434 matches
-
pictat biserica din Oprișeni Fălticeni, ctitorie a boierului Vasile Canta, ridicată la 1862. 127 Operă de artă realizată din marmoră neagră de Suedia, monumentul din cimitirul Oprișeni, închinat de Ion Irimescu părinților săi, care-și au mormântul acolo, prezintă o madonă presurând flori, ca un prinos. 128 O vizită la sculptor în București, mi-a oferit prilejul să stau de vorbă cu mama soției sale, doamna Milidon. Am aflat atunci, că familia Milidon a locuit chiar în casa Enăchioiu, la nr.
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
care îi vor deveni vizitatori obișnuiți. Michelangelo a realizat cel puțin două sculp‑ turi în relief până la vârsta de șaisprezece ani și anume: Bătălia Centaurilor 1 Cf. g. barTz - e. König, Michelangelo Buonarroti, Ed. Könerman, Milano 2000, 8. 68 și Madona pe trepte, amândouă realizate în casa Buonarroti, Florența. Patro‑ nul său, Lorenzo de Medici, a murit în anul 1492. Doi ani mai târziu, Miche‑ langelo a fugit din Florența (de unde familia Medici fusese temporar exclusă) în Bologna, unde între anii
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
Moise În anul 1496, spre deosebire de alte lucrări din această perioadă, Michelan‑ gelo are un subiect religios aparte, Pietà din bazilica sfântul Petru, începută în anul morții lui Savonarola, lucrare mai apropiată de pantheonul grec, atât de apreciat de artist, față de madonele îndurerate ale căror strigăte de disperare au fost refuzate de artiști precum Donatello, Luca Signorelli și Andreea Man‑ tegna. Pietà este dominată de frumusețea calmă a unei madone copilăroase; trupul lui Cristos stă pe genunchii ei asemenea unui copil care
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
lucrare mai apropiată de pantheonul grec, atât de apreciat de artist, față de madonele îndurerate ale căror strigăte de disperare au fost refuzate de artiști precum Donatello, Luca Signorelli și Andreea Man‑ tegna. Pietà este dominată de frumusețea calmă a unei madone copilăroase; trupul lui Cristos stă pe genunchii ei asemenea unui copil care doarme. Ca întotdeauna, în operele lui Michelangelo, frumusețea are întâietate în fața de‑ clamației tragice. Pe când alți artiști, precum Agnolo Bronzino 29, Enguerrand Quarton 30, au folosit o postură
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
celebra lucrare Galatea, un curtean îl întrebă unde găsise un model atât de frumos la care el a răspuns: Nu am copi‑ at trăsăturile unui model, ci mai curând am urmărit o idee la care m‑am gân‑ dit. Pe lângă madonele grațioase și figurile idealizate din lumea clasică nu putem trece cu vederea portretul făcut papei Leon al X‑lea din familia Medici împreună cu doi cardinali. Deși a murit la doar 37 de ani a realizat opere ex‑ traordinare și diverse
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
care îi vor deveni vizitatori obișnuiți. Michelangelo a realizat cel puțin două sculp‑ turi în relief până la vârsta de șaisprezece ani și anume: Bătălia Centaurilor 1 Cf. g. barTz - e. König, Michelangelo Buonarroti, Ed. Könerman, Milano 2000, 8. 68 și Madona pe trepte, amândouă realizate în casa Buonarroti, Florența. Patro‑ nul său, Lorenzo de Medici, a murit în anul 1492. Doi ani mai târziu, Miche‑ langelo a fugit din Florența (de unde familia Medici fusese temporar exclusă) în Bologna, unde între anii
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
Moise În anul 1496, spre deosebire de alte lucrări din această perioadă, Michelan‑ gelo are un subiect religios aparte, Pietà din bazilica sfântul Petru, începută în anul morții lui Savonarola, lucrare mai apropiată de pantheonul grec, atât de apreciat de artist, față de madonele îndurerate ale căror strigăte de disperare au fost refuzate de artiști precum Donatello, Luca Signorelli și Andreea Man‑ tegna. Pietà este dominată de frumusețea calmă a unei madone copilăroase; trupul lui Cristos stă pe genunchii ei asemenea unui copil care
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
lucrare mai apropiată de pantheonul grec, atât de apreciat de artist, față de madonele îndurerate ale căror strigăte de disperare au fost refuzate de artiști precum Donatello, Luca Signorelli și Andreea Man‑ tegna. Pietà este dominată de frumusețea calmă a unei madone copilăroase; trupul lui Cristos stă pe genunchii ei asemenea unui copil care doarme. Ca întotdeauna, în operele lui Michelangelo, frumusețea are întâietate în fața de‑ clamației tragice. Pe când alți artiști, precum Agnolo Bronzino 29, Enguerrand Quarton 30, au folosit o postură
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
celebra lucrare Galatea, un curtean îl întrebă unde găsise un model atât de frumos la care el a răspuns: Nu am copi‑ at trăsăturile unui model, ci mai curând am urmărit o idee la care m‑am gân‑ dit. Pe lângă madonele grațioase și figurile idealizate din lumea clasică nu putem trece cu vederea portretul făcut papei Leon al X‑lea din familia Medici împreună cu doi cardinali. Deși a murit la doar 37 de ani a realizat opere ex‑ traordinare și diverse
