2,300 matches
-
reținerea în tot trupul lui Dan. Mâinile ei s-au îndreptat spre gulerul cu capse de metal al lui Dan, iar vocea ei, nazală și lipsită de expresie, a rostit în cele din urmă: — Hai să mergem sus. Trecând pe lângă măsuța joasă de cafea, împins de la spate de Carol pe scara îngustă, Dan a întins mâna după rețeaua de plastic ce conținea cei patru cilindri colorați în roșu și galben, atât de familiari lui. A fost ultima dată când a atins
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
Se excitase atât de subit și de puternic încât îi era foarte greu să-și țină penisul ascuns, să-l împiedice să se arate în toată splendoarea și să își declare astfel superioritatea netă. Își petrecu un colț capitonat al măsuței de lângă pat printre coapse și își frecă perineul de ceasul de plastic cu radio. Rămase acolo, tremurând, cu două valuri de excitație străbătând-o simultan, unul dinspre penisul erect, celălalt venit dinspre crăpătura care pulsa, și îl privi pe Dan
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
arăta neobișnuit de neîngrijit. Ajuns acasă, își dăduse jos sacoul, pantofii și șosetele, iar de atunci se învârtise prin apartamentul întunecat în papuci, cu marginile cămășii ieșite din pantaloni, ca urechile de elefant. Camera de primire era ocupată de o măsuță de cafea extravagantă, cu margini pătrățoase, dar având la mijloc un cerc de sticlă. Erau și fotolii cubice cu rotițe, evident asortate cu măsuța, îmbrăcate în huse oribile de vinilin caramel. Erau dispuse în chip ciudat, într-un colț al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
marginile cămășii ieșite din pantaloni, ca urechile de elefant. Camera de primire era ocupată de o măsuță de cafea extravagantă, cu margini pătrățoase, dar având la mijloc un cerc de sticlă. Erau și fotolii cubice cu rotițe, evident asortate cu măsuța, îmbrăcate în huse oribile de vinilin caramel. Erau dispuse în chip ciudat, într-un colț al camerei, ca și cum ar fi fost izgonite de măsuța de cafea. La finalul unei pauze prea lungi, Margoulies spusese: — M-am gândit să trec pe la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
având la mijloc un cerc de sticlă. Erau și fotolii cubice cu rotițe, evident asortate cu măsuța, îmbrăcate în huse oribile de vinilin caramel. Erau dispuse în chip ciudat, într-un colț al camerei, ca și cum ar fi fost izgonite de măsuța de cafea. La finalul unei pauze prea lungi, Margoulies spusese: — M-am gândit să trec pe la tine și să mă uit puțin la bandaj, John. Era excesiv de grijuliu. În mod ciudat, și Bull era suspicios. — Ar fi trebuit să dai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
partea de nord a Chinei, oaspeții sunt așteptați cu colțunași. În sufrageriile proprii, chinezii folosesc o masă rotundă sau pătrată pentru a lua masa, însă în restaurante, mai ales în cele cu pretenții, sunt mese rotunde care au suprapusă o măsuță rotativă, pentru ca oaspeții să se poată servi pe rând, din fiecare fel. Bucătăria chineză cu efect terapeutic Bucătăria chineză în scop terapeutic are o lungă istorie. Pe baza practicilor tradiționale de medicină naturistă a rezultat o combinație între medicina tradițională
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
teatrului de umbre din sudul provinciei Shanxi sunt, în general, legate de teme tradiționale, despre fericire, bogăție și longevitate, aniversarea zilei de naștere a celor opt zei etc. De exemplu, într-o scenă în care o tânără se fardează la măsuța de toaletă, artistul a reușit să realizeze desenele cu atâta ingeniozitate încât, în timpul reprezentației, mișcările fetei în fața oglinzii par cât se poate de firești. Culorile în care sunt desenate măsuța și cutia cu farduri sunt bogate, iar hainele și mobilierul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
într-o scenă în care o tânără se fardează la măsuța de toaletă, artistul a reușit să realizeze desenele cu atâta ingeniozitate încât, în timpul reprezentației, mișcările fetei în fața oglinzii par cât se poate de firești. Culorile în care sunt desenate măsuța și cutia cu farduri sunt bogate, iar hainele și mobilierul gravate cu o minuțiozitate ce pare imposibil de atins. Jucării din lut În provincia Henan din centrul Chinei sunt specifice un gen de creații artizanale denumite jucării din lut, care
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
