596 matches
-
și decide să urmeze Seminarul Teologic Liceal din Buzău. În anul al V-lea se transferă la București, absolvind liceul în Capitală. Urmează apoi cursurile Universității Naționale de Muzică din București. În timpul facultății, cântă în cele mai importante coruri bucureștene („Madrigal”, „Preludiu”, „Te Deum Laudamus”, „Kontakion”, „Musica Selecta”, „Da Capo”, Corul Filarmonicii „George Enescu”). Experiența corală acumulată în acești ani îi va folosi mai târziu în activitatea dirijorală și îl va determina să înființeze Corul de Cameră „Accoustic”, alături de colegii săi
Daniel Jinga () [Corola-website/Science/337620_a_338949]
-
va determina să înființeze Corul de Cameră „Accoustic”, alături de colegii săi de generație. Legăturile cu folclorul autentic și muzica sacră îi vor marca primele decizii repertoriale. Marin Constantin îl numește în anul 2003 dirijor secund al Corului Național de Cameră „Madrigal”, legitimându-i astfel, "de facto", calitățile dirijorale. Din dorința de a se exprima artistic într-o manieră autentică, părăsește emblematicul "Madrigal" și înființează Corul de Cameră "Accoustic", împreună cu cei mai valoroși colegi ai generației sale. Corul „Accoustic” își construiește în
Daniel Jinga () [Corola-website/Science/337620_a_338949]
-
vor marca primele decizii repertoriale. Marin Constantin îl numește în anul 2003 dirijor secund al Corului Național de Cameră „Madrigal”, legitimându-i astfel, "de facto", calitățile dirijorale. Din dorința de a se exprima artistic într-o manieră autentică, părăsește emblematicul "Madrigal" și înființează Corul de Cameră "Accoustic", împreună cu cei mai valoroși colegi ai generației sale. Corul „Accoustic” își construiește în scurt timp o identitate repertorială nouă și o sonoritate proprie, la acest lucru contribuind colaborările cu lumea teatrului, concertele și imprimările
Daniel Jinga () [Corola-website/Science/337620_a_338949]
-
capitalei. Primele 3 niveluri cuprind spații largi publice, urmând corpul central al turnului modulat pentru spații de cazare pe 17 niveluri, restaurantul și piscina, precum și coronamentul. În numerotarea nivelurilor lipsește cel considerat a fi cu ghinion, respectiv numărul 13. Restaurantul Madrigal al hotelului Intercontinental servește preparate italiene rafinate. Braseria Corso are vedere la bulevardul Bălcescu și oferă mese pe tot parcursul zilei. Barul cu pian Intermezzo situat în hol asigură băuturi calde și diverse cocktailuri. Clubul de sănătate al hotelului Intercontinental
Hotelul Intercontinental din București () [Corola-website/Science/308933_a_310262]
-
Latină a numelui său, Isabella. Papa Alexandru al VI-lea i-a numit pe Isabella si pe soțul ei Monarhi Catolici, deci este de multe ori cunoscută sub numele de Isabel la Católica (Isabela Catolica). Isabela s-a născut în Madrigal de las Altas Torres, pe 22 aprilie 1451. Fratele ei Alfonso s-a născut trei ani mai târziu. Când tatăl său, Ioan al II-lea, a murit în 1454, mult mai vârstnicul ei frate vitreg, Henric al IV-lea, a
Isabela I a Castiliei () [Corola-website/Science/309911_a_311240]
-
Ierusalimul cucerit"), și este dedicată mecenatului său, cardinalul Cinzio Aldobrandini. Deși renumele lui Torquato Tasso se bazează în primul rând pe poemele sale epice și dramatice, nu se pot ignora creațiile sale în domeniul liricei. Cele peste 1700 poezii (sonete, madrigale, "Canzone", balade) apar în volumele ""Rime"" (1581-1582), ""Rime et prosa"" (1583), ""Rime spirituali"" (1597). Din creațiile sale în proză sunt de menționat ""Dialoghi"" (1581), pe teme literare și filozofice, și ""Discorsi dell'arte poetica e in particolare sopra il poema
Torquato Tasso () [Corola-website/Science/298695_a_300024]
-
