1,126 matches
-
mărginită pe toate părțile de lacrimi: amintiri, nostalgii, melancolii, dor nesfârșit, regrete, toate distilate într-un suflet plin de sensibilitate și redate magistral în versuri. Oare dacă le numesc “MĂRGĂRITARE LIRICE” greșesc? Eu am convingerea că nu, pentru că ele sunt mărgăritare care vindecă sau, mai bine zis, alină durerea, si nu orice fel de durere, ci aceea interioară, aceea a cărei greutate o putem duce toată viața și căreia nu-i găsim nicidecum leacul... De aceea, cer permisiunea semnatarului acestui volum
MĂRGĂRITARE LIRICE, MĂRGĂRITARE CARE VINDECĂ! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1006 din 02 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345664_a_346993]
-
sale, Marian Malciu așează fărâme de suflet și în vers, măiestrind cu dibăcie cuvântul și transmițându-l într-un mod absolut minunat spre sufletele celor care știu să “guste” din profunzimea și frumusețea lui. Poftiți, vă rog, vă așteaptă aici mărgăritare lirice - mărgăritare care vindecă! Autor, Georgeta Minodora RESTEMAN P.S. Mă folosesc de acest prilej pentru a aduce sincere mulțumiri, din suflet izvorâte, doamnei Georgeta Minodora Resteman, pentru prietenia ei statornică și dezinteresată, pentru frumoasa colaborare pe târâm literar, pentru aplecarea
MĂRGĂRITARE LIRICE, MĂRGĂRITARE CARE VINDECĂ! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1006 din 02 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345664_a_346993]
-
Malciu așează fărâme de suflet și în vers, măiestrind cu dibăcie cuvântul și transmițându-l într-un mod absolut minunat spre sufletele celor care știu să “guste” din profunzimea și frumusețea lui. Poftiți, vă rog, vă așteaptă aici mărgăritare lirice - mărgăritare care vindecă! Autor, Georgeta Minodora RESTEMAN P.S. Mă folosesc de acest prilej pentru a aduce sincere mulțumiri, din suflet izvorâte, doamnei Georgeta Minodora Resteman, pentru prietenia ei statornică și dezinteresată, pentru frumoasa colaborare pe târâm literar, pentru aplecarea și atenția
MĂRGĂRITARE LIRICE, MĂRGĂRITARE CARE VINDECĂ! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1006 din 02 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345664_a_346993]
-
bogatele explicații venite din partea doamnei drd. Simona Ionescu, ghid și diriguitor al importantei așezări muzeistice de la Ruginoasa. Vă invit cu drag, să fiți alături de mine la lansarea primului meu volum de versuri! Cu prietenie și considerație, Marian MALCIU Referință Bibliografică: MĂRGĂRITARE LIRICE, MĂRGĂRITARE CARE VINDECĂ! / Marian Malciu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1006, Anul III, 02 octombrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Marian Malciu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
MĂRGĂRITARE LIRICE, MĂRGĂRITARE CARE VINDECĂ! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1006 din 02 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345664_a_346993]
-
venite din partea doamnei drd. Simona Ionescu, ghid și diriguitor al importantei așezări muzeistice de la Ruginoasa. Vă invit cu drag, să fiți alături de mine la lansarea primului meu volum de versuri! Cu prietenie și considerație, Marian MALCIU Referință Bibliografică: MĂRGĂRITARE LIRICE, MĂRGĂRITARE CARE VINDECĂ! / Marian Malciu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1006, Anul III, 02 octombrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Marian Malciu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
MĂRGĂRITARE LIRICE, MĂRGĂRITARE CARE VINDECĂ! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1006 din 02 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345664_a_346993]
-
Împărțim patul. Asta e: una caldă, una rece. Și mai departe nu mă interesează. N-o suspectez, n-o caut în poșetă, ce eu am nevoie de cucuie... De Cucu-ie cum are chelul de tichie... (Își pipăie creștetul capului)... de mărgăritare?... hm, mai știi? (Pendula bate ora exactă. Din colivie iese un cuc strigând: "Cucule, Cucule!") CUCU: Cine mă strigă? Cucul pendulei cu ton de șagă: Cu-cu-le... Cu-cu-lee. Cucu: Care ești mă' ? Se uită în jur, sub masă, sub
