333 matches
-
am primit solda de la Mori ani în șir. Întregul meu clan a beneficiat de favoruri din partea lor, iar acum, în aceste vremuri de schimbare, mi s-a ordonat să păzesc granița. Chiar dacă aș urmări vreun profit mărunt și aș accepta mărinimoasa ofertă a Seniorului Hideyoshi, devenind stăpânul a două provincii, n-aș fi la fel de fericit cum sunt acum. Dacă i-aș întoarce spatele clanului seniorului meu, cu ce față m-aș mai putea arăta în lume? În cel mai bun caz
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
într-un stil nesățios, zi de zi, cu vitalitatea omului sănătos - într-o atât de mare măsură, încât un observator s-ar fi putut întreba cum mai era în stare să discearnă lucrurile comune de cele ieșite din comun, gestul mărinimos de cel discret și mărețele acțiuni publice de acelea care ar fi trebuit să rămână complet ascunse. Să privești dansul e plăcut, dar când ies pe scenă și mă produc nu mai e nici pe departe la fel de amuzant. Ba chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
generozitate fără margini, te lași purtat de credința absolută în celălalt. Amorul te ține în alertă zi și noapte, te face să inventezi încontinuu strategii cu care să-ți seduci partenerul, dar în prietenie iubirea nu pretinde nimic. E deschidere mărinimoasă spre viață, acceptare nobilă, necondiționată, a altuia. Nu înseamnă să te lași înghițit de personalitatea celuilalt. Asemănarea și diferența dintre cele două persoane fac sarea și piperul unei prietenii interesante, la care trebuie neapărat adăugat umorul. Iar eu am fost
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_978]
-
dictat vreodată“, observă Germanicus în timp ce punea foaia jos, iar uimirea lui se transformă într-o puternică îngrijorare. „Omul ăsta n-a iertat niciodată pe nimeni.“ Tiberius voise să-i arate că nimic nu le scăpa informatorilor lui; însă, dincolo de vorbele mărinimoase, mânia imperială plutea ca un nor. Germanicus păstră scrisoarea și nu ieși din cameră, așa cum spera fiul său, fiindcă ofițerii veniră cu o mulțime de proteste: în lipsa lui, legatus-ul de Syria, dușmanul Calpurnius Piso, își depășise cu mult atribuțiile: schimbase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
de spaimă. Unii, ca să uite lumea de ei, au fugit la vilele lor de la țară. S-a deschis procesul, cu Roma împărțită în cei care-i susțineau nevinovăția și cei care o acuzau. Dar, la sfârșitul unei ședințe înflăcărate, Tiberius, mărinimos, le-a scris senatorilor că - inclusiv în numele Augustei, mama sa - o iartă pe Varilia pentru bârfele ei lipsite de temei.“ Până atunci Gajus citise în picioare într-un colț, ținând codexul strâns în mână. Se așeză încet. „Părea că procesul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
murmur străbătu adunarea. El continuă: — Scrierile acelea aparțin trecutului. Vor fi arse. Nu avem nevoie de informatori, îi vom destitui. Pe când vorbea astfel, spaimele multora se prefăceau în ușurare. Aplaudară puternic, apoi tăcură. Unii se întrebau totuși dacă declarația aceea mărinimoasă nu era cumva o capcană sinistră. „Nu a spus câte și ce anume erau documentele acelea...“ Dar el, schimbând tonul, îi anunță că existau multe probleme de rezolvat. Descoperise că cheltuielile publice fuseseră, în mare parte, o afacere secretă a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
între ei, batjocoritoarea viață de huzur, pe care o duceau, ca într-un cerc închis,în cercul mare al vieții de obidă, de umilințe și de jafuri, pe față și pe sub față, în care se zbătea, poporul, numit, atât de mărinimos, ROMÂN! Zi și noapte, din interiorul acestei clădiri făcute, ingenios, numai din lemn subțire, cu talent ornat, ieșită, din toate punctele de vedere,în evidență, DISCOTECA BINGO trona,în buricul localității, ca nimic altceva, pe nicăieri, pe altundeva. Fete frumoase
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
a strigat de bucurie. Ea este eternă, ei sunt efemeri! Îi privește, le vorbește, sunteți niște furnici, sunt atât de puternică. Cine s-ar pune cu mine ? Flora este la fel ca marea, puternică, nesfârșită, îl folosește cum dorește, e mărinimoasă și blânda, îi trece mâna prin părul ud de transpirație și-i spune: - Ai răbdare, iubitule, avem toată seara înainte, o noapte cât o eternitate! Laur se gândește cum poate opri timpul! Timpul este incompresibil, orice ai face el este
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
