413 matches
-
fie nevoie să simulezi sau să disimulezi prea mult. În psihiatria moder nă, contac tul vizual al paci entului este măsurat pentru a se constata dacă acesta are vreo tulburare a personalității care să-i împiedice conviețuirea cu alți oameni. Mătrăguna și ochii frumoși Când te duci la oftalmolog pentru a primi ochelari, doctorul îți ad mi nistrează niște picături care-ți măresc pupilele și permit o examinare mai ușoară a interiorului ochilor. Aceste picături pot fi de atropină; atropina se
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
duci la oftalmolog pentru a primi ochelari, doctorul îți ad mi nistrează niște picături care-ți măresc pupilele și permit o examinare mai ușoară a interiorului ochilor. Aceste picături pot fi de atropină; atropina se extrage dintr-o plantă numită mătrăgună sau Atropa Belladona (de la latines cul bella dona, femeie frumoasă). Și asta pentru că, în An ti chitate, femeile obișnuiau să-și pună în ochi picături de mătrăgună care să le dilate pupilele și astfel să le facă ochii mai frumoși
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
Aceste picături pot fi de atropină; atropina se extrage dintr-o plantă numită mătrăgună sau Atropa Belladona (de la latines cul bella dona, femeie frumoasă). Și asta pentru că, în An ti chitate, femeile obișnuiau să-și pună în ochi picături de mătrăgună care să le dilate pupilele și astfel să le facă ochii mai frumoși, chit că bâjbâiau prin încăperile palatelor, căci nu mai puteau vedea bine. Într-adevăr, ochii strălucitori, cu pupilele di latate dau o frumusețe deosebită feței; emoțiile erotice
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
supoziția că, citit din această perspectivă, ultimul volum al poetei este un sensibil, complex tratat thanatologic de o profunzime cum greu se întâlnește în lirica actuală: floarea de amarylis, Pasărea-Moarte, capul "ca o meduză roșie" al lui Hipolit, Regina-Păianjen, măselarița, mătrăguna și mătasea broaștei, Vârcolacul anonim etc. tematizează aceeași obsesie a alunecării lente în vidul existențial. Nu puține dintre texte meditează pe mai vechiul raport Eros-Thanatos. Dragostea întunecată, care dă naștere și paradoxal ucide, este invocată câteodată, ca un etern Ianus
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Editura Junimea, Iași, 1984; Ascunsa rană, Editura Helicon, Timișoara, 1996; Poezii din secolul trecut, Editura Junimea, Iași, 2002; Atâta verde peste cerul alb, Editura Tipo Moldova, Iași, 2006. Volume de publicistică și proză poetică: Cuvinte încrucișate, Editura Cronica, Iași, 1996; Mătrăguna dulce, Editura Timpul, Iași, 2001; Jurnal post-mortem, Editura Tipo Moldova, Iași, 2004; Dublă cetățenie. Treisprezece scrisori, Editura Dana Art, Iași, 2009; Capăt de linie (Exerciții de neuitare), Editura Muzeul Literaturii Române, București, 2010. Membru al Uniunii Scriitorilor din România (din
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
pădure, se refugiază acolo și, pe când citea în poiană, îi cade pe cartea de rugăciuni o frunză de păr, de la care, punând-o în sân, rămâne grea. În toate mitologiile lumii, plantele au capacitatea de a zămisli direct de pildă, mătrăguna (vezi Eliade, în Zamolxis, La Mandragore et les mythes de la naissance miraculeuse). "Iudeii și romanii nu-i numeau oare pe copiii naturali copii din ierburi sau copii din flori? Artemis și Apolo se nasc pe când mama lor atinge un palmier
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
și argații. eram atunci la poarta iertăciunii. tu ai rămas afară, să m-aștepți și m-am întors mai tânăr cu-o vecie că nu-i primeau în cer și pe cei drepți. de-atunci eu sorb doar ceai de mătrăgună. convivii mei mă suspectează încă, cred c-am făcut un târg cu Dumnezeii să-mi sap fântâna mea și mai adâncă. și sap cu târnăcoluil și lopata. peste poeme lespedea e grea și cad din jos în sus prin gravitații
George Filip. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Poezii () [Corola-journal/Imaginative/87_a_63]
-
rituri vechi, Încă din timpul getodacilor, avându-i practicanți pe preoții cultului lui Zamolxis, se aseamănă destul de mult cu practicile șamanice existente și astăzi În unele zone ale lumii. Un alt capitol este dedicat plantelor cu virtuți magice, În special mătrăguna, folosită În diferite practici magice, provocatoare de extazuri mistice, asemănătoare extazurilor șamanice. În continuare se face un studiu de dendromitologie, cu referire În special la brad arbore cosmic. Al treilea capitol are În vedere meteorologia magică, prezintă unele ritualuri de
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
