3,302 matches
-
preclasic, datorat redării temei în tonalitate minoră, traseului melodic de natură bachiană sau romantică, ce păstrează permanent elemente din tema folclorică originară, manierei jazzistice. Și acum, cele trei tipuri de invenție melodică sunt combinate cu o naturalețe foarte rar întîlnită. Mahala este una dintre cele mai originale secvențe ale discului, în primul rând din cauza dispunerii armonice a temei aleasă din folclorul lăutăresc. Interesant apare extinderea ariei geografic-muzicale, prelucrarea luminând întorsături melodice de tip azer, armenesc și balcanic (tradiții pe care ascultătorii
CREAȚIE ȘI DESTIN - IANCY KOROSSY by Alex Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/84368_a_85693]
-
toată splendoarea ei, și din Craii de Curtea-Veche, de la drăguțul de Gorică Pirgu, în utopica sa ipostază monahală) ea capătă un aspect mai apropiat de opțiunile comice ale celuilalt Caragiale. Undeva între "silențiul lugubru" al lui Venturiano și jurămintele de mahala ale personajelor din Momente. Am, de altminteri, impresia că aici gravitează stilistic Cafeneaua Pas-Parol. În intervalul atât de permisiv dintre acuitatea intelectuală a lui Ion Luca și acalmia uniform estetizantă a lui Mateiu. Multe dintre paginile volumului depun mărturie în favoarea
Alt contingent by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8549_a_9874]
-
în a doua sa parte, introducînd versul amplu - alexandrinul românesc - într-o serie de poezii (Norocul și mintea, Leul amurezat). Aici, chiar dacă personajele iau chipuri de animale, ele nu mai au legătură cu zoologia specifică fabulei; ne mișcăm în lumea mahalalei bucureștene, printre ființe necăjite, umile și mediocre. Povestea vorbii este prefigurată până la detaliu. Istoriile cuprinse în volum, construite pe modele străvechi, dar cu personaje din Valahia primei jumătăți a secolului, apar doar de dragul concluziei moralizatoare, plictisitoare prin repetare. Capodopera Povestea
Dincolo de pașoptism by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8607_a_9932]
-
nu e decît Anton Pann însuși și că "drumul lung" nu e altceva decît unul din obișnuitele sale peripluri pentru a-și vinde cărțile tipărite; nu înțelegem însă de ce autorul a plecat în lunga sa cale tocmai seara, ajungînd din mahalaua Lucaci pînă la Colentina cînd înnopta. Intrăm acum într-o logică a ficțiunii. Eroul va poposi noaptea într-un sat de la marginea capitalei, exact la momentul potrivit pentru a asista la șezătoare și pentru a înregistra ceea ce povestesc participanții. De
Dincolo de pașoptism by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8607_a_9932]
-
poezia sa nu se mișcă mai puțin în mediul bucureștean al epocii regulamentare. Dacă în proza lui Negruzzi, Russo, Kogălniceanu ori Alecsandri, palpită, cu intensitate diferită, Iașul pașoptist, Bucureștiul aceleiași perioade se oglindește doar la Anton Pann. Nu numai atmosfera mahalalei, obiceiurile zilnice, lumea pestriță a meseriașilor, a hanurilor, a cîrciumilor, ba chiar și a caselor boierești umplu paginile pannești, dar întregul oraș e perceput cu ochi artist. Detaliile unei realități familiare ne întîmpină la tot pasul: "Bețivii toți strînși colac
Dincolo de pașoptism by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8607_a_9932]
-
meseriașilor, a hanurilor, a cîrciumilor, ba chiar și a caselor boierești umplu paginile pannești, dar întregul oraș e perceput cu ochi artist. Detaliile unei realități familiare ne întîmpină la tot pasul: "Bețivii toți strînși colac/ Pe la grădini beții fac,/ Prin mahala la Izvor,/ Și la Breslea în pridvor,/ Dar mai mult și mai vîrtos/ Pe la Tabacii de jos,/ Unde petrec la vin bînd/ Și împreună cîntînd./ Nu poate om socoti,/ Nici de a le povesti/ Cîrcimele din București,/ Bordeile măhălești". Aceste