COANA MARE SE MĂRITĂ (1) de ION UNTARU în ediţia nr. 733 din 02 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345653_a_346982]
-
servite pe-ndelete, sărutare fierbinte dau din privire verde! Vă-mbrățișez cu dorul de viață și natură. Timpu-mi toarce fuiorul din sfântă aventură! Iubirea-i inocentă, de-a fi înălțătoare menirii transcendentă din mituri populare. Voi da la fiecare, cupă de mărgăritar cu-a iubirii licoare. Din dumnezeiescul dar. Iar roua dimineții voi dărui-n pocale, pentru destinul vieții, la zâne ursitoare. Crai de legendă și dor să fie numai al meu! Cu mitul poemelor să-l însuflețesc erou! Pe voi vă
VENIȚI LA NUNTA MEA! de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1594 din 13 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/352115_a_353444]
-
umbra pe ferestre. Voi împărți clipele la doi, ori mai bine le suprapun și vom privi candelabrul stins prin ochii tăi mari cât o noapte de răsfăț. La sfârșit ne vom caligrafia pe suflet heraldica unei iubiri cu boabe de mărgăritar pline de strălucirea unui timp înflorit în cel mai frumos anotimp din câte am trăit. Te aștept să vii cu anotimpul. Referință Bibliografică: Te aștept să vii / Llelu Nicolae Vălăreanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 313, Anul I, 09
TE AŞTEPT SĂ VII de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356287_a_357616]
-
ne conferă bucurii neasemuite. Însuși poemul inaugural “Tărâm ideal” - constituie năzuința omului spre perfecțiune, spre înălțimea pe care doar sufletul neprihănit o poate atinge. Cartea este o adevărată bijuterie de purtat pe dinăuntru. Poemele, scurte și dense, sunt și ele mărgăritare de suflet. Sunt perlele găsite în stridiile pe care autoarea le-a cules de pe “țărmul plin cu alge/ Când soarele ieșea semeț din mare”. Autoarea se vede în spațiul târziu, călcând pe “cioburi milenare” în timp ce “Pe valuri se vedeau dansând
O CARTE A SFINTEI LUMINI. IOANA STUPARU, SFEŞNIC TÂRZIU, CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356373_a_357702]
-
asurzesc și te fac una cu apa spumegândă? Și totuși, chemarea din larg este precum cea a sirenei, unduioasă, tulburătoare, irezistibilă, dar cu atâta tristețe patetică-n glas!... În răstimpul peregrinării terestre, fiecare își deapănă povestea sa, cu parfum de mărgăritar, precum menestrelul medieval, cu lira lui, la poarta unui castel. Însă rar se găsește o poartă deschisă, fiecare stă ferecat în propriul ziggurat, cu obloanele trase: “Prea rar se găsește deschisă o poartă” - spune poeta (Atâta tristețe). Nedumerită de prefacerile
O CARTE A SFINTEI LUMINI. IOANA STUPARU, SFEŞNIC TÂRZIU, CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356373_a_357702]
-
udându-le. / Timpul trece, calea-și cată, ziua spre sfârșit se lasă, / Fata își chitește pânza și-o pornește către casă. / Mâine va veni din nou, zile-n șir va veni iar, / Pân' ce pânza va fi albă - boabe de mărgăritar” (Cu pânza la înălbit). Dincolo de obiceiul în sine, se remarcă spiritul ludic al poetei care se vede alături de fecioarele satului, să spele cânepa în râu. Până și natura rezonează cu atâta tinerețe, frumusețe și candoare sufletească și ajută fecioarele să
O CARTE A SFINTEI LUMINI. IOANA STUPARU, SFEŞNIC TÂRZIU, CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356373_a_357702]
-
Limba noastră fiind numai cântec, face ca verbul să străbată spațiile eterului pur, transfigurându-se în eternă doină a dorurilor unei națiuni. Doina întruchipează icoana de aur a graiului matern, picătură de argint în auz, înfiorare de tremur, salbă de mărgăritare, cântare a cântărilor. Cuvântul de diamant al limbii române se răsfrânge în nesfârșitele-i oglinzi a acelui suflet al divinității. Țara dispune de biblioteci mari, cu un număr impresionant de cărți cu literatură autohtonă, cât și universală, ele mai sunt
INTERVIU CU TATIANA ŞTEFAN de GEORGE ROCA în ediţia nr. 318 din 14 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356364_a_357693]
-
rânjetul tristeții efemer Scrâșnind din blestematele destine. La porțile surâsului din vis Lacăte grele stau , călăi așteaptă Să strângă visele ce mi-ai promis. Și ce mai urlă rătăcită șoaptă! Coșmarul morții strâns în palma mea În care ieri aveam mărgăritare S-a identificat cu soarta mea. Și soarta mea sluțită ce mă doare! Astăzi convoc și ura și iubirea La praznicul sentinței de apoi. Arunc în Univers dezamăgirea Că unu și cu unu nu fac doi... Referință Bibliografică: Lacăte cu
