3,789 matches
-
profundă și originală și relatează, conform concepției scriitorului, „lucrurile cele mai simple în modul cel mai simplu„, într-o proza energică, aspră, dura, cu o mare economie a mijloacelor stilistice și susținută de un ton colocvial. Motivația Juriului Nobel: pentru măreția artei narative, foarte recent demonstrată în ,,Bătrânul și marea” și pentru influență pe care a exercitat-o asupra stilului contemporan. În luna octombrie a anului 1954, Ernest Hemingway a primit Premiul Nobel pentru Literatură. Hemingway se simțea slăbit și, în
Ernest Hemingway: Bătrânul şi marea. Recenzie de Mirela Teodorescu by http://revistaderecenzii.ro/ernest-hemingway-batranul-si-marea-recenzie-de-mirela-teodorescu/ [Corola-blog/BlogPost/339338_a_340667]
-
bătrânul strânge în mâinile rănite frânghia de care trage din răsputeri uriașul venit din adâncuri), înfruntarea pe fata (că la uciderea marlinului sau la lupta cu rechinii), iar rarele momente de destindere înseamnă mai ales efort cotidian, bucuria, victoria și măreția înfrângerii. Impulsul îl constituie câștigarea traiului de zi cu zi, dar lupta ajunge să semnifice, dincolo de satisfacerea necesităților materiale, dorința omului de a-si afirmă propria valoare, ca justificare a existenței. Dar bucuria afirmării, a triumfului este repede urmată de
Ernest Hemingway: Bătrânul şi marea. Recenzie de Mirela Teodorescu by http://revistaderecenzii.ro/ernest-hemingway-batranul-si-marea-recenzie-de-mirela-teodorescu/ [Corola-blog/BlogPost/339338_a_340667]
-
înfrânt?”, răspunsul este: “Nimic. [...] Am ieșit prea în larg!”, pescarul apărându-ne astfel înscris într-un mit al îndrăznelii și semeției omului, care începe cu Icar, prăbușit fiindcă se apropiase prea mult de soare. Ca și la eroii tragediilor antice, măreția bătrânului constă în asumarea curajoasă a eșecului, în depășirea lui prin păstrarea demnității umane. Simbolul scheletului uriaș cu care pescarul se întoarce acasă se opune simbolului maimuței albe din “Comedia modernă” a lui Galsworthy. Dacă acesta din urmă semnifică blazarea
Ernest Hemingway: Bătrânul şi marea. Recenzie de Mirela Teodorescu by http://revistaderecenzii.ro/ernest-hemingway-batranul-si-marea-recenzie-de-mirela-teodorescu/ [Corola-blog/BlogPost/339338_a_340667]
-
aruncă nepăsătoare coaja, scheletul peștelui simbolizează în mod esențializat victoria morală a omului, satisfacția pe care i-o dă nu câștigul în sine, ci conștiința faptului că și a învingerii propriilor slăbiciuni, că și-a depășit propriile limite. Forță și măreția omului constau în faptul că, pierzând o bătălie, nu se lasă înfrânt, ci se pregătește de alta. “Bătrânul și marea” se încheie cu planurile de viitor pe care și le fac Santiago și băiatul. Descurajarea de moment a bătrânului face
Ernest Hemingway: Bătrânul şi marea. Recenzie de Mirela Teodorescu by http://revistaderecenzii.ro/ernest-hemingway-batranul-si-marea-recenzie-de-mirela-teodorescu/ [Corola-blog/BlogPost/339338_a_340667]
-
pentru atotputernicia teocratică a acelor timpuri?! Cu toate astea, celebrul roman Baraba al scriitorului suedez Pär Lagerqvist face din acest personaj un paria, și asta numai întrucât a fost slobozit în dauna lui Iisus, adică o ființă mereu obsedată de măreția unică a evenimentului pe care l-a trăit fără să-l priceapă, fapt pentru care el este condamnat de autor la supliciul închiderii în sine și la o lentă dar continuă dezumanizare prin neputința împărtășirii din cel mai generos și