necesare în următoarele trei luni și apoi a stat încă trei luni în atelierul de croitorie pentru a urmări execuția fiecărui detaliu. Muzica filmului a fost interpretată de Orchestra Radioteleviziunii Române, dirijată de Iosif Conta si de corul de camera, Madrigal dirijat de Marin Constantin. Cascadoriile au fost coordonate de Vasile Popa, iar folosirea armelor de maestrul Sterian Constantin. Filmul a fost realizat inițial ca un serial de televiziune în limba franceză în șase episoade, fiind difuzat de TF1 începând din
Cucerirea Angliei (film) () [Corola-website/Science/326890_a_328219]
-
a fost angajatul teatrului Ion Vasilescu din Giurgiu, alături de care a efectuat numeroase turnee în țară și străinătate. În 1992 a fost angajatul teatrului C-tin Tănase din București în revistă Show la Savoy. Tot în 1992 cântă alături de corul Madrigal pe scena Ateneului Român, într-un spectacol al Uniunii Compozitorilor. La începutul anului 1992 compozitorul Dan Stoian scrie pentru Cristian Român: “Ești Marea Mea Iubire”, în luna Martie și “Ce Plină E Lumea De Fete”, în Aprilie același an. Acestea
The Teachers Orchestra () [Corola-website/Science/312191_a_313520]
-
franceză semnată de Neruda, câteva fragmente din "Caietele lui Malte Laurids Brigge" de Rainer Maria Rilke. În revista "Atenea", numerele 5 și 10, se publică "Durere" și "Chinuri", poeme care vor face apoi parte din "Reședința pe pământ" sub titlul "Madrigal de iarnă" și respectiv "Fantomă". În anul 1927 Pablo Neruda este numit consul onorific la Rangoon (Birmania). Pleacă din Santiago spre Rangoon la 14 iunie, via Buenos Aires, unde se îmbarcă pe "Baden", cu care călătorește până la Lisabona. Este însoțit de
Pablo Neruda () [Corola-website/Science/306437_a_307766]
-
Roma) a fost, alături de Leonardo da Vinci, cel mai important artist în perioada de vârf a Renașterii Italiene. Geniul său universal este deopotrivă oglindit de pictură, desen, sculptură și arhitectură. A scris și poezii, în special în genul sonetului și madrigalului. Michelangelo di Ludovico Buonarroti Simoni a fost al doilea din cei cinci fii ai lui Lodovico di Buonarroti Simoni și ai Francescăi di Neri di Miniato del Sera. După întoarcerea la Florența, de unde provenea familia lor, Michelangelo este lăsat în
Michelangelo Buonarroti () [Corola-website/Science/297770_a_299099]
-
ani. Dar cea mai mare afecțiune a avut-o față de Tommaso dei Cavalieri, care avea 23 de ani pe când l-a întâlnit Michelangelo (care pe atunci avea 57 de ani) și căruia i-a dedicat peste 300 de sonete și madrigale. Michelangelo a avut o relație platonică cu marchiza Vittoria Colonna de Pescara, care era cu 15 ani mai tânără și căreia i-a dedicat mai multe sonete. Povestea sentimentală începe pe când maestrul avea 61 de ani. Către sfârșitul vieții, relația
Michelangelo Buonarroti () [Corola-website/Science/297770_a_299099]
-
reprezentant de seamă al acestui curent artistic și creator al mișcării cunoscută inițial ca Marinism și ulterior, prin extindere la o mișcare literară ce a acoperit o bună parte a secolului al XVII-lea italian, ca Secentismo. A scris sonete, madrigaluri și cântece pe tema iubirii senzuale. După o tinerețe în care a devenit cunoscut mai ales sub porecla de "Canzone de baci", și-a asigurat o stabilitate financiară datorită patronajului lipsit de griji al cardinalului Aldobrandini, pe care l-a
Giambattista Marini () [Corola-website/Science/299752_a_301081]
-
stilul Nai - Orgă, introducând repertorii noi și lărgind considerabil paleta expresivă de interpretare a naiului. <br> În 1974 compune "Misa pentru Pace, pentru nai, cor, orgă și orchestră", pe care o înregistrează la București cu "Orchestra Națională Radio" și "Corul Madrigal" condus de Marin Constantin, sub bagheta dirijorului Paul Popescu. <br>Single-ul său "Eté d’amour" devine unul din hiturile cele mai apreciate ale anului 1976. Urmează "Păstorul Singuratic", al doilea hit european al său, la care colaborează cu compozitorul