se făcea, în principal, în lăzi și dulapuri, piese componente ale mobilierului tradițional chinezesc. Acestea au, de regulă, formă paralelipipedică, cu multe rafturi și sertare și sunt de dimensiuni și înălțimi diferite. Unele sunt mici, la fel ca scaunele sau măsuțele de ceai, altele sunt înalte până în tavan. Din punctul de vedere al formei, unele sunt rotunde și altele pătrate. Noțiunea de dulap în mobila tradițională chineză cuprinde și noptiera și comoda. Țigle ornamentale, cu statuete de animale În China antică
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
vie, doamna Bellairs porni Înaintea lor și-i conduse Într-un salonaș plin de perdele portocalii și perne albastre, În mijlocul unor mobile, la modă În anii ’30. Din pricina camuflajului tot În albastru, odaia era Întunecoasă ca o cafenea orientală. Pe măsuțe și printre tăvile așezate ici-colo se Îngrămădeau o sumedenie de miniaturi din lemn de Benares - de felul acelora pe care Rowe le văzuse la serbarea din parc. În salonaș se aflau vreo șase persoane, iar una dintre ele - un bărbat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
ce anume o făcuse să adopte Între timp o părere contrarie. — Dar cu fratele dumitale cum rămîne? o Întrebă el. — Dacă pleci dumneata, o să plece și el. Tonul imperios al acestei voci voalate Îl irita pe Rowe. Se surprinse ocolind măsuța pentru a sta cu fața la ușă, iar peste cîteva clipe Își schimbă din nou poziția - ca să nu stea cu spatele la fereastră. — De ce nu vrei să vorbești cu fratele dumitale? — L-ar face, dimpotrivă, să vrea să mai stea. În această privință, fata
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
spuse el. Un apartament Întreg pentru o noapte... Te poți așeza să citești o carte, ba ai chiar posibilitatea să-ți prepari singur mîncarea... O perdea cafenie Împărțea salonașul În două. DÎnd-o În lături, Rowe văzu un pat dublu, o măsuță cu un telefon și o mică bibliotecă. — Ce-o fi aici? Întrebă el, deschizînd o ușă. Ia te uită, au chiar o bucătărie adevărată, cu sobă de gătit și cu tot dichisul! CÎnd locuiești Într-un astfel de apartament, urmă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
ceva artificial, ascuns Într-o grădină. Era oare cu putință ca viața de toate zilele să fie așa? Își amintea vag de o pajiște pe care se servea ceaiul de după-amiază și de un salonaș cu acuarele pe pereți, cu măsuțe joase, cu un mic pian, la care nu cînta nimeni, și cu un stăruitor parfum de apă de colonie; dar oare aceasta să fi fost viața adevărată, pe care orice om trebuie s-o trăiască mai devreme sau mai tîrziu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
cu puțin Înainte „pasiunea milei“). Ar trebui să Încerci să te pui În legătură cu el, doamnă Bellairs, și să-l Întrebi de ce și-a tăiat beregata azi-dimineață. În tăcerea Îngrozitoare ce se așternu, se auzi deodată telefonul. Suna și suna pe măsuță, și nici unul dintre cei prezenți nu putea răzbi pînă acolo, Într-atît de Înghesuite erau mobilele În mica Încăpere... O amintire Îl fulgeră pe Rowe: parcă mai asistase cîndva la o scenă asemănătoare... — Stai locului! Îl repezi domnul Prentice. Apoi, Întorcîndu-se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
fie foarte comod pentru citit; picioarele ridicate în sus sunt prima condiție ca să te bucuri de lectură. Bine, ce mai aștepți? Întinde picioarele, pune-le, dacă vrei, pe o pernă, pe două perne, pe brațele divanului, ale fotoliului, pe o măsuță, pe birou, pe pian, pe globul pământesc. Scoate-ți pantofii mai întâi. Asta, dacă vrei să ții picioarele ridicate; dacă nu, pune-i la loc. Și acum nu sta acolo, cu pantofii într-o mână și cu cartea în cealaltă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
grupuri de studiu; biblioteca Institutului erulo-altaic avea doar un singur exemplar; atunci l-am împărțit, a fost o împărțire cam disputată, cartea a fost ruptă în bucăți, dar cred că m-am ales cu partea cea mai bună. Așezați la măsuța unei cafenele, tu și Ludmila faceți bilanțul situației. Rezumând: Fără a se teme de vânt și amețeală nu este Ițindu-se de pe coasta abruptă, care, la rândul său, nu este În afara localității Malbork, care e cu totul altceva decât Dacă într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
numărul 115. Ușa e deschisă, urc scara, intru într-o cameră în penumbră. Legată pe un divan e Marjorie, cu un căluș în gură. O dezleg. Vomită. Mă privește cu dispreț. — Ești un nenorocit, îmi spune. VII Așezat la o măsuță, la cafenea, citești romanul lui Silas Flannery împrumutat de la doctor Cavedagna și o aștepți pe Ludmila. Mintea ta e ocupată cu două așteptări concomitente: cea interioară, a lecturii, și cea a Ludmilei, în întârziere față de ora întâlnirii. Te concentrezi asupra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