să termine liceul, fusese declarat respins la examenul de maturitate, în ciuda faptului că pe durata anilor de studiu fusese unul dintre elevii cei mai buni, cu note numai de nouă și de zece. Așa se hotărâse undeva foarte sus, în virtutea mărinimoaselor principii ale umanismului socialist: copiii celor închiși pentru delicte contra regimului trebuiau dați afară din școli și trimiși la munca de jos! Logic și foarte just. Nu peste mult avea să-i vină și ei rândul să fie respinsă la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
pană. Oferi de băut la toată lumea, cînd Își făcu apariția Gwen. Rumoarea scăzu cu un grad. Atmosfera se răci cu mai multe grade. A fi tocmai fiica unei ucigașe de copii era de natură să dea fiori. - Încearcă să fii mărinimos, PM, Îi strecură Armelle soțului ei. Du-te și du-i un pahar amărîtei de Gwen, așa cum ar face un adversar loial care are principiul să nu lovească niciodată inamicul Îngenuncheat. Fiica Yvonnei se strîmbă văzîndu-l pe PM venind spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
în arome, pe invizibile margini? Mai singur ca întrun sâmbure, prin mine urcă cerul, acoperiș peste nori din care vin ploile. Miereaiubind salcâmul înflorit ori firul netopit al vieții... îți aud mersul ușor și ochii tot mai lichizi neprevestind ființarea... Mărinimoase, dincolo de zei, Tu și lumina pe cer! închidere în sine Zilele se dilată, smoală pe șosele sub greutatea soarelui arzând. Ți s-a împuținat vederea, trupul, și gândurile de dragoste pe care le alungi mai tot timpul de acasă. Stare
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
lună de la venire, Iacob l-a întrebat pe Laban de prețul Rahelei, așa cum promisese din prima clipă. Pentru că era clar că nepotul n-avea nici bani, nici pământ, Laban s-a gândit că o să-l cumpere ieftin și a făcut mărinimoasa ofertă de a-și da fiica în schimbul a șapte ani de muncă în folosul lui. Iacob a râs la auzul acestei oferte: - Șapte ani? Vorbim despre o fată aici, nu despre o țară. În șapte ani, fata ar putea să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
pentru sine, dar dacă reușește să-și dea sieși un sens, va reuși să dea și lumii unul, mă feresc să-mi ascund păcatele ca animalele care își ascund excrementele și mă lipsesc, nu dezinteresat, de orice scuză; în fapt, mărinimoșii te pot umili mai rău decât cei mai cârcotași acuzatori, acoperindu-ți eșecul, ca pe o murdărie, cu mila lor. Uneori, înclin să cred că, dacă ar fi rugați să spună ce știu, pescarii din cătun ar ridica din umeri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
Așa e, dar în situația ta îți poți permite să treci peste acest mic obstacol. Un fleac. Vecu știe însă și el ceea ce doctorul Dinu ți-a spus discret. Scutură din cap. Nu vrea. Ceea ce te irită. Ești atât de mărinimos și-l inviți, iar el face nazuri? „La întoarcere n-ai decât să pretinzi că te-am luat cu forța”, îi zici lui Vecu, apucându-l de gulerul halatului și, pentru că s-a înnorat între timp și chiar tună, râzi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
privirii preotului știutor de oameni nu-i scăpă o luminiță tăioasă ce se alegea din obișnuita lumină cețoasă pe care o vedea totdeauna în ochii acestui sclav, în sufletul căruia nu putea să pătrundă. Vrând să se arate încă o dată mărinimos, Tefnaht spuse: - Spune pentru ce ai venit? Te ascult. - Stăpâne, unul din robii cei mai ageri și cei mai vânjoși ar munci mult mai bine dacă i s-ar lăsa și femeia pe care au găsit-o soldații la miazăzi
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
mai muncitori din toată această parte a lumii. Taurii cei mai puternici și nici chiar elefanții nu vor putea învăța meșteșugurile care se cer la clădirea palatelor din Atlantida. De aceea rog smerit pe stăpânul meu Tefnaht, a cărui înțelepciune mărinimoasă strălucește pretutindeni, să încuviințeze luarea de roabe nu pentru nenorociții robi, ci pentru înflorirea Atlantidei. Lui Tefnaht îi plăcea să fie lăudat. Totuși luase o hotărâre și nu voia s-o calce. Zise zîmbind: - Au să-și găsească femei și
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
om mulțumit, o privea cu gura căscată. Auta îi veni în ajutor, luîndu-i din mână cele două coșuri, acum grele, iar negustorul, obișnuit să păcălească, dar nedeprins să i se dea pe marfă de zece ori mai mult, se arătă mărinimos de teamă și le mai dădu o bucată de mătase și un ulcior mare de vin. Străinul se uita mirat, fără poftă, la cei doi care mușcau lacom din toate. El nu primi decât o bucățică de fagure, după ce i