Dincolo de pașoptism by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8607_a_9932]
-
care zic "să fațem în loc de să facem, cigan în loc de țigan și țioară în loc de cioară" un Gagamiță rătăcit pe ulița cu simigii și cu babe făcătoare de sulimanuri. Cele cîteva butoaie, presupus cu iarbă de pușcă, lăsate în soare, care aprind mahalaua, într-un scenariu demn de spaima drobului de sare, sînt pline cu scrumbii sărate, cu care vașnicii combatanți își umblu șorțul și basmaua. Prăjind scrumbiile mocanilor atacați de garda bănuitoare, cucoana Marghioala cîrtește cu "prietenul intim" (eufemismele lui Caragiale...) chir
Atelier by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8666_a_9991]
-
Iuliu Moldovan. O definiție a bibanului (Bibanului), deschizînd o anecdotă. O poreclă, prin extindere, de la frate, care-a apărut la școală cu un biban din prăvălia de pește a lui tată-su. Și o lungă, dulce-amăruie vorbire despre box și mahalaua hoților mărunți, cu tîlharii ei gentilomi, despre panorama cu minuni, despre mari actori, mari profesori, întîlniri, destine. Din nou, despre curcubee, două, deasupra Bucureștiului. O lume a neprețuitelor coincidențe, o lume care cunoaște despărțirea, dar o simte mai puțin, apărată
Gesturi largi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8407_a_9732]
-
căuta ea acolo... Nu știm. Noi căutam persoana care comisese celălalt furt, real. Asta era! Fusese gata să spună scuze pentru confuzie. Dar, ce confuzie?!... înaltul funcționar dă divorț. Atât. El nu o ia la bătaie, cum se întâmplă la mahala, - văzuse atâtea cazuri... Oamenii se mai împacă... nu însă în clase de sus - zicea ofițerul. Aici se umblă totuși cu un fel de delicatețe... Fata, de 18 ani, a crescut mare între timp. Dar frau Sorge, angajată după aceea, a
Frau Sorge by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8425_a_9750]
-
Liviu Dănceanu La Bacău, în mahalaua Războienilor (sediul Liceului de artă "George Apostu") s-a întâmplat o mare dandana : Olimpiada națională de muzică. Totul a început în a treia zi de Paști (29 aprilie) când, nu-i așa, cântatul se cădea să înlesnească digestia mielului, ouălor
Cele cinci cercuri ale Olimpiadei by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8454_a_9779]
-
în Scrisori. Din ele aflăm organizarea socială a }ărilor Române, aventurile politice prin care ele au trecut, care erau clasele sociale și raporturile dintre ele; apoi, cum se îmbrăcau și cum locuiau boierii, cum se distrau, cum arătau Bucureștii revăzuți mahala cu mahala, ce însemna un palat boieresc în exterior și în interior - totul surprins de un ochi exact, evaluator al dimensiunilor și al prețurilor. Ghica aruncă asupra realității o privire de savant. Nimic nu e mai convingător în ochii lui
Prinț și inginer by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7762_a_9087]
-
Din ele aflăm organizarea socială a }ărilor Române, aventurile politice prin care ele au trecut, care erau clasele sociale și raporturile dintre ele; apoi, cum se îmbrăcau și cum locuiau boierii, cum se distrau, cum arătau Bucureștii revăzuți mahala cu mahala, ce însemna un palat boieresc în exterior și în interior - totul surprins de un ochi exact, evaluator al dimensiunilor și al prețurilor. Ghica aruncă asupra realității o privire de savant. Nimic nu e mai convingător în ochii lui decît compararea
Prinț și inginer by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7762_a_9087]
-
Covrig Roxana "Lungit pe treptele unui bloc parcă rupt din era sovietică, la marginea celei mai cunoscute mahalale din România, Iordan Rupa bea rachiu de mere și așteaptă să-i sune telefonul". Aceasta este imaginea cu care debutează un nou reportaj împotriva românilor, din ziarul britanic Daily mail. Același Iordan, cu o căciulă de lână trasă bine pe
