665 matches
-
în procesul de biosinteză a glicerofosfolipidelor, UTP intervine în procesul de biosinteză a glucidelor. Toate reacțiile de biosinteză din organismul animal, decurg cu participarea ATP care eliberează energia necesară acestor procese. 5.2. Polinucleotide. Acizi Nucleici Acizii nucleici sunt substanțe macromoleculare formate prin condensarea unui număr mare de mononucleotide, din care cauză se mai numesc și polinucleotide. Mononucleotidele reprezintă unitatea structurală de bază a polinucleotidelor și în funcție de natura acestora se deosebesc ribo și deoxiribonucleotide. 5.2.1. Caracterizare generală și structură
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
Industrial, zaharoza se obține prin prelucrarea sfeclei de zahăr.În urma cristalizării zaharozei, rămâne un sirop vâscos, brun (melasa) folosit ca furaj în zootehnie. Melasa conține circa 50% zaharoză, alături de proteine și săruri minerale. 2.7. Poliglucide (Glicani) Poliglucidele sunt glucide macromoleculare cu structură liniară sau ramificată, formate prin policondensarea unui mare număr de oze sau derivați ai acestora (aminoglucide, acizi uronici), între care se stabilesc legături glicozidice. Gradul de polimerizare variază de la zece până la mii de unități monoglucidice. În natură se
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
întâlnesc poliglucide formate din hexoze, pentoze, iar denumirea va fi corespunzătoare ozelor componente: glucani, fructani, galactani, manani, xilani. Glucanii sunt cele mai răspândite poliglucide. La baza structurii poliglucidelor stau unele diglucide reducătoare (maltoza, izomaltoza, celobioza) care prin polimerizare formează poliglucidul macromolecular respectiv. Prin hidroliza parțială sau totală a poliglucidelor se eliberează diglucidele sau ozele corespunzătoare. Poliglucidele sau glicanii se clasifică în homopoliglucide (homoglicani) și heteropoliglucide (heteroglicani). Homoglicanii eliberează prin hidroliză un singur tip de oză (sau derivat), iar heteroglicanii eliberează 2
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
7.2. Heteropoliglucide (heteroglicani) Heteropoliglucidele sunt glucide complexe, de origine vegetală sau animală, alcătuite din 2-4 monoglucide diferite sau derivați ai acestora. Ca la toate poliglucidele, la baza structurii chimice au un diglucid, prin a cărui polimerizare se formează heteropoliglucidul macromolecular. Heteropoliglucidele de natură vegetală (glucomananii, galactomananii) se află în cantități mari în organele subpământene și în semințele plantelor, ca poliglucide de rezervă. Heteropoliglucidele de natură animală au rol structural, cele mai importante dintre acestea fiind mucopoliglucidele. Mucopoliglucidele sunt heteropoliglucide cu
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
subpământene și în semințele plantelor, ca poliglucide de rezervă. Heteropoliglucidele de natură animală au rol structural, cele mai importante dintre acestea fiind mucopoliglucidele. Mucopoliglucidele sunt heteropoliglucide cu caracter acid alcătuite din aminoglucide ce alternează cu acizi uronici. Mucopoliglucidele sunt substanțe macromoleculare existente în țesutul conjunctiv, unde se leagă de proteine specifice cu formare de mucoproteine, în compoziția cărora poliglucidele predomină cantitativ. Datorită masei moleculare mari, mucopoliglucidele, respectiv mucoproteinele, formează în apă soluții vâscoase, gelatinoase, cu aspect mucilaginos. Mucopoliglucidele îndeplinesc în organismul
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
în a căror structură intră două componente: un acid uronic și o hexozamină N acetilată sau sulfonată, legate, de cele mai multe ori 1,3 * glicozidic într-o unitate diglucidică. Unitățile diglucidice se unesc prin legături 1,4 * glicozidice formând lanțuri lungi macromoleculare care se leagă electrovalent de proteine specifice. Exemple de mucopoliglucide acide: acidul hialuronic, condroitina și acizii condroitinsulfurici, heparina etc. 2.7.2.1. Acidul hialuronic-descoperit în umoarea sticloasă a ochiului (hyalos = sticlă), este răspândit în învelișul celular, în substanțele extracelulare
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