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
Eugen Negrici soarta scriitorului înzestrat din provincie, care primește mesaje de simpatie de peste tot, dar nu și un loc în ierarhia literară. Cărți publicate: Un șir de zile (debut, 1966), Nuduri (1967), Țara lui Pi (1969), Goana după fericire (1974), Madona cu lacrimi (1977), Flori de câmp (1984), Am mai vorbit despre asta (1986), Orient, pardon! (1999), Trandafir cu venele tăiate (2008). Proză: Week-end în oraș (1969), Fidelitate (1977), Sperietoarea (1992), Proces-verbal al unei crime (1998). Teatru: La margine de Paradis
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
Căci, repetăm, muzicienii sînt și ei oameni: totuși, deși ei pot trece din planul tehnic în cel uman, esențial este faptul că rămîn în lumea muzicală. Este tocmai ceea ce lasă Schumann să se înțeleagă: "Un muzician cultivat va studia o Madonă de Rafael cu tot atîtea rezultate ca un pictor care ascultă o simfonie de Mozart. Mai mult: pentru un sculptor, orice actor devine o statuie imobilă, pentru un pictor, orice poem este un tablou, iar muzicianul transpune orice tablou în
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
duce la proclamarea autonomiei sale15. Individul se (auto)construiește în periplurile sale sociale, etice, politice etc. Femeia parcurge și ea drumul sinuoasei sale afirmări. Locul și rolul femeii în societate, puterea și formele de acțiune, diversitatea reprezentărilor pe parcursul timpului (zeița, madona, vrăjitoare, demon) s-au schimbat. Printre fenomenele sociale, morale și estetice care definesc modernitatea, Parisul și Pariziana sunt elemente revelatorii subtile ale fetelor modernității (prin cultul violent al inovației și al formei). Franța este matricea modelelor politice și culturale moderne
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
se vor contura o serie de figuri ambigue, jalnice, detestabile, păcătoase, victime, cochete, slabe, angelice, demonice", constată Simone de Beauvoir [1998, I, p.225]. Arhetipurile feminine care obsedează imaginarul artistic și literar al secolului al XIX-lea sunt definite că madona, înger sau demon [Michaud, 2002, p.149] sau că madona, muză și seducătoare [Higonnet, 2002, p.303]. Aceste stereotipuri artistice și ideologice sunt reprezentate la diferite niveluri ale culturii literare (literatura populară, periodica, beletristica) și vizuale (în publicitate, fotografii, ilustrații
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
păcătoase, victime, cochete, slabe, angelice, demonice", constată Simone de Beauvoir [1998, I, p.225]. Arhetipurile feminine care obsedează imaginarul artistic și literar al secolului al XIX-lea sunt definite că madona, înger sau demon [Michaud, 2002, p.149] sau că madona, muză și seducătoare [Higonnet, 2002, p.303]. Aceste stereotipuri artistice și ideologice sunt reprezentate la diferite niveluri ale culturii literare (literatura populară, periodica, beletristica) și vizuale (în publicitate, fotografii, ilustrații de carte, pictură, sculptură, producții artizanale etc.). Arhetipurile feminine nu
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
reflectarea unui ideal de frumusețe, ele devin modele de comportament, mai mult sau mai putin rigide. Astfel, muză rămâne ceea ce fusese înainte: o figură alegorica sau incarnarea unei idei35 în mai mare măsură decât a unei persoane specifice. Imaginile de madona și seducătoare sunt la fel de abstracte și organizează feminitatea în jurul a doi poli: unul normal, ordonat și liniștitor, altul deviator și periculos. În jurul primului pol domnește virtutea domestică; în jurul celui de-al doilea femeile care lucrează, activistele, prostituatele, femeile de culoare
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
mai întâlnim imaginea Muzei, Madonei sau Îngerului. Ele se preschimba spre sfârșitul secolului în soție morocănoasa, mama castratoare, amantă sufocanta, femeie insolenta, femeie devoratoare. Românul premodern, de la cel antic până la cel realist, se caracterizează prin valorizarea femeii că muză sau madona, ființa care guverneaza destinele masculine. Această aureola a femeii va fi disputată de românul realist, care-i refuză femeii postura de erou, readucând-o în câmpul realului. Școală realistă caută să se lipsească de eroina. Personajul feminin este primul vizat
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
prostituție, în viziunea sa): nu se mai poate trăi fără a trișă, este un laitmotiv care circulă în carnetele și în corespondență scriitorului. 21 Printre primele imagini ale timpurilor moderne este gravura republicana care o reprezintă pe zeița Rațiunii că madona și tabloul lui Eugène Delacroix Liberté guidant le peuple, incarnare inegalabila a Marianei, femeia din popor care antrenează bărbații în revoluție. 22 La rubrică Opinion des étrangers, et particulièrement des Russes sur la Parisienne din La Vie parisienne, citim următoarea
