975 matches
-
voce frumoasă, și ureche muzicală, dar și dicțiune plăcută. Cred că dacă ar fi făcut școală ar fi putut ajunge o solistă celebră de operă. Câte celebrități ne pier în mizerie!?! Câte mărgăritare de mare preț sparg porcii noștri în măselele lor !?! Dacă sora Nica s-a căsătorit ca fiică de gospodar, dacă fratele Dinu, ajutat de părinți și-a făcut o gospodărie onorabilă în sat, la vremea când vârsta cerea ca să se căsătorească Netuța, să se gospodărească, părinții secătuiți de
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
neverosimilă ar fi ideea conservării ei. Reveriile sale vizează imediatețea ființei și imponderabilele arătării sale - suflu, vorbire, postură, gesturi: Putui alcătui corpul întreg: a fost o femeie, o femeie înaltă și jună. Amândouă cearcănele gurei intacte. Dinți foarte potriviți, nicio măsea stricată; câțiva dinți căzuți i-am pus la loc. Ce dialect s-a rostit prin aceste frumoase cearcăne o știe numai acela care a ascultat suspinele animei ei și care a auzit jalea de la moartea ei84. Descrierile pun în evidență
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
trimis de sovietul orășenesc, care măcar nu-și ascundea adevărata fire: avea năravul să bea, prădându-i pe cei cu cazanele de rachiu, trăia pe față cu două ibovnice deodată, iar dacă țăranii se luau de el când trăgea la măsea: „Dar n-ai dreptul să...“, le acoperea protestele cu hârâiala lui ilară: „Iată dreptul meu!“ și bătea cu palma în teaca enormă a mauserului de la șold, râzând în hohote... Mai erau și alții. Își dădeau cu toții numele de activiști. Și
[Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
lui" al Cărții a doua, repede trecut și el la "întâmplări întru totul adevărate". Molima care-i ajunge pe curioși "în Laringia și Faringia, două orașe mari cum ar fi Rouen și Nantes, târguri înfloritoare, negustorești", jefuirea naratorului în "valea măselelor", unde acesta trăise, mulțumită proviziilor, și cel mai bine, întregul microcosmos împărțit în "ținuturile de dincoace și de dincolo de măsele (...), de partea cealaltă a dinților", unde "aerul era mai curat și viața mai plăcută"273 sunt doar câteva aspecte din
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
în Laringia și Faringia, două orașe mari cum ar fi Rouen și Nantes, târguri înfloritoare, negustorești", jefuirea naratorului în "valea măselelor", unde acesta trăise, mulțumită proviziilor, și cel mai bine, întregul microcosmos împărțit în "ținuturile de dincoace și de dincolo de măsele (...), de partea cealaltă a dinților", unde "aerul era mai curat și viața mai plăcută"273 sunt doar câteva aspecte din nou privite în oglinda deformatoare a realității, culminând cu scatologicul episod al coborârii unei armate de exploratori în pântecele eroului
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
L-am avut gardian și am avut și eu un conflict cu el. Eram la dig, era vară, cald, și-mi făcusem un slip dintr-o față de pernă. Stăteam - după ce am mâncat mazărea aia cu gărgărițe, de crănțănea chitina între măsele, dar n-aveai ce face, mâncai așa! -, stăteam lungit la soare cu mâinile sub cap. De ce o fi venit Andone la mine, nu îmi mai aduc aminte. Eu, care eram atât de revoltat și nu țineam deloc la faptul că
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
dantura?" Veniserăm acolo mult tineret, studenți, ingineri. Au ieșit afară câțiva, vreo 4 sau 5 persoane. Mi-am zis atunci: "dom'le, înseamnă că e un regim bun aici, dacă de abia am ajuns și ne întreabă dacă ne dor măselele, vor avea grijă de noi. Merg la doctor să-i trateze, să-i vadă". Când s-au întors, aveau fălcile umflate, plini de sânge și pe stânga și pe dreapta, erau bătuți încât cred că le-au scos și dinții
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
la universul religios, la natura vegetală și minerală, la domeniul vestimentar (biserică, iconostas, catifea, diamant, mărgăritar); 4. limbajul argotic este prezent în Flori de mucigai și Blesteme. Acestea sunt exerciții de acumulări verbale surprinzătoare ("hoitul tău miroase", "Să-ți crape măselele-n gură/ Și dinții cu detunătură"). PSALMII. Folosind motivul biblic al Cântării cântărilor, Arghezi are atitudini prometeice, revoltându-se împotriva condiției umane predestinate. El trăiește drama interioară "între dorința aprigă de a crede și necredința pustiitoare" (Șerban Cioculescu). Pentru poet
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