Gheorghe Zamfir () [Corola-website/Science/297375_a_298704]
-
compus, de asemenea, și 6 opere: "Soria" (1911) "Ad majorem feminae gloriam" (1915) "Traian și Dochia (1921) "Agamemnon" (1922) "Bellerophon" (1925) "Meleagridele" (1958) Este și autorul unui balet, "Tragedie în pădure" (1962). În afara acestora, Cuclin a compus sonate, sonatine, cvartete, madrigale, valsuri, piese corale, concerte pentru vioară, pian, melodii de inspirație folclorică etc. Marea majoritate a creațiilor sale n-au fost interpretate și încă nu s-a întocmit un catalog complet al pieselor sale. Cea mai completă listă a compozițiilor cucliniene
Dimitrie Cuclin () [Corola-website/Science/303525_a_304854]
-
festivaluri și turnee internaționale în Austria, Danemarca, Elveția, Franța, Germania și Italia iar în 1986 acestui ansamblu i s-a decernat un premiu internațional la Belgrad, într-o prestigioasa competiție. Între 1999 și 2002 a dirijat Corul Național de Cameră Madrigal, formație celebra în peisajul cultural românesc și internațional unde a experimentat potențialul tehnic și expresiv al corului de cameră creat de un mare maestru care este "Marin Constantin". A dirijat orchestre și ansambluri profesioniste din țară și internaționale precum: "orchestră
Dorel Pașcu-Rǎdulescu () [Corola-website/Science/337210_a_338539]
-
și din țara sa. Este dirijorul Corului de Copii Radio, fondatorul și al Grupului Coral SOUND al Casei de Cultură a Studenților din București, iar din toamnă lui 2011 până în vara lui 2014 a fost dirijorul Corului Național de Cameră „Madrigal”. De asemenea, este și președintele Fundației Culturale SOUND. Din 1988 și până în prezent este dirijor al Corului de Copii Radio, cu activitate permanentă. Din 1994 este dirijorul Corului SOUND, cu aceeași activitate neîntreruptă. Între 2011 și 2014 a preluat baghetă
Voicu Popescu () [Corola-website/Science/308156_a_309485]
-
președintele Fundației Culturale SOUND. Din 1988 și până în prezent este dirijor al Corului de Copii Radio, cu activitate permanentă. Din 1994 este dirijorul Corului SOUND, cu aceeași activitate neîntreruptă. Între 2011 și 2014 a preluat baghetă Corului Național de Cameră „Madrigal”. În februarie-mai 2000 a asigurat producțiile artistice ale Corului Academic al Societății Române de Radiodifuziune. Între anii 1996-1997 a activat că maestru corepetitor și director artistic la Corului Național de Cameră „Madrigal”. În perioada 1994-1996, a fost lector la clasa
Voicu Popescu () [Corola-website/Science/308156_a_309485]
-
2014 a preluat baghetă Corului Național de Cameră „Madrigal”. În februarie-mai 2000 a asigurat producțiile artistice ale Corului Academic al Societății Române de Radiodifuziune. Între anii 1996-1997 a activat că maestru corepetitor și director artistic la Corului Național de Cameră „Madrigal”. În perioada 1994-1996, a fost lector la clasa de ansamblu vocal a Facultății de Music-Hall, Universitatea Ecologică - București. Activează că regizor muzical la Televiziunea Română, între 1980-1988, iar în perioada 1975-1980, a fost angajat artist liric la Corul Național de Cameră
Voicu Popescu () [Corola-website/Science/308156_a_309485]
-
În perioada 1994-1996, a fost lector la clasa de ansamblu vocal a Facultății de Music-Hall, Universitatea Ecologică - București. Activează că regizor muzical la Televiziunea Română, între 1980-1988, iar în perioada 1975-1980, a fost angajat artist liric la Corul Național de Cameră „Madrigal” 2011 și 2013 - participa alături de Corul de Copii Radio și Corul Național de cameră "Madrigal" la Festivalul Internațional George Enescu 2011 - alături de corul SOUND câștiga Premiul I la secțiunea Folclor și premiul al II-lea la Cor Mixt la Festivalul