Daily Mail, în Ferentari, despre prostituție, droguri și crimă organizată by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/80095_a_81420]
-
orientale, vivacitatea stilistică, inserțiile ironice, oazele de culoare locală - mai ales acestea: "O caleașcă trecu în fuga cailor pe ulița mare, apucă ulița Sf. Ilie, și făcând stânga luă la deal pe lângă zidul Sf. Spiridon, și tot suindu-se până-n mahalaua Sărăriei, stătu la portița unei căsuți cu două ferestre cu perdele verzi. Din trăsură se coborî un tânăr elegant coconaș, a cărui costum era după moda curții. El purta un antereu de suvaia alb, era încins cu un șal roș
COSTACHE NEGRUZZI. Întemeietorul moderat by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/8016_a_9341]
-
pregătirii unei întregi generații de tineri medici pentru profesiune și pentru viață. în acest sens, el poate fi socotit drept unul din primele noastre romane cu subiect din viața medicală." în opoziție cu lumea medicală, Victor Papilian a descris lumea mahalalei în romanul Coana Truda, lume stăpânită "de două instincte primordiale: instinctul proprietății, care declanșează bătălia testamentelor în jurul moștenirii Coanei Truda și instinctul erotic, mult mai dominant, care răvășește și dezbină comunitatea." Romanul Bogdan infidelul, apărut postum, în 1982, este considerat
Un eseu monografic by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/6912_a_8237]
-
l-ar putea doar imagina. Vândută la bucată de vameșii din Giurgiu, ajunsă pe centură, cumpărată de turci iar în final evadarea înapoi în București. La prima vedere îți pare una dintre multele femei ce duc un trai liniștit în mahalalele Bucureștiului. Nu este ușor să scoți ceva de la ea, mai ales că în permanență stă cu ochii ațintiți spre stradă pentru a vedea dacă nu oprește vreun potențial client. Știe foarte bine că nu va opri nimeni, pentru că deja stă
Povestea celei mai vechi prostituate din Bucureşti. Vândută în 3 ţări, la apus de carieră a scăpat de peşti şi s-a retras în Grozăveşti () [Corola-journal/Journalistic/69301_a_70626]
-
exotic: o pernă rotundă și grea, din piele. Cine din Acton se mai putea lăuda cu o pernă indiană din piele?! Obișnuiam să-mi iau avânt și să plonjez în fugă pe ea; mai târziu, când ne-am mutat din mahala în suburbie și nu mai puteam comite gesturi copilărești, mă prăbușeam pe ea cu toată greutatea trupului meu de adolescent, într-un soi de afecțiune agresivă. Aerul ieșea violent pe la cusături, amintind vag de vânturi umane. În cele din urmă
Julian Barnes - Nimicul de temut by Mihai MOROIU () [Corola-journal/Journalistic/6937_a_8262]
-
care scriu este acela consacrat lui Gabriel Dimisianu, ca memorialist, pe care-l surprinde foarte bine în această postură: spirit echilibrat, ca și criticul, acum adumbrit de o discretă melancolie. Evocarea anilor de boemă literară din strada Naipu, 20, din mahalaua Rahovei, a copilăriei petrecute la Brăila, pasiunea lecturii, apoi, portretele unor colegi scriitori, ca și al unora din vechile generații, se bucură de pagini pline de căldură din partea lui C. Coroiu. Sunt în volumul de care vorbim și câteva idei
Un comentator colocvial by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8135_a_9460]
-
specificul local pentru ca spectacolul să poată fi înțeles și de un chilian și de un francez, de oricine. Am gândit personajele mai degrabă pe tipologii ca «Frumosul urbei», «Frumoasa urbei», grupul din «D’ale carnavalului» l-am numit «Cvintet de mahala». Nu am vrut să fac din Caragiale ceea ce ar face orice regizor de teatru și nici ceea ce ar face orice coregraf. Pentru că eu fac teatru coregrafic, iar oamenii cu care lucrez se numesc dans-actori. Eu am luat actori care, intrând
