567 matches
-
-l ridica la func ția unei ars vivendi, a unei virtuți și reguli de viață proprie, a unei morale În acțiune, poate prea personală, dar invidiată de mulți, de n-ar fi decât pentru Înclinația mea fățișă și prea des mărturisită aci spre femeile tinere, frumoase și inteligente, pe urma cărora te alegi cu deprimarea stoică de a ști să te desparți sau să renunți la tot ce-i mai plăcut pe lume; la care aș adăuga stăruința mea continuă de
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
vară, când se aflau amândoi În cazinoul de la Eforie, o puse naiba pe coana Zizi să-i arate soțului ei o fetișcană tuciurie, destul de tuciurie, destul de co mună, pierdută În mulțimea dansatorilor. (știa, vezi dumneata, preferințele, nu prea ascunse și mărturisite ca În glumă, ale soțului pentru femeile cu pielea pigmentată.) A fost ceea ce se numește un coup de foudre! Tot restul verii și toată toamna a colindat prietenul meu, ca un câine turbat după cățele, orașele și târgurile din Moldova
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
coborât prea jos, zâmbește chinuit. Când nu s-a putut altfel, m-am umilit, chiar... Poate trebuia să sărut papucul Padișahului... Daniil îi aruncă o privire pe sub sprâncene, prefirându-și barba între degete: Cinstit! Te-ai lecuit de fumuri? "Păcatul mărturisit e pe jumătate iertat." Ștefan zâmbește șăgalnic: Cinstit... Mai fâlfâi arareori din aripi; recunosc, mândria e unul din păcatele mele:... Mi-s aripile obosite însă, rămân pe pământ. Timpul lui Ștefan Vodă nu s-a sfârșit! se aruncă cu elan
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
lumina zilei care a cuprins întreg spațiul orașului. Dacă poezia are sau nu legătură cu realul, faptul acesta trece în plan secundar. De ce se îndoiesc poeții de ecourile în etern? Dar ei se situează la nivelul simbolului, suferinței asumate și mărturisite, intuiția unora atinge infernul existențial, au însă puterea miraculoasă de a ieși din nou la lumină, atunci vitalitatea inspirației înlătură neputința și gândul lor se înalță spre albastrul cerului necuprins. Poeții scaldă în apele Logosului întregul ființei și mereu sunt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
trimite la Rică Venturiano. Cu istorisirile sale, uneori naive, alteori înțelepte, mereu atrăgătoare, G. poate fi socotit unul dintre maeștrii nuvelei românești. În afara volumelor de Novele (I-II, 1880), bibliografia scrierilor lui în proză mai cuprinde Pagini răzlețe (1901), Pacate mărturisite (1904), Spice (1909). Sunt adunate aici articole, discursuri și, bineînțeles, suveniruri. O meditație, Mângâiere (din volumul Spice), cotropită de melancolia senectuții și de presentimentul sfârșitului apropiat, respiră în cele din urmă o liniște aproape filosofică, decurgând din împăcarea cu rosturile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287162_a_288491]
-
III, București, 1886; ed. 3, I-III, București, 1899; ed. 4, I-III, București, 1907-1908; Poezii, Iași, 1886; Domnița Ruxandra. Fluierul lui Ștefan. Piatra lui Osman..., Iași, [1893]; Poezii, Iași, 1893; Pagini răzlețe, Iași, 1901; Zile trăite, Iași, 1903; Pacate mărturisite, Iași, 1904; Bogdan Petriceicu Hasdeu, București, 1909; Spice, București, 1909; Aliuță. Șanta, București, [1916]; Petrea Dascălul, București, [1916]; Amintiri (1848-1891), îngr. și introd. I. Șiadbei, Craiova, [1942]; Nuvele, îngr. Teodor Vârgolici, pref. Șt. Cazimir, București, 1959; Comoara de pe Rarău, îngr
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287162_a_288491]
-
decât o singură dată, de la distanță, în foaierul unui teatru. Eu însă am continuat să mă refer la amândoi ca la un binom definitoriu în formația mea intelectuală din tinerețe. Limitele lui Ralea le cunoșteam, erau clare și de altminteri mărturisite nu o dată de el însuși. Era ireceptiv la așa-numitele experiențe „abisale” și în genere, la „sentimentul tragic al vieții”. Avea un fel de recul, un refuz organic, față de Dostoievski, de pildă, despre care a scris rânduri consternante. Îl vedea
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
de Europa d-tale !” Alergia la Caragiale se traduce de regulă printr-o denunțare a zeflemelei. Anti zeflemistul trădează vaga conștiință de a avea o muscă pe căciulă ; e o nesiguranță și o teamă. Omul de spirit inspiră multora oroare mărturisită sau nu (de unde și antipatia multora contra lui Voltaire). Principalul reproș ce se aduce zeflemelei e superficialitatea. Există, într-adevăr, zeflemea superficială, după cum există cel puțin tot atât de multă superficialitate la pretinșii serioși. Adevărata seriozitate și adevărata profunzime știu de glumă
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