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
groupe étaient devenus à tour de rôle amoureux de Mme de Burne, et, après la crise, demeuraient encore attendris et émus à des degrés différents. Ils avaient formé peu à peu une sorte de petite église. Elle en était la madone, dont ils parlaient sans cesse entre eux, tenus sous le charme, même loin d'elle. Ils la célébraient, la vantaient, la critiquaient, et la dépréciaient suivant leș jours, leș rancunes, leș irritations ou leș préférences qu'elle avait montrées" [Maupassant
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
prezentat momente de dans inspirate de o lucrare celebră: Andreea Căpitănescu, cu „LoG“, inspirată de „Nud“ și „Nud culcat“ de Tonitza, Valentina de Piante Niculae cu „Struggle for Life and Tenderness“, inspirată de „Maternitate“ de Dimitrie Paciurea, Alexandra Pirici cu „Madona electrică“, inspirată de lucrarea omonimă a lui Max Herman Maxy, Carmen Coțofană, cu „Compoziție“, inspirată de lucrarea omonimă a lui Hans Mattis Teutsch, Ana Cătălina Gubandru cu „Caché“, inspirată de „Nud cu văl“ de Max Herman Maxy. Merită să investești
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2165_a_3490]
-
în cutii de ness, eclipsă totală de Pământ, ciupercă roșie deasupra Cernobâlului, nopți la Ada-Kaleh pe insula Șimian, ninge la Cherapunji, sir Edmund Hillary în Marea Everest de pe Marte, Bostonul iluminat la opaiț, Fidel Castro și un veac de singurătate, Madona fără cercel, Garcia Marquez și Vladimir Ilici la cina cea de taină, un Remember Mateiu Caragiale sau bastardul, B.B. într-un ciorap găurit, cap de bour cu bizon, biberonul lui Napoleon, virginitate în devenire, memoriile unui gunoier. De un timp
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
ales în impunătoarea filosofie religioasă, pe care ne-a dat-o. În ciuda catolicismului care e universalist și uniformizant, negrii intrați în Biserica romană nu și pot închipui pe Maica Domnului decât după idealul lor de frumusețe, adică în chip de Madonă neagră. Germanii intrați în creștinismul occidental au sfârșit prin a-i modifica doctrina, croind-o din nou după modul lor de înțelegere protestant. Influențe de asemenea natură variată sunt admisibile cu o condiție, ca ele să nu altereze puritatea dogmei
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
după concepția naturalistă, ea desfigurează și reduce pe om la neant, după teoria energetică a materialismului senzualist, ca să sfârșească apoi prin a-l înfățișa în chip de mașină, după concepția mecanică a civilizației moderne. Puneți un tablou cubist alături de o Madonă de Rafael pentru a avea imaginea tragică a decadenței culturii moderne, devenită autonomă sau secularizată. Același proces de degradare se poate urmări în muzică, de la simfonia lui Beethoven la cacofonia stridentă a compozițiilor moderniste; în literatură, de la romanul lui Balzac
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
planurile unei mașini zburătoare. Pictor format în atelierul lui Verrochio, pictează la început în manieră florentină (Bunavestire), apoi inventează tehnica "estompării" care dă senzația unei ușoare cete ce învăluie formele și creează impresia de blîndețe, de poezie și de mister (Madona pe stînci sau Gioconda). Strălucirea școlii florentine se răsfrînge asupra întregii peninsule. Chemați la toate curțile princiare și în toate orașele italiene, artiștii florentini arată tuturor temele și noile tehnici ale "Quatrocento-ului". La sfîrșitul secolului al XV-lea, arta nouă
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
fost nicicând mai pronunțat ca în prima jumătate a secolului al XIX-lea. La trei veacuri după Contrareformă, religia catolică exercită o influență maximă asupra cugetelor. Modelul feminin care domnește fără a avea rivali este cel al îngerului izbăvitor, al Madonei, blândă, neprihănită, mântuitoare. Tânăra fată este chemată să devină o soție iubitoare și o mamă devotată. Însă este ferită cât mai mult timp posibil adică până în seara căsătoriei de întinările sexualității. Revoluția industrială, care a generat intrarea societății occidentale în
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
sfinți și le văd pe femei ca fiice ale Evei ori ale Mariei. Păcătoase absolute, răspunzătoare pentru toate relele sau, dimpotrivă, mame preaslăvite și spiritualizate, izbăvitoare ale neamului omenesc. Ce sunt femeile? Pentru bărbați, ele sunt în mod necesar ori madone, ori drăcoaice; ori mame, ori târfe... Seducătoarele, niciodată cu-adevărat inocente, mai curând egoiste decât generoase, tind să aparțină în imaginația romancierilor registrului demonic. De vreme ce nu sunt angelice, sunt în mod necesar diabolice, niște desfrânate devoratoare și malefice... La fel
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]