Spectacolul „D'ale noastre“ de Gigi Căciuleanu, la Chișinău și Lisabona by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/70655_a_71980]
-
am caftit una" (P. Ciureanu, "Note de argot", 1935). Se pare că a avut succes, pentru că apare în majoritatea contribuțiilor lingvistice despre argou ale vremii (V. Cota, Argot-ul apașilor, 1936, Al. Vasiliu, "Din argoul nostru", 1937, V. Chelaru, "Din limbajul mahalalelor", 1937, C. Armeanu, "Argot ieșean", 1937 1944 etc.). Între timp, și-a lărgit mult sfera de circulație, intrând în zona de interferență dintre argou și limbajul familiar. Are destul de multe atestări în literatură: "Zi, faceți pe-ai dracului...? Acum vă
Cafting by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7086_a_8411]
-
numai "en France tout le monde est un peu de Tarascon", se înșeală... Cum numai în Franța? Dar retorul nostru național, talentul drenat al nostru? Da, un Tartarin se poate naște și în Delea Vechie! Da, da, în această modestă mahala a Bucureștilor, în familia unor onorabili zarzavagii din Capitală... Fără doar și poate, în pieptul retorului drenat, sub cutele enormului foulard de mătasă, palpită inima unui veritabil tarasconez! Mai întîi, dînsul suferă de aceeași - ierte-ni-se cuvîntul - ipocrizie sinceră
Redutabilul pamfletar C. Stere by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/8100_a_9425]
-
în scaun." Și oborul pestriț se sfiește, o clipă, doar, de-așa arătare: "Toate coardele vocale au rămas făr'de sacîz.../ Hei! Sofa pentru cadîne și cadavre, nu mai rîzi?" (Înmormîntarea Patriarhului). Atmosfera orientală, de curiozitate învelită în pioșenie, de mahala care dă buzna în cele sfinte e, încă, foarte ușor de recunoscut. Același București ducîndu-și zilele agale, fremătînd de neorînduială și privind modernizarea ca pe-un vis din altă lume, în Tramvaiul: "Pe claia cît o casă în căruță/ Purta
Rîsul pămîntului by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6960_a_8285]
-
cuplu de îndrăgostiți ce "nu vedeau nimic în jurul lor", ca în cântecul "Bal perdu". Aveam, pentru vecie, douăzeci de ani. Eram ridicol și nebun de fericire. Eram nebun de iubire, și era bine, "era minunat, minunat", ca în romanțele de mahala. Un vis cu trei părți Sunt într-un soi de magherniță, un hotel în care totul e murdar, livid, dărăpănat. Cum am ajuns aici? Ușa abia se ține într-o balama. Întreb unde e toaleta: sunt îndrumat de-a lungul
Marcel Mathiot - Jurnalul unui amant bătrân by Emanoil Marcu () [Corola-journal/Journalistic/6958_a_8283]
-
multe centre, o sumedenie de centre. Cel care a modernizat orașul a fost primarul Pache Protopopescu (1888 - 1891). [...] Într- un fel, Pache Protopopescu a «haussmannizat » Bucureștiul și i-a trasat marile bulevarde. Altfel, Bucureștiul era format din - să le zicem - mahalale (fără sensul peiorativ pe care termenul îl are astăzi), care erau constituite în jurul unei biserici. Un fel de parohii sau enorii. De aceea s-a și spus despre București că ar fi orașul cu 365 de biserici, câte o biserică
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4314_a_5639]
-
enorii. De aceea s-a și spus despre București că ar fi orașul cu 365 de biserici, câte o biserică în fiecare zi. Fiecare avea în centrul său simbolic o biserică. Biserica și cârciuma erau cele două mari «instituții» ale mahalalei, fiind principalele elemente de identificare a unei adrese.” Edilii s-ar cuveni să țină seama de astfel de descrieri și analize, atunci când își propun să redeseneze acest mare oraș care, de-a lungul vremii, a avut atât de mult de
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4314_a_5639]