NEDREPTĂŢIREA LUI IUDA de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 755 din 24 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/George_petrovai_nedreptatirea_lui_iu_george_petrovai_1359016758.html [Corola-blog/BlogPost/345218_a_346547]
-
veșmântul luminii lor. Numai cuvintele duhovnicești îți brodează chipul în lumină. Mărturisirea, ca pocăință, aduce creștinului răstignit pe crucea-cuvintelor lumina iertării. Prin inima și mâna poetului toate versurile cântă. Cuvintele psalmilor sunt niște domuri ale înțelepciunii. Rafinamentul vorbirii vine din măreția cuvintelor. În iezerele lor de aur cuvintele se adună într-o aură de curcubeu. Deseori cuvintele au pasiune pentru autor și compasiune pentru vorbitor. Cuvintele înțelepte din strămoși ne primenesc și rămân în noi ca niște divine-ecouri. Cuvintele nu se
LIMBA NOASTRĂ-I LIMBĂ SFÂNTĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_gheorghe_constantin_nistoroiu_1377844053.html [Corola-blog/BlogPost/359999_a_361328]
-
ochii minții și cu cei trupești dincolo de pojghița aparentă a realității și să descopere cu bucurie în sufletul pustiului argentinian însuși sufletul primordial al locuitorilor săi - oglinda unde infinitul mare își reflectă, în fiece moment al zilei și al nopții, măreția-i greu de cuprins în cuvinte, cu toate că această oglindă nu i-a putut răspunde niciodată la fel de onest Cerului cu invariabila ei opacitate cvasidezumanizantă. Caracterizat de o erudiție desprinsă parcă din fecunditatea spiritului mereu ardent al Renașterii, scriitorul născut în San
DE LA ALVEOLA UMANĂ A LUI ESTRADA, LA SEMIOTICA IMPERIALISTĂ A NEIUBIRII de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1687 din 14 august 2015 by http://confluente.ro/magdalena_albu_1439559728.html [Corola-blog/BlogPost/373240_a_374569]
-
Autorului E ca un basm, căzut din cerul sfânt În care îngeri aripile-și scutur Și curge-apoi cu-ncetul spre pământ Ca mângâierea aripii de flutur. E ca un dans, în care puritatea S-a prins în joc cu-ntreaga măreție. Privindu-l, vezi în el eternitatea În preamărirea albului ce-nvie. Am pus căușul palmei opritor Să prind în ea un strop de frumusețe. Ca o minune s-a oprit din zbor... S-a așezat în palmă cu blândețe. În
NINGE ... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Din_dansul_lor.html [Corola-blog/BlogPost/361116_a_362445]
-
de a cărui restaurare se îngrijise personal pe baza documentației, arăta așa cum trebuie. Zidăria refăcută cu piatră și zugrăveli adecvate, podelele din lemn de mahon și grinzile sculptate ale tavanelor din lemn de cedru dădeau o bine cuvenită notă de măreție. Completată apoi de ferestrele cu feronerii din fier forjat, pereții cu piatră aparentă însă căptușiți cu materiale ignifuge și izolatoare fonic și termic, mobilierul din lemn de stejar masiv, serviciile din aur și argint, covoarele orientale cu bogate motive florale
STRANIA AVENTURĂ A DOAMNEI SCHWARTZ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_1400141119.html [Corola-blog/BlogPost/350735_a_352064]
-
Steinhardt. Atmosfera acestui peisaj al Suferinței, poetul o pensulează cu simboluri ale fericirii: „Vijelește cu lumine/ Și printre nămeți de cânturi/ Trec, sorbit de-alese gânduri,”. Ce poate fi mai sublim în Poezie decât metamorfoza Suferinței în imn de slavă măreției lui Dumnezeu? Ce forță mai mare decât cea care te-ntărește în lupta cu Răul, decât credința-n Dumnezeu și dăruirea totală „în Domnul”? Fixată pe astfel de repere, poezia lui Traian Vasilcău din volumul „Sfeșnic în rugăciune” capătă dimensiuni
POEZIA CREDINŢEI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1361 din 22 septembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1411411161.html [Corola-blog/BlogPost/375141_a_376470]