1920, cănd regimul totalitar nu era cunoscut în toate consecințele sale, Evgheni Zemiatin construiește societatea distopică pe absența conștiinței: Dar își simt ființă, sunt conștienți de individualitatea lor numai ochiul în care a intrat ceva, unde deget care coace, o măsea cariata: ochiul, degetul, măseaua, dacă sunt sănătoase - ca și cum n-ar exista. Oare nu e limpede? Conștiința individuală nu este decât o boală. [...] pentru că anormalitatea și boală sunt același lucru"6. În concluzie, se poate spune că Întâlnirile cu Stalin i-
[Corola-publishinghouse/Science/84981_a_85766]
-
nu era cunoscut în toate consecințele sale, Evgheni Zemiatin construiește societatea distopică pe absența conștiinței: Dar își simt ființă, sunt conștienți de individualitatea lor numai ochiul în care a intrat ceva, unde deget care coace, o măsea cariata: ochiul, degetul, măseaua, dacă sunt sănătoase - ca și cum n-ar exista. Oare nu e limpede? Conștiința individuală nu este decât o boală. [...] pentru că anormalitatea și boală sunt același lucru"6. În concluzie, se poate spune că Întâlnirile cu Stalin i-au prilejuit lui Djilas
[Corola-publishinghouse/Science/84981_a_85766]
-
cine sunt? Anul Nou Da . Anul Vechi Eu sunt Anul Vechi, trecut, de multe rele ce am petrecut, părul, barba au albit, ochii în cap mi s-a adâncit, dinții din gură mi-au căzut și-am rămas far’de măsele, vai de păcatele mele, și-am ajuns să fiu gonit de- un copil atât de mic! Treci acum în locul meu părăsit că eu mă duc de unde am venit și îți mulțumesc frumos căci de la grea belea m-ai scos. De
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
mare Lunca mare frunză n-are, Lunca mică frunza-i pică, Săi voinice și-o ridică! Dar morarul meșter bun Luă un ciocan, Dădu deodată cioc, Dădu o dată boc Și-i mai trage una-n șale Și-o așează pe măsele; Și-i mai trage una-n splină Și-o așează pe făină! Clopoței și zurgălăi Strigați ceală, măi flăcăi! Și-a trimis o găină Să vadă, curge făină? Și-a trimis și un cucoș Să vadă mai este în coș
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
fumul gros, locomotivele cu aburi înaintau gâfâind spre destinația finală. Gulagurile se căscau ca niște guri flămânde, înghițind trenurile suferinței. În lagăre, identitatea se reducea la un simplu număr. Românii deveneau niște cifre introduse într-o contabilitate a morții. În măsele stricate de sârmă ghimpată, comunismul sfărâma și mesteca inocența. Dar candela românismului a continuat să pâlpâie, înfruntând viscolul năprasnic care sufla din străfundul Siberiei. Și nu a rezistat doar în Basarabia și nordul Bucovinei, ci chiar până în adâncurile stepei unde
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
unui netrebnic, București, 1936; ed. pref. Domițian Cesereanu, București, 1962; Trustul, București, 1937; ed. 2, București, 1956; Scriitorii libertății, București, 1945; Ion și Salomeia, București, 1947; Lumina primăverii, București, 1948; ed. București, 1955; Am dat ordinul să tragă, București, 1948; Măseaua stricată, București, 1949; Clownul care gândește, București, 1949; Oțel și pâine, București, 1951; ed. București, 1955; ed. București, 1960; Casa șoarecilor, îngr. Sașa Pană, București, 1958. Traduceri: F. M. Dostoievski, Visul unui om ridicul. Jurnalul unui scriitor, București, f.a. Repere bibliografice
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286046_a_287375]
-
anchetă de la București, în frunte cu Oproiu și Curelea; aceștia erau ajutați de subalternul local Cârciog, nume predestinat a inspira spaimă și teroare. A intrat în cameră și fără să mă întrebe nimic m-a lovit peste față, scrâșnind din măsele și înjurându-mă. Am tăcut și m am uitat fix la el. La fel a procedat și cu ceilalți. Era o metodă psihologică, de înfricoșare ca să recunoști toate acuzațiile; sfidarea suferinței însă îi dezarma pe anchetatori. Am dedus din întrebări
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
liber de mâine, ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane! Pentru sângele neamului tău curs în șanțuri, pentru cântecul tău țintuit în piroane, pentru lacrima soarelui tău pus în lanțuri ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane! Nu pentru mânia scrâșnită-n măsele, ci ca să aduni chiuind pe tăpșane o claie de zări și-o căciulă de stele ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane! Așa, ca să bei libertatea din ciuturi și-n ea să te-afunzi ca un cer în bulboane și zarzării
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