cărții. Dar nu reușești să mai citești, romanul rămâne blocat la pagina pe care o ai sub ochi, de parcă numai sosirea Ludmilei ar putea să repună în mișcare lanțul de evenimente. Cineva te cheamă. Chelnerul repetă numele tău umblând printre măsuțe. Ridică-te, ești chemat la telefon. E Ludmila? Ea e. — Îți spun mai târziu. Acum nu pot veni. Ascultă, am cartea! Nu, nu aceea, nici una din ele: una nouă. Ascultă... Doar nu vrei să-i povestești cartea la telefon? Așteaptă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
carte improvizate sau colțurile paginilor îndoite. Se vede că ai obiceiul să citești mai multe cărți în același timp. Că alegi lecturi diferite pentru diferite ore ale zilei, pentru diferitele colțuri ale micii tale locuințe: se află aici cărți destinate măsuței de noapte, cele ce-și găsesc locul lângă fotoliu, în bucătărie, în baie. S-ar putea ca o trăsătură importantă să se adauge la portretul tău: mintea ta are pereți interiori care permit separarea unor momente diferite asupra cărora să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
și atâția alții! — Ce e asta? O scenă de gelozie? — Și ce drept aș avea? — Crezi că la un moment dat ai putea avea dreptul? Dacă e așa, mai bine nici să nu începem. — Să începem ce? Pui ceașca pe măsuță. Te muți de pe fotoliu pe divanul pe care stă ea. (Să începem. Tu ai spus-o, Cititoareo. Dar cum să stabilești momentul precis în care începe o poveste? Totul a început întotdeauna încă dinainte, primul rând al primei pagini al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
toate amănuntele, un loc unde mi-ar plăcea să mă aflu cu Franziska în momentul acesta, de exemplu o cafenea plină de oglinzi, în care se reflectă policandrele de cristal și o orchestră cântă valsuri, iar acordurile viorilor unduiesc deasupra măsuțelor de marmură, a ceștilor aburinde și a prăjiturilor cu frișca. Iar afară, dincolo de geamurile întunecate, lumea plină de persoane și de lucruri și-ar face simțită prezența: prezența lumii prietene și ostile, lucrurile de care să te bucuri sau cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
algele din acvariu, lipit de istalația de purificare a apei, apăsat, așa! Hai, înc-oleacă, ultima, ai de gând să-mi zici ceva? Nu, nu se-acceptă! Liniște! ... tocmai terminam de disecat corpul buhăit. O mulțime de instrumente nichelate pe-o măsuță, într-o ordine desăvârșită, tot felul de sticluțe și cutiuțe cu alifii-prafuri-boieli-eteruri... Îl însemnasem cu carioca, unde naiba e pancreasul?, nu mai țin minte, am un fel de forceps, am tras, l-am desfăcut, șira spinării se clătina ca un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
-mi strâng cioburile, poate mai iese ceva. Sara l-a iubit pe Vlad și asta nu-i zgârietură, să pui vaselină, să treacă. A început să râdă în hohote când se citea din Evanghelie la capul lui. Mâncăm la o măsuță care se cam clatină. Iau o bucată de carton și-o așez sub un picior. Încă nu mi-am pierdut reflexele practice. Îmi dau acum seama că de mult nu mai știu cât e de bine să-ți placă să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
sala de urgențe care te lasă să treci înaintea lor. Apoi călugărița franciscană țipând. Apoi polițiștii cu cearșaful lor de spital. Sari la cum era viața când erai bebeluș și nu puteai mânca decât hrană pentru bebeluși. Te bălăbăneai spre măsuța pentru cafea. Ești în picioare și trebuie să continui să șontâcăi pe picioarele alea ca niște cârnați vienezi, altfel cazi la pământ. Apoi ajungi la măsuța pentru cafea și te lovești cu căpșorul tău moale de bebeluș în colțul ascuțit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
când erai bebeluș și nu puteai mânca decât hrană pentru bebeluși. Te bălăbăneai spre măsuța pentru cafea. Ești în picioare și trebuie să continui să șontâcăi pe picioarele alea ca niște cârnați vienezi, altfel cazi la pământ. Apoi ajungi la măsuța pentru cafea și te lovești cu căpșorul tău moale de bebeluș în colțul ascuțit. Ești jos, și măiculiță, o, măiculiță, ce doare. Totuși, nu e nimic tragic până nu dau fuga la tine mămica și tăticu’. O, sărmană mititică, vitează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]