LACĂTE CU CHEI ASCUNSE de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 244 din 01 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356025_a_357354]
-
a fost aceea de a construi speculații înalte pe baza câtorva termeni. Într-adevar, Sfânta Scriptură îl desemnează pe Cel Unul-Născut sub multiple nume: "Fiu al lui Dumnezeu, Chip, Abur, Revărsare, Strălucire, Creator, Împărat, Cap, Lege, Cale, Ușă, Temelie, Piatră, Mărgăritar, Pace, Dreptate, Sfințire, Mântuitor, Om, Slujitor, Păstor, Miel, Arhiereu, Ofrandă, Întâi-Născut dintre toate cele făcute, Întâi-Născut din morți". Dacă trebuie reținută o preferință, trebuie să punem în frunte numele care ni se pare mai evocator, Iisus Mântuitorul. Ceea ce predomină cel
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355878_a_357207]
-
scăldat de soare, surâsul tău de copilă topește inima-mi nubila. Pun doar gândul să se culce peste liniștea ce-i dulce, părul tău un val de mare gândul meu peste hotare. Beau chiar trist pelin amar din cupă de mărgăritar, să oprim timpul, acum, în balonul de săpun. Referință Bibliografica: În balonul de săpun / Petru Jipa : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1177, Anul IV, 22 martie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Petru Jipa : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
ÎN BALONUL DE SĂPUN de PETRU JIPA în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354984_a_356313]
-
Versuri > Frumusete > O POVESTE DE IUBIRE Autor: Cârdei Mariana Publicat în: Ediția nr. 602 din 24 august 2012 Toate Articolele Autorului Pe nisipul Mării Negre, strălucind diamantin, dormea micuța sirenă cu buzele din rubin. Alge verzi în negre plete, șirag de mărgăritare, corali roșii o-nveșmântă, are o față zâmbitoare. Pe ponton, o siluetă desprinsă din vise, privea micuța sirenă care îl vrăjise. Un fior trupu-i străbate ca flulgeru-n noapte, prevestind o aventură plină de dulci șoapte. Vocea ei melodioasă de sirenă
O POVESTE DE IUBIRE de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 602 din 24 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355266_a_356595]
-
dintre maeștri, ca pe „o menire” de viitor pentru Marius Zorilă: George Vancu, Paraschiv Oprea, Constantin Arvinte, Ionel Budișteanu, Nicolae Botgros, Gelu Stan, marele compozitor și dirijor româno-american Dinu Ghezzo. Festivalul Mamaia Folclor, va fi și de această dată un mărgăritar în salba tradițiilor Daco-Valahe. Gina Ștefan mi-a marturistit intenția sa, de a întregii festivalul cu o preselecție între românii din întreaga lume: „Sunt sigură că ai noștri au plecat de acasă cu cu o ladă de zestre pe care
FESTIVALUL MAMAIA 2012 de LIA LUNGU în ediţia nr. 604 din 26 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355274_a_356603]
-
Acasa > Manuscris > Scriitori > ÎN PALMELE TALE ESTE TIMPUL Autor: Oana Radu Publicat în: Ediția nr. 262 din 19 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului mi-ai sădit în gând mărgăritare rouă picură arde din rana păsării Phoenix mă gâdili în sânge globulele albe au chipul tău liniștea nopții tresare mirată de râsul lor într-o parte respir trup ca o vremelnică uitare de sine în cealaltă culeg stropi din mirarea
ÎN PALMELE TALE ESTE TIMPUL de OANA RADU în ediţia nr. 262 din 19 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355344_a_356673]
-
-ngrijea duioasă. Apoi, când eu crescui mai mare, Iar dragostea mă-nvăluia-n a ei vâltoare, Am răsădit iubitului, în zi senină, Un strat de lăcrămioare Lângă portița din grădină. Astăzi, când vă privesc cu nostalgie Plăpânzii stropi de mici mărgăritare, Simt că-mi redați parfumul dulce-al tinereții Și-n taină-mi luminați cărarea vieții. Suave flori, iubite lăcrămioare, Podoabe-alese ale primăverii, Ivite-n umbra unui codru-adânc, În leagănul tăcerii. Înlăcrimate-n pur argint, Eu văd în voi lumina radioasă
LĂCRĂMIOARE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 281 din 08 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355506_a_356835]