la doctor, insistam noi. Era Duminică, când de obicei nu era de serviciu nici sanitarul. De altfel, nu prea am văzut doctori în Jilava. Se spunea că vin, dar stau pe la birouri. Sanitarul milițian știa doar să scoată dinți sau măsele. Avea o singură sculă, un pinten cu mâner, cu care îmi scosese și mie patru măsele, rupte la Gherla, una după alta. Când a văzut cum curge sângele printre scândurile priciului, milițianul a fugit și l-a adus pe sanitar
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
altfel, nu prea am văzut doctori în Jilava. Se spunea că vin, dar stau pe la birouri. Sanitarul milițian știa doar să scoată dinți sau măsele. Avea o singură sculă, un pinten cu mâner, cu care îmi scosese și mie patru măsele, rupte la Gherla, una după alta. Când a văzut cum curge sângele printre scândurile priciului, milițianul a fugit și l-a adus pe sanitar. L-am coborât pe Weintraub cu mare greutate de pe prici, și milițianul sanitar l-a întrebat
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
-l priveau miile de ochi ai asistenței. O tăcere mută, compătimitoare, s-a așternut peste mulțimea ascultătorilor, câteva mii, aduși în fața tribunei cu megafoane, unde, pe un scaun măreț, comandantul închisorii Aiud, colonelul de securitate Gheorghe Crăciun, își mesteca între măsele înfrângerea. Era obiceiul la ședințele comuniste, după discursurile secretarului de partid și locțiitorului politic, ca un grup să dea semnalul aplauzelor. Dar, fie că membrii săi nu fuseseră avizați din timp, fie că în ei înșiși se întorsese rânza, Crăciun
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
cu o nevralgie cumplită în zona dreaptă a feței. Un medic consultat fugar la Sydney credea că nevralgia era provocată de o infecție a trigemenilor. Din fericire, la Tokio se dovedea că era doar o banală răzvrătire a uneia dintre "măselele de minte", care se hotărâse, în sfârșit, să mă părăsească în curând aveam să împlinesc 62 de ani! Mă despărțeam de ea și scăpam de dureri. Beti îmi spunea, doar pe jumătate în glumă: "Poate de acum vei avea și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
amețească și să le deschidă inima. Nu e casă, mică, mare, să nu fie sărbătoare Nu e crâșmă, nu e bar, făr-un țap și-un lăutar Peste tot urlă Vasile, dragoste și veselie Din Pipera la Săcele dădea lumea din măsele Din Băneasa în Panduri clefănea lumea din guri Și-și spuneau mușcând din fleică : Grea e sărăcia, neică ! Pentru că ce femeie nu-și dorea să-l vadă și să -l asculte pe „domnișorul Cristian“ ? Nu era un cadou mai bun
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
la tribunalu’ ăsta militar... La Galați a fost unu’ Ursescu, care trăiește și azi aici... Ta-său a fost legionar, și el a fost turnătoru’. Îl scotea din celulă, îl ducea, zicea că îi face injecții că-l doare o măsea și spunea că ăla mai are acasă așa, a mai știut de cutare. Și unu’, fost primar, Ion Neagu, de aicea, zice: Mi-a spus că-n 1950 am stat cu niște fugari de vorbă și am acasă ascunse vreo
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
Dumnezeu.. „ Spune, unde-i „banditul”, spune !”, urla Bojoagă întruna la dânsa, cu o căutătură înfricoșătoare în ochi... „..Da’ e’, n-o scos o vorbă, dragu’ moșului.. o vorbă măcar pân’ ș-o dat... înțălegi, păn’ ș-o ..!”, și strângând din măsele să crape.. o lacrimă i se prelinse pe obraz, până sub bărbie. „.. Sărmana fată, sărmana... Acu’i în Ceruri cu Îngerii..!”, scânci bătrânul printre lacrimi.. Apoi, omul care n-a fost văzut niciodată plângând, chiar plânse în hohote. Baltă stătea
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
scăldați în lacrimi „Filologul” povestea tot mai greu... din ce în ce mai greu. „ - Îmi pare rău că nu ți l-am adus viu..! .. Îmi pare rău!..” „ - Ba da, Neagule... îi aici, viu..!”, se auzi glasul îngroșat, înfricoșător de îngroșat, al lui Cârțu, printre măsele slobozind o înjurătură cumplită. „.. Ticălosu’i aici... Grijania și anfura cui l-o închinat.. de bolșevic !”, și, dintr-un salt era călare pe Alistar, cu cuțitul de vânat mistreți, gata să-i reteze gâtul. „ - Nuuu... nu, Ioane !”, răcni Baltă...” Nu
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
prin întuneric... Îl recunoscură după glas... Era Baftaliu, un țigan din Drăgușeni, fost argat, ajuns subofițer de miliție. „ - Cârțule, ești liber dacă ni-l dai viu... Ori muriți amândoi..!”, continuă Baftaliu, și-i orbi cu lanternele. Ion Cârțu scăpă printre măsele o înjurătură cumplită, cutremurându-l pe Baltă,și, i se aruncă în față... descărcând, odată cu ei.. armele automate în rafale lungi.. până la ultimul cartuș. Lanternele s-au stins.. Glasul gros al lui Baftaliu a muțit pentru totdeauna... Într-o clipă
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]