mucopoliglucide acide: acidul hialuronic, condroitina și acizii condroitinsulfurici, heparina etc. 2.7.2.1. Acidul hialuronic-descoperit în umoarea sticloasă a ochiului (hyalos = sticlă), este răspândit în învelișul celular, în substanțele extracelulare din țesutul conjuctiv, în lichidul sinovial. Datorită structurii sale macromoleculare, acidul hialuronic acționează ca un ciment intracelular, împiedicând pătrunderea substanțelor toxice în organism și totodată, prin starea sa gelatinoasă, mucilaginoasă, constituie un agent lubrefiant la nivelul articulațiilor. Acidul hialuronic este un polimer liniar, la baza structurii căruia stă diglucidul format
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
și donator de hidrogen. Glutationul manifestă un efect de protecție a enzimelor HS-dependente sau formează complexe cu unele enzime; prin aceste proprietăți glutationul are o acțiune antiinfecțioasă și antitoxică. 4.3. Proteine Proteinele sunt substanțe organice natiurale cu o structură macromoleculară care prin hidroliză pun în libertate alfa aminoaacizi. 4.3.1. Caracterizare generală Proteinele se întâlnesc în toate celulele vii, fiind constituienți ai protoplasmei și a nucleului celular. Din acest motiv, proteinele reprezintă principalii purtători ai vieții,în această calitate
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
hidroliză pun în libertate pe lângă aminoacizi și compuși cu structură neproteică, care constituie componenta prostetică a heteroproteinei. Componenta neproteică poate fi de natură chimică diferită: glucide, lipide, acid fosforic, acizi nucleici, metale. 4.3.4. Structura proteinelor Proteinele sunt bipolimeri macromoleculari cu un înalt grad de organizare structurală. Numărul mare de aminoacizi componenți formează lanțuri polipeptidice diferite ca lungime și ca alcătuire, ceea ce crează o mare varietate a proteinelor. Proteinele se caracterizează printr-o mare diversitate structurală, dată atât de dimensiunea
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
Există și numeroase forme intermediare cu caracter dublu, atât de proteine globulare, cât și de proteine fibrilare, de exemplu, fibrinogenul, miozina etc. 4.3.6. Proprietăți fizico-chimice ale proteinelor Proteinele sunt substanțe solide, incolore, cristalizabile sau amorfe, cu o structură macromoleculară complexă, cu mase moleculare ce variază de la câteva mii la câteva milioane. Solubilitatea proteinelor variază în funcție de natura lor, cât și de cea a dizolvanților. Proteinele globulare prezintă solubilitate în apă și în soluții saline. Soluțiile formate au caracter de dispersii
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
moleculare ce variază de la câteva mii la câteva milioane. Solubilitatea proteinelor variază în funcție de natura lor, cât și de cea a dizolvanților. Proteinele globulare prezintă solubilitate în apă și în soluții saline. Soluțiile formate au caracter de dispersii coloidale datorită structurii macromoleculare a proteinelor. Grupările chimice polare de la suprafața moleculei măresc gradul de hidratare al acesteia și implicit solubilitatea în apă. De asemenea pH-ul soluției de proteină influențează solubilitatea acesteia prin ionizările pe care le produce în moleculă. S-a arătat
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
-prin scăderea constantei dielectrice și micșorarea hidratării. În cantitate mare solvenții organici descarcă moleculele proteice și le deshidratează. În soluții apoase proteinele manifestă activitate optică levogiră datorită aminoacizilor constituienți optic activi . 4.3.6.1. Proprietăți ionice Proteinele sunt substanțe macromoleculare cu caracter amfionic. Datorită grupărilor libere amino și carboxil proteinele se comportă ca polielectroliți. Ca și aminoacizii, fiecare proteină se caracterizează prin punctul izoelectric a cărui valoare este în funcție de raportul dintre grupările acide și bazice. Proteinele bogate în aminoacizi diaminici
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
specifice acestora sau legăturilor formate între ei. În consecință proteinele dau două tipuri de reacții: reacții de precipitare și reacții de culoare. 4.4.1. Reacțiile de precipitare Se datorează în parte proprietăților fizice ale substanțelor proteice. Având o structură macromoleculară proteinele dau prin dizolvare soluții coloidale. În soluții, proteinele se găsesc sub formă de molecule mari, agregate sau micele. Stabilitatea acestor micele depinde de mărimea lor, de încărcarea electrică, de densitatea dizolvantului, de temperatură, așa încât reacțiile de precipitare sunt dependente