din ele Își au folosința din trecutul cel mai Îndepărtat, consemnate fiind În unele lucrări ale scriitorilor antici. Altora li s-au descoperit veleități medicale de tratare a diferitelor boli, iar unele sunt folosite doar pentru virtuți magice. 1. Cultul mătrăgunei Cea care merită, Într-adevăr, denumiri ca „Marea doamnă” sau „Doamna pădurii” ori „Împărăteasa” și alte multe denumiri este mătrăguna. Folosită ca afrodisiac, medicament, halucinogen ori chiar ca amuletă, această plantă este cunoscută și apreciată pentru calitățile ei În diferite
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
s-au descoperit veleități medicale de tratare a diferitelor boli, iar unele sunt folosite doar pentru virtuți magice. 1. Cultul mătrăgunei Cea care merită, Într-adevăr, denumiri ca „Marea doamnă” sau „Doamna pădurii” ori „Împărăteasa” și alte multe denumiri este mătrăguna. Folosită ca afrodisiac, medicament, halucinogen ori chiar ca amuletă, această plantă este cunoscută și apreciată pentru calitățile ei În diferite zone ale țării noastre cât și În alte părți. Dintre toate plantele căutate de vrăjitoare, fete, nu există nici una al
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
poate avea o influență directă asupra forțelor vitale ale omului, poate mărita fetele, să poarte noroc, să dea fecunditate, bogăție și poate acționa și În sens negativ asupra anumitor persoane. În anumite țări, se pare că, pentru a dezrădăcina o mătrăgună, era nevoie de un câine, lucru pe care unii cercetători, Între care Mircea Eliade, nu-l consideră specific țării noastre. De asemenea, credința, atestată În Basarabia că planta are „rădăcina În formă de drac”, care ar putea fi un indiciu
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
care unii cercetători, Între care Mircea Eliade, nu-l consideră specific țării noastre. De asemenea, credința, atestată În Basarabia că planta are „rădăcina În formă de drac”, care ar putea fi un indiciu al unei arhaice credințe populare, vizând antropomorfismul mătrăgunei, nu este atestată la noi. Unele vagi informații păstrate ale acestor vechi eresuri mai circulă; spre exemplu, este considerat că doar acea parte a rădăcinii mătrăgunei care seamănă cu o ,mână de om are efect magico-terapeutic asupra tulburărilor psihice. Planta
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
drac”, care ar putea fi un indiciu al unei arhaice credințe populare, vizând antropomorfismul mătrăgunei, nu este atestată la noi. Unele vagi informații păstrate ale acestor vechi eresuri mai circulă; spre exemplu, este considerat că doar acea parte a rădăcinii mătrăgunei care seamănă cu o ,mână de om are efect magico-terapeutic asupra tulburărilor psihice. Planta este folosită ca antidot al unei afecțiuni neuropsihice numite În termeni populari „amețeală”, „sperietură” În urma unei emoții foarte puternice sau „Îndrăcitură” , alienare mintală . În această medicină
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
este folosită ca antidot al unei afecțiuni neuropsihice numite În termeni populari „amețeală”, „sperietură” În urma unei emoții foarte puternice sau „Îndrăcitură” , alienare mintală . În această medicină naturistă se are mare grijă, avându-se În vedere că, luate În doze mari, mătrăguna nu vindecă afecțiunile psihice, ci le produce sau amplifică pe cele existente. Această plantă provoacă stări delirante, putând Însănătoși ori chiar omorî. Descrierea stării provocată de administrarea extractului de plantă este numită În termeni populari „Îmbuimăcire de cap” ori „nebuneală
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
cu planta sacră și pe de altă parte, să protejeze valențele magicoterapeutice ale acesteia din urmă de contactul cu omul. Astfel, unele gesturi sunt pentru prezervarea virtuților plantei, iar altele sunt pentru sporirea lor. Asemănarea scenariilor rituale de recoltare a mătrăgunei cu alte plante se explică prin apartenența unui complex ceremonial comun. Dacă la Început mătrăguna era reținută pentru proprietățile botanice, curative, cu timpul, În special În perioada Evului Mediu, valențele farmaceutice pierd În favoarea presupuselor virtuți magico-mitice, transformând-o În „plantă
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
urmă de contactul cu omul. Astfel, unele gesturi sunt pentru prezervarea virtuților plantei, iar altele sunt pentru sporirea lor. Asemănarea scenariilor rituale de recoltare a mătrăgunei cu alte plante se explică prin apartenența unui complex ceremonial comun. Dacă la Început mătrăguna era reținută pentru proprietățile botanice, curative, cu timpul, În special În perioada Evului Mediu, valențele farmaceutice pierd În favoarea presupuselor virtuți magico-mitice, transformând-o În „plantă a vieții și a morții” sau plantă sacră. Este de asemenea interesant dacă calitățile terapeutice
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