-
-ngrijea duioasă. Apoi, când eu crescui mai mare, Iar dragostea mă-nvăluia-n a ei vâltoare, Am răsădit iubitului, în zi senină, Un strat de lăcrămioare Lângă portița din grădină. Astăzi, când vă privesc cu nostalgie Plăpânzii stropi de mici mărgăritare, Simt că-mi redați parfumul dulce-al tinereții Și-n taină-mi luminați cărarea vieții. Referință Bibliografică: Lăcrămioare / Floarea Cărbune : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 281, Anul I, 08 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Floarea Cărbune : Toate
LĂCRĂMIOARE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 281 din 08 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355506_a_356835]
-
din multele din cele o mie și una de nopți ale Sheherezadei ... Shakespeare: “ ... cuvinte, cuvinte ... ” 65 POVESTEA DE SUB MĂR O năframă de borangic ca un fum de țigară se țesea din cuvinte parfumate și mătăsurile ce sporeau misterul raiului desfătărilor, mărgăritare, lăute, mătase bătută cu zarafir, marame din mătasă albă cu fluturi de aur, mosc, esență de trandafir și iasomie ... Licurișca îmi spunea povestea de iubire și de speranță și de trufie a unei tinere fete, ca și cum nu ar fi povestit
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 62-67 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356744_a_358073]
-
numai mamă. - Și ai plecat singur de acasă? - Am vrut să prind un fluture. Un fluture mare și cu aripi colorate foarte frumos. - Mie nu îmi plac poveștile cu copii găsiți. - Acum mămica ta e îngrijorată și te caută. Două mărgăritare de căință i se scurgeau de-acuma de-a lungul obrajilor. - Să nu plângi, micuțule, că te ducem noi acasă. Dimineață te urcă nenea Cornel pe motocicletă, tu ne arăți drumul și gataa! - Unde stai tu? - La pod. - Dar satul
RICĂ NĂZDRĂVANUL de ION UNTARU în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356729_a_358058]
-
situată, părelnic, drept în centrul veacului al XVIII-lea, cel care neagă iraționalul!), și ...“arteră” creștină? De ce nu? Orfeu este, în definitiv, alături de Zalmoxis, Apollon & Artemis etc. - expresia unei hierofanii cristice! Iată, venind, parcă, din semantica eminesciano-sadoveniană, Simbolul Sacru al Mărgăritarului, ca Imagine Arheică a Martiriului/Auto-Sacrificialului Cristic: “- Eu?! SUNT SCOICA DE FILDEȘ CU GRĂUNTELE PERLAT,/ CUPRINS ÎNTR-O LACRIMĂ PRELINSĂ !”(cf. Cine ești tu?). Atâta doar că “fildeșul” pune surdină energică “suspinului” cristic...Lasă doar LACRIMA (“prelinsă”! - iar nu redublată
ADRIAN BOTEZ ALCHIMIA ECHILIBRULUI DEMIURGIC -SEMNELE TIMPULUI AUTOR ELISABETA IOSIF de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 594 din 16 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355066_a_356395]
-
veche, Și magnoliile-nflorite ... Prin grădină răspândite; Pe unde făceam pereche Cu-a mea dragă ... copiliță. Zău, nu știu de ne iubeam, Poate mai mult ne certam, Când o trăgeam de codiță. Iar în ochii ei de mure, Boabe de mărgăritar Se scurgeau încet și rar, Cum pe frunza din pădure Picuri roua-ncet își lasă Dimineața-n faptul zilei. Roși erau ochii copilei Și-o privire fioroasă ! ... Că înmărmurit stăteam: Ea venea tiptil la mine, Chicotea: „Ce e cu tine
STRADA VECHE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 601 din 23 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355258_a_356587]
-
repet de zeci de ori, fiecare frază rostită de acest cărturar este o axiomă. Fiecare cuvânt are miez, e o chintesență veritabilă a unui discurs despre viață, literatură, religie, filozofie. Protagoniștii acestui dialog inedit presară convorbirea lor cu picături de mărgăritar din înțelepciunea clasicilor și modernilor din întreaga lume, cu o anecdotică proprie spiritelor elevate, ceea ce constituie un prilej de confort sufletesc deosebit. Probleme ale vieții, nașterea și moartea, relativitatea timpului, fericirea, tinerețea, singurătatea, tristețea, ca și concepte fundamentale, apoi credința
CENTENAR STEINHARDT. NICOLAE STEINHARDT. INTRE LUMI. CONVORBIRI CU NICOLAE BĂCIUŢ (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) [Corola-blog/BlogPost/355966_a_357295]