-
atât de frumos în proiectul tău:“TERRA MIRABILIS HABITAT - PROCESSIO PER CONVERSIO - Ediția Solară - Prietenii aurice și proteice în arta și în știință: un spațiu de suflet al geniilor trezirii redat în habitatul teren, locul unde ne vom recunoaște uniunea, măreția și arta de a trăi” În centrul căreia - mai adaug eu - va fi amplasat Orașul sacru, “orașul-navă”, cu o“grădină cu statui” având forma Stelei arzătoare cu opt raze (cu opt intrări și nouă ieșiri, din centru căruia se poate
O SCRISOARE PENTRU RALUCA-CRINA FLORESCU (PARTEA A DOUA) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 1554 din 03 aprilie 2015 by http://confluente.ro/constantin_milea_sandu_1428055809.html [Corola-blog/BlogPost/360394_a_361723]
-
și respira cu nesaț straturile de praf ce se așterneau peste manuscrise secundă după secundă, simțea totul cu o acuitate greu de înțeles, uneori se adîncea în lecturi sublime, alteori medita la naștere și la moarte și le raporta la măreția sufletului tocat mărunt de ură, dezgust, patimă, nefericire și de rătăcirea în dezordinea imposibilului. Într-o zi, pe care nu mai putea s-o precizeze, pentru că își pierduse noțiunile elementare cu care ar fi putut să mai navigheze în prezentul
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 70-73 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_70_73_ioan_lila_1341240385.html [Corola-blog/BlogPost/356727_a_358056]
-
deveni muzeu, însă el putea fi vizitat, încă de pe vremea regelui Carol I. Cei doi tineri, care pășeau pentru prima dată pragul unui așa grandios castel, regretând că din cele 160 camere, nu puteau vizita decât câteva, fiind fascinați de măreția și bogăția exponatelor din Sala de Arme, Sala de Teatru sau Sala de Muzică, Salonul Turcesc sau Cabinetul de lucru al regelui Carol I. După ce au ieșit din Castel, plimbându-se prin grădină, admirând fântânele și statuile, făcând schimburi de
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. XIII LECTIA DE ISTORIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1139 din 12 februarie 2014 by http://confluente.ro/Cat_de_mult_te_iubesc_ro_stan_virgil_1392227449.html [Corola-blog/BlogPost/341933_a_343262]
-
ieșit din Castel, plimbându-se prin grădină, admirând fântânele și statuile, făcând schimburi de impresii asupra celor văzute, s-au hotărât să viziteze și Pelișorul, merita efortul de a mai sta din nou la rând. Cu o impresie deosebită asupra măreției celor două castele vizitate, îmbrățișați ca doi tineri îndrăgostiți ce erau, au pornit pe aleile parcului spre oraș. Erau deplin fericiți. Au intrat la terasa restaurantului Bucegi, vizavi de magazinul universal pentru a se răcori cu o bere și un
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. XIII LECTIA DE ISTORIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1139 din 12 februarie 2014 by http://confluente.ro/Cat_de_mult_te_iubesc_ro_stan_virgil_1392227449.html [Corola-blog/BlogPost/341933_a_343262]
-
Freamăt de codru”, „Teiul vechi un ram întins-a/ Ca să poată să-l îndoaie, Ramul tânăr vânt să-și deie/ Și de brațe-n sus s-o ieie/ Iară florile să ploaie/ Peste dânsa”. Recitau împreună, ca un omagiu adus măreției sale... Le-am zâmbit și într-un glas m-au întrebat: Unde-l mai găsim pe Eminescu? Semne sunt peste tot, le-am spus. Ca și mine nu erau din Iași dar eu cunoșteam multe locuri care vorbeau de marele
”INSULE” EMINESCIENE LA IAȘI de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1474 din 13 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/elisabeta_iosif_1421175353.html [Corola-blog/BlogPost/374273_a_375602]