fie resimțite la un moment dat de cei vizați. Au fost autori care și-au distrus cu voință opera, sau o parte a ei, ca Gogol, Kafka și alții, dar nu dintr-un spirit de vindictă, ci fiindcă, din rațiuni mărturisite sau obscure, dintr-o criză morală sau din una de demență, s-au lepădat de ea. Dar Pașadia și-o desăvârșește pe a lui până în ultima clipă. În afară de însemnări strict private, nimeni nu scrie „numai pentru sine”, cum, cu sinceritate
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
posibil vorba, în favoarea cuvântului. Felul său de a fi cu lumea, politicos și distant, dar nerefuzând cordialitatea, nici buna dispoziție, avea ceva de stil nipon, cum singur o declară expres în Arta insomniei. Poetica lui avea o afinitate, de asemenea mărturisită, cu spiritul haiku, fără a-l imita. Pasajele, trecerile discursive, legăturile, sunt pe cât posibil eliminate, în tot cazul reduse la minimum, în favoarea captării și ascultării nuanțelor secundare, vibrațiilor afective celor mai infim sesizabile ale cuvântului sau scurtei sintagme. „Cuvântul, răscrucea
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
de viață odată cu sosirea acestei „mari Doamne”, venerabile, oricum, pe care o numim senectute. De altfel, o știm cu toții, nu există un ceas anume, un an anume cînd Ea Își face intrarea mult temută sau așteptată cu o anume Îngrijorare mărturisită sau nu În viața oricărui individ. Sau, la fiecare este altfel, ca să nu mai vorbim de diferențele mari ce se cască Între continente, climate și culturi. Nu, cu excepția unor momente de ușoară stupefacție când, uneori, În clipele cele mai „neașteptate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
guvernului nu a mai fost informat, spre a se menține secretul. România mică a putut realiza România Mare, mulțumită lui Ion I.C. Brătianu, adevăratul ctitor al Daciei reînviate. 11 La 27 august 1916, România intră în război împotriva Austro-Ungariei, scopul mărturisit fiind eliberarea Transilvaniei. Mă aflam atunci în vilegiatură, la mănăstirea Agapia, din județul Neamț. Cînd clopotele de la biserică au început să sune îndelung și mai puternic ca de obicei, am înțeles că era anunțarea războiului nostru și chemarea oamenilor la
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
instinctului rusesc. Convenția de la Londra asupra definiției agresorului nu a fost pentru Rusia sovietică altceva decît "un petec de hîrtie". A semna tratate, fără a avea intenția de a le respecta vreodată, este pentru leninism un mod de politică internațională mărturisit, un mijloc de a păcăli, prescris de toate doctrinele lor. După anexarea Basarabiei și a Bucovinei de nord de către Uniunea Sovietică, celălalt colos se pune în acțiune. De acord cu Italia, Germania hitleristă obliga România, prin dictatul de la Viena, să
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
Rădăuți. La următoarea sesiune de admitere, din 1953, a dat examen la Facultatea de Mecanică Agricolă, prin care spera să ajungă din nou pe câmpurile copilăriei sale, să respire aerul curat al recoltelor. După afișarea rezultatelor, spre propria să mirare mărturisita mai tarziu, ara reușit pe locul doi, fapt care a demonstrat că prima încercare de la arhictectura a fost un incident. După absolvire, cu gândul de a putea avea grija de părinții săi, pe care-i iubea foarte mult, a luat
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93295]
-
medicală și cea educativă la nivelul teoriei și practicii cu persoanele având nevoi speciale este un prim demers al pedagogiei integrative ca funcțiune ce trebuie aplicată imediat. Managementul clasei de elevi se află în fața unei noi provocări, pretențiile pedagogice trebuiesc mărturisite realist, iar dezideratul integrării în științele generale ale educației trebuie să fie redeschis. Astfel, pe bazele schimbate ale cadrului acțional de astăzi nu vor mai fi posibile separațiile între școlile de masă și școlile speciale, între pedagogie și pedagogie specială
[Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
pe subiecte teologice și administrative, culminând cu izgonirea lui Teodorescu din biserica lui Oșlobanu de către acesta personal și călugării săi.Narațiunea se concentrează apoi pe perioada petrecută de Creangă la seminar ășcoala de catiheți) din Fălticeni, unde, spre suprinderea sa mărturisită, se reîntâlnește cu Nică Oșlobanu. Nică se înscrie la această școală după ce constată că toți prietenii săi apropiați părăsesc școala lui Teodorescu, fapt ce îl lasă expus ca țintă a severității profesorului. În cele din urmă, el își convinge tatăl
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
