează asemenea „bombe”, reacția nu poate fi decât o indiferență totală. Ca să nu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
cât strune necunoscute încă începuseră a cânta în sufletul său... „Doamne, Mâna Ta sfântă și plină de taine-o aștept Să izvodească din muta-mi vioară, adânc și vechi cântec domol și puternic, Cum curg molatec râuri pe-ntinsul câmpiei mănoase...“ Lipsi trei săptămâni, aproape o lună, în care timp stătuse în vreo două-trei locuri, prin stațiuni sau pe la prieteni din provincie. Se întoarse însă senin, liniștit, împlinit, căci aducea cu sine un manuscris încheiat și un altul început și dus
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
poem În proză de Stéphane Mallarmé și câteva nuvele cu o introducere despre Villiers de l’Isle-Adam; iar despre alți scriitori de seamă, dar tot atât de puțin cunoscuți pe atunci, habar n-aveau dascălii noștri de franțuzește de la Sf. Sava, duș mănoși de aceea și luându-mă la ochi ca pe un element sub versiv sau capabil de furtișaguri ordinare, ca atunci când, la examenul de capacitate, le-am făcut o teză despre romantismul francez În care citam, ca pe un Înaintaș, pe
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
-s nici sate nici case. Niște grămădiri de colibe și de bordee, cele mai multe lipite cu lut numai... Într-un loc sunt adevărate sate de troglodiți, găuri mizerabile scurmate în pământ. Și cernoziomul se întinde cât vezi cu ochii. Pământ negru, mănos, de o bogăție fără păreche, pământ pe care se face pânea albă în cantități nemăsurate. E vreme de secetă. Stoluri de cioară și de grauri se învălue în zare. Iazurile sticlesc în bătaea amurgului. Înserează. O seară cenușie coboară. Departe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
primului război mondial, făcând zadarnică supremă jertfă pe glie străină, apărând coroana imperială a unui Franz Iosef cu care nu avea nimic, nici în clin, nici în mânecă, pe undeva prin Polonia. CAPITOLUL III Ora de istorie Motto: «De-acest mănos pământ daco-român cine-ar putea, mai mult ca noi să spue, c-al lui e? Cine l-a arat din începutul vremurilor, neîncetat? Cin-l-a semănat? Cine i-a fost slugă și stăpân? Care dintre neamurile vechi sau noi
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
care a primit-o în Seminar. Părintele Giovanni Calabria nu e o plantă exotică și rară, apărută în Biserică printr-o vrajă, ci un vlăstar răsărit pe un trunchi viguros care își afundă rădăcinile într-una din pământurile cele mai mănoase de sfințenie ale întregii creștinătăți: Verona. Nenumărați predecesori veronezi, iviți mai ales în prima jumătate a secolului XIX, au dat viață unor «Instituții», «Opere de binefacere», «Fundații», «Opere educative», care au marcat profund conștiința religioasă și civilă a unei întregi
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
să spun că nu el a născocit numele astea, ci doar le-a preluat (abandonînd unele și mai idioate) din romanul inspirator. Romanul se numește Ciocoii noi cu bodyguard și e scris de Dinu Săraru în genul ăla de proză mănoasă, irepresibilă, în care metaforele se tot împreunează împotriva naturii și proliferează ca metastazele. Oricît am încercat, n-am reușit să trec de această frază din paginile 22-23 : Părul negru, tuns scurt, cu breton, cobora băiețește pînă la jumătatea obrazului, abia
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
comuniști, ei falca voinței, putere și faptă și gând luminos spre mai bine. Din stepa rusească risipite în vânturi fasciste armii cuiburi de fier își făcură sub arcul carpatic, așteptând înfruntarea, sub cerul albastru boltit peste rodul de aur al mănoaselor nostre câmpii. Din seninul acesta porni peste noapte fulgerul noilor vremi, dospit de decenii în spiritul acelei de neînfrânt conștiințe: partidul.“ (Steaua, 16 august 1973) „În stânca dură vom tăia un drum, Căci plăsmuirea minților abstractă Cu fiecare zi din
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
în fiecare, partidul a deschis Un orizont fierbinte de sete și de zbor.“ („Sărbătoarea alegerilor“, Munca, 24 ianuarie 1975) VĂDUVA-POENARU Ion, scriitor „În pas cu noi e al țării cel mai viteaz bărbat, E inima lui mare și gândul lui mănos, Cu noi este partidul luminii, glorios Și-n noi de pază șade Carpat lângă Carpat. Nu-s vânturi să mai poată opri din cale râul, El curge peste timpul atâtor calendare, Să împlinim zidirea strămoșilor «cea Mare» Pe dacicele mese
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
unde exista un pod mobil. Despre Moldova și locuitorii săi, ne informează Bernardino Quirini, călugăr franciscan, episcop catolic de Argeș, în provinciile Moldova și Valahia în 1599. Aflat în misiune în Moldova, călugărul considera această provincie „foarte mare, îmbelșugată și mănoasă și populată, cu multe orașe și sate, cu munți puțini și multe păduri și având din belșug tot felul de vietăți”. În 1620, Charles Joppecourt, ostaș și cărturar, consemna impresiile sale de călătorie: „Teritoriul țării este foarte bogat în de
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
sate, cu munți puțini și multe păduri și având din belșug tot felul de vietăți”. În 1620, Charles Joppecourt, ostaș și cărturar, consemna impresiile sale de călătorie: „Teritoriul țării este foarte bogat în de toate, udat de izvoare frumoase și mănoase, râuri care-l fac tot mai roditor în grâu și vin... Se găsesc în acest ținut o mulțime de dealuri foarte plăcute prin bogăția lor în vii, încât îndestulează Moldova și se exportă și în Polonia, Rusia, Ungaria, sudul și
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]