-
de exemplu științele exacte sau mimetismul în artă, ambele folosind o energie strict umană). Și, finalmente, știe că există și o inspirație demonică. Fiecare tip de inspirație se manifestă într-un anume fel: cea divină prin limpezime și recunoștință în fața Măreției, cea firească (umană) prin sinceritate și cumpătare (e cazul conjuncției Muzicii cu Matematica sau Astronomia), iar cea demonică prin exces, excitație, drog, solipsism - pe cât de rafinat pe câtă e și personalitatea. Așa cum învață și instinctul matern, și manualele de advertising
RECVIEM PENTRU UN VIS # COLECTIV. Mărturisirea unui ex-rocker by http://balabanesti.net/2015/11/13/recviem-pentru-un-vis-colectiv-marturisirea-unui-ex-rocker/ [Corola-blog/BlogPost/340035_a_341364]
-
special amenajată și observa toată această forfotă, tot acest spectru coloristic al toamnei. Era prima dată când privea evenimentul cu un alt interes, cel profesional, cel al ziaristului care trebuia prin cuvintele sale așezate în pagina de ziar, să dea măreția cuvenită evenimentului și dacă cineva nu a fost participant al acestuia, prin rândurile sale, să-l facă părtaș al acestei bucurii autumnale. Ajunsă în raionul florilor și-l aminti pe George Topârceanu cu poezia lui Rapsodii de toamnă. Florile-n
ROMAN PREMIAT IN 2012 DE CATRE LIGA SCRIITORILOR. de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1198 din 12 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1397283437.html [Corola-blog/BlogPost/347802_a_349131]
-
spui prietene. Așa au făcut toți prorocii toți oamenii lui Dumnezeu care au slujit Lui cu credință. Și-au dat seama că viața lor n-are nici o valoare când în joc se află soarta adevărului. Însă tocmai în asta constă măreția celor care au pus adevărul mai presus de ei înșiși și de aceea aceștia sunt pentru noi precum farul din Alexandria care este văzut de corăbieri de la multe mile distanță. Gamaliel se încruntă și își ridică capul privindu-l pe
AL NOUALEA FRAGMENT-CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1544 din 24 martie 2015 by http://confluente.ro/mihai_condur_1427174515.html [Corola-blog/BlogPost/357801_a_359130]
-
un tumult continuu produs de revărsarea Ialomicioarei în zeci de mici cascade”. (Capitolul 2. Bulevadrul din Carpați”) Iar de aici dl Ion Nălbitoru ne poartă asemenea lui Calistrat Hogaș pe potecile Bucegilor, descriindu-ne cu talent de pictor frumusețea peisajelor, măreția locurilor, „De aici se ramifică trasee turistice, dar și șosele auto în direcții diferite, care urcă în masiv. Unul dintre aceste obiective este Zănoaga cu lacul și cheile sale în care predomină un tumult continuu produs de revărsarea Ialomicioarei în
CRONICĂ DE ȘTEFAN DUMITRESCU (USR) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2274 din 23 martie 2017 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1490254299.html [Corola-blog/BlogPost/379084_a_380413]
-
rădăcini adânci, pământ cu jar și iz/ Iubește-mă în mai cât poți tu să cuprinzi./ Adâncul meu ești tu, esti floarea mea de colț,/ Iubește - mă în mai și du-mă către bolti ( ... ) Iubește-mă în Mai în toată măreția/ Iubește-mă când tac să-ți fiu împărăția/ Iubește-mă în Mai așa cum ma dorești/ S-apună și apoi răsară-n noi toti mugurii dumnezeiești/ Iubește-mă în Mai, fii umbră mea, furia/ Iubește-mă în cer căci eu îți
LACRIMILE LUMINIŢEI AMARIE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 593 din 15 august 2012 by http://confluente.ro/Octavian_curpas_lacrimile_luminitei_octavian_curpas_1345084587.html [Corola-blog/BlogPost/355008_a_356337]