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
această etapă a povestirii. Guy se Întorsese pentru a-și declara iubirea dnei Peverel, dar, constatând că Frank Humber aflase de intențiile sale de la Devenish, se răzgândea iar, hotărând să se facă totuși preot, În ciuda faptului că prietenul Îl Îndemna, mărinimos, să nu o facă. Stalurile și lojele Îi ascultară respectuos argumentația, dar galeria și lojele de sus Își pierduseră orice fel de interes față de o intrigă În care nu mai credeau. Murmure joase de comentarii ireverențioase și accese nepotrivite de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
tu te simți vinovat, dar cât mai ai de gând să cari vina asta după tine, de parc-ar fi o piatră de moară legată de gât? În fond, femeia e instruită, destul de atrăgătoare... Julia nu putea să fie prea mărinimoasă. —...și nu aveți copii împreună, așa că nu există nici un motiv pentru care voi doi să nu mai comunicați decât prin felicitări ocazionale trimise de Crăciun sau cu ocazia aniversărilor. Ce Dumnezeu, au trecut aproape doi ani! Fața lui James s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
sau de un fluture colorat În roșu, alb sau bleu, dintre acei care roiau deasupra lanului de grâu de peste Drumul hotarului, lan din care Va ieșea adesea cu obrăjorii răniți de mustățile aspre și neprietenoase ale grâului pe care soarele, mărinimos, Îl cocea În cădura și lumina sa, dar Învingător, cu flori de maci sălbateci și sângerii, cu care lanul era decorat din loc În loc, fluturâdu-le victorios deasupra capului cu păr transpirat și plin de țărnă. Studia vreme Îndelungată, urmărind cu
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
decât tine, se vor mărgini, cel mult, să te căineze în șoaptă. Și, cu cât ipocrizia e mai firească, dictată de convingerea că nu există altă soluție, cu atât Inchiziția e mai puternică. De fapt, idealul ei e să proclame, mărinimoasă, încetarea terorii fizice, să renunțe la instrumentele de tortură, să se laude că a golit temnițele și să domnească numai prin zelul nostru de a ne dovedi înțelepți. Spre asta tinde. Să mute instrumentele de tortură din pivnițe în sufletele
Apărarea lui Galilei by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295601_a_296930]
-
suk-urile din Fès, căci se găsea mereu un înțelept printre frații săi ca să-l aducă înapoi la dreapta chibzuială. Așa erau acești oameni. Atât de umili și, cu toate astea, atât de mândri. Atât de săraci și, totuși, atât de mărinimoși. Atât de departe de palate și fortărețe și, cu toate astea, atât de iscusiți în a se conduce. Da, așa era soiul de oameni căruia îi aparținea prietenul meu cel mai bun. În fiecare zi, la cea dintâi licărire a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
Fès; ai lui locuiau la marginea regatului Marrakech. Trebuie să recunosc, chiar și atunci când eram doar noi doi, unele dintre atitudinile lui îmi displăceau, mă nelinișteau, uneori mă și înspăimântau. Numai că i se întâmpla de asemenea să se arate mărinimos și devotat. Oricum, mie așa îmi apăruse în anul acela: atent la cele mai mărunte clipe ale mele de descurajare, găsind uneori tonul just pentru a mă repune pe linia de plutire. De prezența lui, cât și de aceea a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
ca să avem din ce trăi mai bine de un an, cu ajutorul Celui-de-Sus. Urmau să plece spre Rif, nădăjduind să se așeze pentru câtăva vreme pe muntele ce aparținea celor din tribul Beni Walid, oamenii cei mai viteji și cei mai mărinimoși din întreg regatul. Și foarte bogați totodată, căci, deși pământul lor e roditor, ei refuză să plătească un dirham ca bir. Cel care este pe nedrept alungat din Fès știe că la ei poate găsi întotdeauna adăpost și găzduire, că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
se adunau. Cei doi dinari ai mei amărâți se făcură doisprezece, patruzeci și doi, nouăzeci și doi... Ultimul solicitat a fost unchiul Hibei, care, în calitate de șef de trib, era nevoit să-și justifice rangul urcând mai sus decât cel mai mărinimos dintre cei aflați în subordinea sa. — Două sute de dinari! le aruncă el mândru celor din jur. Nu-mi credeam urechilor, dar seara, când stăteam lungit în camera unde mă poftise șeful tribului să-mi petrec noaptea, Hiba veni să mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]