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
transport O2, rezervă Fe, contractilă, coagularea laptelui, hormonală , structurală). Să se indice funcția corespunzătoare fiecărei din următoarele protide: * Feritina * Chimozina * Anticorpi * Mioglobina * Miozina * Fibrinogen * Insulina * Glicoproteide * α keratina * Colagen * Fibrină * Glucagon * Hemoglobina CAPITOLUL 5 ACIZI NUCLEICI Acizii nucleici sunt compuși macromoleculari ce reprezintă polimeri ai unor unități de bază numite nucleotide. Prin hidroliza acizilor nucleici se eliberează fragmente mai mici, oligonucleotide, apoi mononucleotide și la urmă componentele acestora: acid fosforic, pentoze, baze azotate. 5.1.Componentele structurale ale acizilor nucleici 5
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
în procesul de biosinteză a glicerofosfolipidelor, UTP intervine în procesul de biosinteză a glucidelor. Toate reacțiile de biosinteză din organismul animal, decurg cu participarea ATP care eliberează energia necesară acestor procese. 5.2. Polinucleotide. Acizi Nucleici Acizii nucleici sunt substanțe macromoleculare formate prin condensarea unui număr mare de mononucleotide, din care cauză se mai numesc și polinucleotide. Mononucleotidele reprezintă unitatea structurală de bază a polinucleotidelor și în funcție de natura acestora se deosebesc ribo și deoxiribonucleotide. 5.2.1. Caracterizare generală și structură
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
din proteoglicani și glicoproteine [408]. Constituienții cei mai importanți sunt colagenul de tip IV, laminina, fibronectina, iar din clasa proteoglicanilor și glicozaminoglicanilor, heparansulfatul și condroitinsulfatul. Prin această structură, matricea extracelulară și, mai ales membrana bazală, capătă un rol de filtru macromolecular selectiv, cu reglarea schimburilor dintre celulă și mediul interstițial [29]. Interacțiunea dintre celule și matricea extracelulară creează condiții optime de creștere, diferențiere și organizare tisulară a celulelor, prin controlul proliferării celulare [65]. Procesul de metastazare debutează cu desprinderea celulelor din
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
din proteoglicani și glicoproteine [408]. Constituienții cei mai importanți sunt colagenul de tip IV, laminina, fibronectina, iar din clasa proteoglicanilor și glicozaminoglicanilor, heparansulfatul și condroitinsulfatul. Prin această structură, matricea extracelulară și, mai ales membrana bazală, capătă un rol de filtru macromolecular selectiv, cu reglarea schimburilor dintre celulă și mediul interstițial [29]. Interacțiunea dintre celule și matricea extracelulară creează condiții optime de creștere, diferențiere și organizare tisulară a celulelor, prin controlul proliferării celulare [65]. Procesul de metastazare debutează cu desprinderea celulelor din
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
mult mai mici de combustibil pentru obținerea unei cantități foarte mari de energie; izotopii radioactivi sunt utilizați în experimentele biologice (ca trasoriă sau în medicină (pentru distrugerea unor tumoriă. Efectele negative ale radionuclizilor constau în esență în modificări la nivel macromolecular și perturbarea ireversibilă a unor procese biochimice. Aceste modificări nu se observă imediat, apar în timp și se manifestă la nivelul întregului organism. După natura lor, se deosebesc două categorii de radiații nucleare: radiații corpusculare - particule încărcate electric: radiații (un
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
suspensie. Un polimer reticulat este definit ca o mică regiune dintr-o macromoleculă (dintr-o catenă polimeră) unde există măcar un punct tetrabranșat. Unirea macromoleculelor prin legături covalente duce la formarea unei singure molecule “gigant”. Legăturile covalente care unesc catenele macromoleculare se numesc reticulări, iar polimerul format este un polimer reticulat. Rețelele polimere covalente se înscriu printre cele mai mari molecule cunoscute. Asemenea rețele sunt denumite în mod obișnuit macrorețele. În contrast cu polimerii nereticulați, polimerii rețea, se disting prin stabilitatea lor dimensională