magice obișnuite anumitor zone ale țării. Vom observa că, În general, ceremonialul este identic, cu mici diferențe, În toate zonele țării. Un exemplu Îl avem din zona Maramureșului, unde perioada dintre Paște și Înălțare este considerată cea mai propice culesului mătrăgunei. Femeile și vrăjitoarele („babele meștere” pornesc În zori spre pădure, Înainte de a fi văzute de cineva. „Meșteroaiele” au grijă să ia cu ele mâncare, ouă binecuvântate, plăcinte, sarmale, țuică. Sosind În pădure, merg direct la planta, căutată de mai Înainte
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
mângâie, menind, vorbind despre persoana căreia Îi este destinată și scopul În care o fac”. În situația În care este vorba de o „menire” de dragoste, cele două fete care merg, se mângâie și dansează aproape goale În jurul plantei, repetând: „Mătrăgună, poamă bună, Mărită-mă peste o lună, Că de nu m-ai mărita. Da de dulce oi mânca”. Invocația poate fi și alta, important este ca, pe drumul de Întoarcere, nimeni să nu știe că femeia aduce mătrăgună și, de
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
plantei, repetând: „Mătrăgună, poamă bună, Mărită-mă peste o lună, Că de nu m-ai mărita. Da de dulce oi mânca”. Invocația poate fi și alta, important este ca, pe drumul de Întoarcere, nimeni să nu știe că femeia aduce mătrăgună și, de asemenea, de a vorbi amabil și frumos cu toată lumea. În caz contrar, efectul mătrăgunei este invers decât scopul inițial. În unele părți , mătrăguna este dusă la biserică În postul Paștelui, În joia sfântă, ascunsă sub un șorț sau
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
Da de dulce oi mânca”. Invocația poate fi și alta, important este ca, pe drumul de Întoarcere, nimeni să nu știe că femeia aduce mătrăgună și, de asemenea, de a vorbi amabil și frumos cu toată lumea. În caz contrar, efectul mătrăgunei este invers decât scopul inițial. În unele părți , mătrăguna este dusă la biserică În postul Paștelui, În joia sfântă, ascunsă sub un șorț sau sub haină și așezată sub piatra bisericii ca să fie binecuvântată. De Sfântul Gheorghe este purtată ca să
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
alta, important este ca, pe drumul de Întoarcere, nimeni să nu știe că femeia aduce mătrăgună și, de asemenea, de a vorbi amabil și frumos cu toată lumea. În caz contrar, efectul mătrăgunei este invers decât scopul inițial. În unele părți , mătrăguna este dusă la biserică În postul Paștelui, În joia sfântă, ascunsă sub un șorț sau sub haină și așezată sub piatra bisericii ca să fie binecuvântată. De Sfântul Gheorghe este purtată ca să fie jucată. În situația În care este culeasă „pe
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
vorbească frumos plantei, În timp ce o dezrădăcinează, aruncând firmituri de pâine și fiertură de porumb: ”Eu Îți dau miere, pâine și sare, dă-mi mie puterea Sfinției tale!”. Resturile lăsate la rădăcina plantei sunt pentru o refacere cât mai rapidă a mătrăgunei, pentru o restabilire a echilibrului naturii. Timpul propice efectuării ritualului este o noapte cu lună plină, Înainte de Rusalii. Perii rădăcinii sunt reuniți În câte cinci, șapte și nouă mănunchiuri numite „gherbe” și se pronunță numele persoanei menite. Se pun primele
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
taină, fără ca nimeni În afara practicanților să cunoască scopul. Ofrandele ca daruri pentru plantă nu lipsesc din cadrul nici unui ritual: „pâine, sarmale, plăcinte, țuică, vin”, sau „pâine, slănină și anafură”. Există, de asemenea, cazuri când se aduce ca dar și bani. Dezgroparea mătrăgunei comportă un ritual aparte și o mare grijă față de planta care uneori nici nu trebuie atinsă cu mâinile: „În județul Turda, fetele care vor să fie chemate la horă și să se mărite primele, se duc la miezul nopții la
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
aparte și o mare grijă față de planta care uneori nici nu trebuie atinsă cu mâinile: „În județul Turda, fetele care vor să fie chemate la horă și să se mărite primele, se duc la miezul nopții la locul unde e mătrăguna, se descalță și se prosternă de trei ori. Au adus fiecare câte un ban de argint pe care Îl țin În gură. Se apleacă apoi peste mătrăgună, fără să o atingă cu mâinile și rup câteva frunze cu dinții pe
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
să se mărite primele, se duc la miezul nopții la locul unde e mătrăguna, se descalță și se prosternă de trei ori. Au adus fiecare câte un ban de argint pe care Îl țin În gură. Se apleacă apoi peste mătrăgună, fără să o atingă cu mâinile și rup câteva frunze cu dinții pe banul de argint. (...dacă duc cu ele o frunză Într-o bucată de pânză fără să o atingă cu mâna, fetele vor fi căutate la horă.” Dansul
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]