mare parte a elitei culturale se afla „la stânga”, dintr-un reflex anti-american (fapt, așa cum știm, petrecut și În Franța anilor ’50 și ’60!Ă, dar și mai probabil, ca o formă de „expiere” mai mult sau mai puțin lucidă sau mărturisită a enormului „eșec ideologic” de extremă dreapta, nazistă, de dinainte de război! De altfel, până azi, cred eu, În ciuda unei structuri profund democratice a țării lor, mulți scriitori și ziariști germani mai vârstnici, dar și unii din generațiile mai tinere, poartă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
Apusului european! - să afirme, cu mijloacele epicului major, problemele omului contemporan, dar și numai în măsura în care „celălalt”, insul etern și universal, se va putea recunoaște în ele. Și, în acest fel, propria mea existență, în esențialitatea ei, este nu numai certificată, mărturisită, dar și dovedită, născută a doua oară, deci - născută! Sunt pentru că am îndrăznit să strig, în forme pe cât posibil armonice și inteligibile, fără să-mi pese prea mult de vremuri și de durerile sau confuziile trecătoare în care m-au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
toate zilele, care, mai ales acum toamna, te îndeamnă să te gândești la pregătirile pentru iarnă. Și astfel, s-a născut această întârziere regretabilă. Sunt îndemnat, totuși, să trimit aceste rânduri, conducându-mă după zicala din bătrâni că „o greșeală mărturisită, e pe jumătate iertată”, iar pentru iertarea celeilalte jumătăți, aduc în sprijin , puțin parafrazate versurile poetului: „Sunt greu bătrânii, de pornit,/ dar când pornesc, s-au și oprit!” Așa și cu mine. Până să iau o hotărâre trece cam multă
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
eparhiei ortodoxe a Hușilor, Iacov Stamati. Următorul raport al prefectului Rocchi, întocmit la 18 februarie 1793, ca urmare a unei noi vizite în parohia de la Huși, era mult mai detaliat decât precedentele. Au fost înregistrați: 57 credincioși confirmați, 143 persoane mărturisite și împărtășite, 56 persoane neîmpărtășite. După moartea lui Fedele Rocchi, la 8 septembrie 1795, s-au produs schimbări în ierarhia Bisericii Catolice din Moldova: a fost ales un nou prefect, Michele Sassano, iar ca păstor al credincioșilor catolici din Huși
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Nicolae GANE PĂCATE MĂRTURISITE Colecția MOUSAION (inițiată de Cezar Ivănescu și Lucian Vasiliu) Lucrarea a beneficiat de o bursă de cercetare COPYRO Nicolae GANE PĂCATE MĂRTURISITE Ediție, prefață, tabel cronologic și note de Ilie DAN EDITURA JUNIMEA IAȘI 2009 MEMORIALISTICA LUI GANE Întâiul prozator
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
Nicolae GANE PĂCATE MĂRTURISITE Colecția MOUSAION (inițiată de Cezar Ivănescu și Lucian Vasiliu) Lucrarea a beneficiat de o bursă de cercetare COPYRO Nicolae GANE PĂCATE MĂRTURISITE Ediție, prefață, tabel cronologic și note de Ilie DAN EDITURA JUNIMEA IAȘI 2009 MEMORIALISTICA LUI GANE Întâiul prozator al Junimii, Nicolae (sau Nicu, pentru prieteni și apropiați) Gane, după debutul cu "nuvela" Fluierul lui Ștefan în "Convorbiri literare" nr. 3
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
explicative de Ioan Șiadbei (Craiova, 1941). Desigur, există mai multe motive care explică, prin biografie și personalitate, redactarea volumelor de memorialistică (alături de publicistică) în ultima parte a vieții prozatorului junimist, concretizată în volumele: Pagini răzlețe (1901), Zile trăite (1903), Păcate mărturisite (1904) și Spice (1909), toate apărute la Iași. În afară de menționata ediție din 1941 și de reproducerea textului Amintiri din timpurile "Unirei" în volumul Cântarea României, E.P.L. (ediția a doua), 1967, doar ediția noastră critică din 1979 (vezi N. Gane, Scrieri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
un moralist, ci un memorialist de vocație, cu echilibru și perspectivă umanistă, dominat de discreție, comprehensiune și optimist, un "spirit ponderat și armonios". Sinteza între calitățile de prozator și cele de memorialist ale sale o realizează Gane în cartea Păcate mărturisite, reluând, într-o altă viziune și alt stil, titlul Păcatele tinereții de C. Negruzzi. Deși cuprinde numai cinci lucrări cu titlu explicit, la care se adaugă Cum am început a scrie (apărut în "Revista idealistă", I, nr. 4, aprilie, 1900
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
firesc, unele din rândurile celor trei volume. La un secol de la apariție, Păcate mărturisite capătă valoarea unui testament etic, civic și estetic, al unui patriot iubitor al binelui și al frumosului, așa cum ar trebui să fim cu toții, indiferent de păcatele (mărturisite sau nu!) pe care le avem, și să fim partizanii unui optimism justificat pentru românii de la începutul mileniului al III-lea: Să sperăm că poporul nostru, ghiftuit de hrană exotică, indigestă, ce consumă zilnic, va înțelege că trebuie să-i
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]