-
eroi ai Libertății, martiri ai Dragostei au făcut din Suferința lor, o Icoană a Crucii biruitoare: „căci forța ai cărei slujitori ei vor să fie, este etern invincibilă, iar rănile căpătate în luptă pentru Hristos sunt mărturii care vorbesc despre măreția luptei lor.” (Răstigniri ascunse-mărturii- vol. II, Editura Fundația culturală „Buna Vestire”-București, 2009, p. 296) Strigătul din urmă al lui Petru Baciu este o chemare la demnitatea întru Neamul dacoromân, o cinstire a memoriei memorabililor noștri Străbuni, un îndemn la
MĂRTURISITORUL de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1658 din 16 iulie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1437039372.html [Corola-blog/BlogPost/357743_a_359072]
-
stânca pe care, singur, niciodată nu te-ai fi încumetat s-o urci. Prezența Lui nu te copleșește, ci doar își mărturisește apropierea. Devii, într-o clipă, ceea ce erai de mult, adică asemenea Lui. Te simți stânjenit de prea multa măreție ce ți s-a dat. Până acum credeai că ai un rost, ai ceva de spus, ceva de lăsat în urmă. Acum tăcerea își instaurează propriul ei dialog mut cu Cel ce a părăsit culmile tăcerii din iubire pentru om
NU NE SIMŢIM RĂNIŢI CÂND PRIVIM SPINII UNUI TRANDAFIR de TITIANA DUMITRANA în ediţia nr. 28 din 28 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Nu_ne_simtim_raniti_cand_privim_spinii_unui_trandafir.html [Corola-blog/BlogPost/342429_a_343758]
-
ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Cultural > Spiritual > MĂREȚ Autor: Cezarina Adamescu Publicat în: Ediția nr. 697 din 27 noiembrie 2012 Toate Articolele Autorului TEOLOGIE APLICATĂ MĂREȚIA DARULUI VIEȚII -reflecție- „Numai în Dumnezeu sunt puternic. El este tăria mea și nu mă clatin” - spune psalmistul. „Nu vă temeți” - sau fost cuvintele Papei Ioan Paul al II-lea - la investitura din 1978 în cea mai înaltă funcție arhierească
MĂREŢ de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 697 din 27 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Maret_cezarina_adamescu_1354034379.html [Corola-blog/BlogPost/359403_a_360732]
-
atunci ne ocrotește și ne apără, ca pe ochii din cap. Singura ei motivație este Iubirea, o Iubire care nu încape în nici un manual didactic, în nici o altă formă de manifestare, care întrece totul. Prin ea înțelegem rostul, frumusețea și măreția DARULUI VIEȚII. Teolog CEZARINA ADAMESCU, Referință Bibliografică: MĂREȚ / Cezarina Adamescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 697, Anul II, 27 noiembrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Cezarina Adamescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
MĂREŢ de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 697 din 27 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Maret_cezarina_adamescu_1354034379.html [Corola-blog/BlogPost/359403_a_360732]
-
cel mai profund și realist îndemn din câte am auzit, în ciuda faptului că nu-l agreasem în trecut, neaflându-se pe lista preferințelor mele, deoarece găsisem în această maximă ceva provizoriu, fără consistența pe care o dă viitorul și fără măreția veșniciei la care visează în taină orice pământean. Acel ”carpe diem”, mi se păruse superficial pentru gustul meu; aproape că-l asociasem cu ceva vulgar, nesocotind cu bună știință înțelepciunea poetului latin, chiar dacă în sinea mea îi dădeam uneori dreptate
ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 1 de DORINA GEORGESCU în ediţia nr. 2210 din 18 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/dorina_georgescu_1484769494.html [Corola-blog/BlogPost/371670_a_372999]