Polimerizarea în suspensie. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
pentru reținerea fenolului, separării cromatografice în industria chimică și farmaceutică s-a dovedit a fi mult mai utilă comparativ cu (co)polimerii reticulați nepolari, pe bază de stiren-divinilbenzen care au o selectivitate mică. Întrebuințarea unor monomeri polari conduce la structuri macromoleculare cu o anumită polaritate, care poate juca un rol important în procesul de adsorbție /72/. Utilizarea unor anumite combinații de monomeri și agenți porogenici, precum si o stabilizare adecvata a suspensiilor, duce la obținerea de perle cu structuri macromoleculare optime care
Polimerizarea în suspensie. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
la structuri macromoleculare cu o anumită polaritate, care poate juca un rol important în procesul de adsorbție /72/. Utilizarea unor anumite combinații de monomeri și agenți porogenici, precum si o stabilizare adecvata a suspensiilor, duce la obținerea de perle cu structuri macromoleculare optime care să prezinte maximă porozitate pentru un anumit scop /73,74/. Obținerea unor umpluturi cromatografice polare, selective, respectiv copolimeri cu structură reticulată și compoziție binară sau ternară, tip gel sau macroporoși, poate fi realizată utilizând o gamă largă de
Polimerizarea în suspensie. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
de natură organică existente în apă și care ar dăuna procesului tehnologic sau ar impurifica apa râurilor. Filtrele de schimbători de ioni adsorbanți se montează în fața coloanelor cu cationiți și anioniți, având rolul de a împiedica blocarea filtrelor respective. Adsorbanții macromoleculari reticulați au fost testați pentru purificarea sulfatului de amoniu rezidual obținut la prepararea poli-ε caprolactamei; prin utilizarea unei scheme de purificare ce cuprinde atât coloane de schimbători de ioni cât și copolimeri adsorbanți s-a obținut purificarea sulfatului de amoniu
Polimerizarea în suspensie. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
cunosc schimbători de anioni preparați în prezența polistirenului, ce conțin structuri poroase cu pori largi, dar nu suficient de mari pentru a adsorbi și respectiv solubiliza silicea coloidală /88/. Plecând de la copolimeri stiren-divinilbenzen macroporoși realizați în prezență de medii inerte macromoleculare, sau amestecuri de medii inerte s-au preparat schimbători de ioni puternic bazici cu pori largi, utilizați la reținerea bioxidului de siliciu coloidal și la purificarea apelor de alimentare a cazanelor de presiune înaltă. Copolimerii preparați în prezența polistirenului + benzină
Polimerizarea în suspensie. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
suspensie. Un polimer reticulat este definit ca o mică regiune dintr-o macromoleculă (dintr-o catenă polimeră) unde există măcar un punct tetrabranșat. Unirea macromoleculelor prin legături covalente duce la formarea unei singure molecule “gigant”. Legăturile covalente care unesc catenele macromoleculare se numesc reticulări, iar polimerul format este un polimer reticulat. Rețelele polimere covalente se înscriu printre cele mai mari molecule cunoscute. Asemenea rețele sunt denumite în mod obișnuit macrorețele. În contrast cu polimerii nereticulați, polimerii rețea, se disting prin stabilitatea lor dimensională
Polimerizarea în suspensie. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
pentru reținerea fenolului, separării cromatografice în industria chimică și farmaceutică s-a dovedit a fi mult mai utilă comparativ cu (co)polimerii reticulați nepolari, pe bază de stiren-divinilbenzen care au o selectivitate mică. Întrebuințarea unor monomeri polari conduce la structuri macromoleculare cu o anumită polaritate, care poate juca un rol important în procesul de adsorbție /72/. Utilizarea unor anumite combinații de monomeri și agenți porogenici, precum si o stabilizare adecvata a suspensiilor, duce la obținerea de perle cu structuri macromoleculare optime care
Polimerizarea în suspensie. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]