Voicu Popescu () [Corola-website/Science/308156_a_309485]
-
Universitatea Ecologică - București. Activează că regizor muzical la Televiziunea Română, între 1980-1988, iar în perioada 1975-1980, a fost angajat artist liric la Corul Național de Cameră „Madrigal” 2011 și 2013 - participa alături de Corul de Copii Radio și Corul Național de cameră "Madrigal" la Festivalul Internațional George Enescu 2011 - alături de corul SOUND câștiga Premiul I la secțiunea Folclor și premiul al II-lea la Cor Mixt la Festivalul Internațional de Muzică Corala Cracovia Cantans, Polonia (16 - 19 iunie 2011); tot în acest an
Voicu Popescu () [Corola-website/Science/308156_a_309485]
-
Special pentru cel mai bun dirijor al Concursului Coral Internațional de la Preveza-Grecia. Obține cu Corul de Copii Radio, Premiul I „Summa cum laude” la Festivalul European de Muzică pentru Tineret de la Neerpelt, Belgia, în 1996. În 1993 primește Medalia Jubiliara „Madrigal a XXX-a aniversare” și Medalia „Una Vită Per La Arte” din partea Fundației „Madrigal - Marin Constantin”. Din 1989 participa, împreună cu dirijoarea Eugenia Văcărescu, la pregătirea artistică și organizarea tuturor manifestărilor Corului de Copii Radio: înregistrări speciale radio, concerte „a cappella
Voicu Popescu () [Corola-website/Science/308156_a_309485]
-
Corul de Copii Radio, Premiul I „Summa cum laude” la Festivalul European de Muzică pentru Tineret de la Neerpelt, Belgia, în 1996. În 1993 primește Medalia Jubiliara „Madrigal a XXX-a aniversare” și Medalia „Una Vită Per La Arte” din partea Fundației „Madrigal - Marin Constantin”. Din 1989 participa, împreună cu dirijoarea Eugenia Văcărescu, la pregătirea artistică și organizarea tuturor manifestărilor Corului de Copii Radio: înregistrări speciale radio, concerte „a cappella” în Studiourile Radiodifuziunii Române, concerte ocazionale, concerte vocal-simfonice cu orchestrele Radiodifuziunii și ale altor
Voicu Popescu () [Corola-website/Science/308156_a_309485]
-
și a dirijorului este permanent consemnata în aricole în diverse ziare și reviste, emisiuni, interviuri și corespondențe radiofonice, transmisii și emisiuni de televiziune. Între 1974-1988 participa la toate manifestările artistice, turnee, festivaluri naționale și internaționale ale Corului Național de Cameră „Madrigal” condus de Marin Constantin. Înființează formații corale de amatori cu care obține numeroase diplome și premii la diferite concursuri și festivaluri naționale.
Voicu Popescu () [Corola-website/Science/308156_a_309485]
-
egale, fie pentru 4-5 voci mixte cu soliști. Se remarcă în deosebi cele 12 "Liturghii" ale sale, compuse în diferite tonalități și pentru diferite formații corale, în care mânuiește cu multă pricepere polifonia, dovedind o temeinică cunoaștere a motetului și madrigalului italian. Eusebie Mandicevschi a scris muzică pe versurile unor poeți ca Taras Șevcenko, Iuri Adalbertovici Fedkovici, Vasile Alecsandri, Mihai Eminescu, Heinrich Heine, precum și compoziții bazate pe cântece populare ucrainiene, românești, germane și maghiare. În ciuda acestor lucrări proprii, în prezent este
Eusebie Mandicevschi () [Corola-website/Science/313806_a_315135]
-
Adrian Le Roy și Robert Ballard apare în 1564 la Paris, iar a treia apare în 1565 la Cracovia). Lucrările păstrate de la el (toate pentru lăută) cer o mare măiestrie a interpreților. Între ele se numără și 10 fantezii, 7 madrigale 8 cântece, și 14 motete. A mai transcris pentru lăută motete ale compozitorilor contemporani lui, cum ar fi, Josquin des Prés, Nicolas Gombert, Clément Janequin, Jacques Arcadelt, Clemens non Papa, Roger Pathie și Orlando di Lasso.
Valentin Bakfark () [Corola-website/Science/302184_a_303513]