15,061 matches
-
era sec - murise moara și mă gândeam la Labiș cum plângea când a-mpușcat tăicuța - căprioara. erau răspântii strâmbe prin istorii soldații tineri se urcau la cer chiar seceta murea de-atâta sete iar lupii hămesiți mureau de ger privea tăcută maica la icoană taica umbla prin sat după-mprumut În casa lui Țopăi - pe-ngenunchiate se Întețeau flăcăii la barbut dar am crescut - mă duse pribegia printre străini mi-am aciuiat un rost de sub meninge TUZLA mă Întreabă: mai știi poete?... ce
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
raiul, cu tâmpla lângă o petală de trandafir galben. și te visez și pe tine, În brațele mele, mirosind a pere domnești, a versuri cu dor. la radio, e muzică italiană, caldă. Milva - Nulla Rimpiangerò. la fereastră, o lumânare, pentru Maica Domnului. și șoptesc „Cuvine-se cu adevărat”... și totul este așa de simplu și de frumos! precum zborul păsării, poemul libertății. și aștept stihia anotimpului... să ne punem zâmbete de dovleac, să ne luminăm palmele cu gutui sentimentale. și te
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
terifiant. O piesă de teatru puternică și greu de uitat, scrisă de un autor care pare să fi citit cu creionul în mână Demonii lui Dostoievski; un campionat religios-dramatic pe măsura timpurilor smintite pe care am ajuns să le trăim, maică.
La ospiciu by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10308_a_11633]
-
Arhitectură, retrăind scenele de coșmar în care oameni sfâșiați de ură îi aruncau pe studenții stâlciți în bătaie, mai mult morți decât vii. Priveam balconul Universității prin care se perindaseră o mulțime de personalități de seamă, balconul ocrotit de Icoana Maicii Domnului pe care minerii au aruncat-o în stradă și mă întrebam: Doamne, cum de a fost posibil? De ce atâta ură? De aș putea uita acest coșmar pe care l-am trăit aievea. În același timp gândurile mele fugeau departe
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
în piață (informații de la Marin Voican-Ghioroiu). Mircea Cărtărescu în volumul „De ce iubim femeile” spune: „Zavaidoc era cu bandele de la Barieră Vergului conduse pe atunci de Borilă. Le plătea ca să-l protejeze. Cristian Vasile își dădea obolul celor din Tei, de la Maica Domnului, frații Grigore. De mai multe ori guriștii se întâlniseră, însoțiți de malacii lor și scoaseră cutițele.” Că o tristă ironie a soartei, un besmetic nedocumentat își permite să scrie și să aducă grave învinuiri morale, umbrind faima celor doi
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
Și-ai vrut să-neci două surori Punând poduri de fiori!... Când tu purtai costum la patru ace, Parizerul costă doar două sute; Alegătoarele sperau că le vei... face Reducere la porc și la cornute. Dar tu le-ai neglijat, De maică-ta-i uitat. Voiai doar funcții și averi, Stârnindu-i pe mineri. Dar tu le-ai înșelat, Pe tac-to l-ai trădat. Ai cochetat cu ceilalți Și ai uitat de frați... De ce-ați trădat voi zilele acele Și ați
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
nebunul, Curtat și de regine, Cănd surghiunul Îmi bate-n palme cuiele divine! TRIBUTUL Vin hienele să rupă Trupul țintuit pe cruce, Mustul încă fierbe-n cupă Învierea la răscruce. Orbii sunt pătați cu sânge De pe litera Scripturii, Iar icoana Maicii plânge Când se ceartă Dioscurii. Trup de sfinți într-un masacru Crește-n cer pâinea și vinul Și-mbătat de sânge sacru Iuda-și ia din nou tainul. Mai sperăm la Înviere Din mizeria minciunii; Viermii-așteaptă în tăcere Să plătim tribut
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
de la toți profeții! O, tu, oglindă a inimii mele, loc unde păsările săruta spumă mării în cumpănă grea! Izgonește-mă din robia lui Pallas Athena, pe un gherghef de lacrimi îmi țes tainele, poeme de spus pe-nserate. Arată-mi altarul, Maica a Domnului, Mamă a scriselor și nescriselor Lumii, semănător de cuvinte aș vrea să iți fiu, piatra din vârful unghiului neumbrit, primordială stare de îndrăgostire nebună, nebună, nebună... 16 Și voi pleca! În abisul păsării albastre nu-i nimeni! În
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
Dan Damaschin (textele românești sînt însoțite de traducerea lor în limba franceză semnată de Letiția Ilea), intitulat Rugăciunile pictorilor. Socotindu-i ucenici ai Sfîntului Luca, evanghelistul dar și pictorul care, potrivit tradiției, ar fi fost primul care a zugrăvit chipul Maicii Domnului, autorul e atras de caracterul de hierofanie al operei lor, care ne dă prilejul "să contemplăm Invizibilul", să comunicăm cu "Misterul care li s-a revelat și pe care astfel ni-l împărtășesc" și nouă: "Lucrarea artiștilor, aici convocați
între pămînt și cer by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10597_a_11922]
-
Arhitectură, retrăind scenele de coșmar în care oameni sfâșiați de ură îi aruncau pe studenții stâlciți în bătaie, mai mult morți decât vii. Priveam balconul Universității prin care se perindaseră o mulțime de personalități de seamă, balconul ocrotit de Icoana Maicii Domnului pe care minerii au aruncat-o în stradă și mă întrebam: Doamne, cum de a fost posibil? De ce atâta ură? De aș putea uita acest coșmar pe care l-am trăit aievea. În același timp gândurile mele fugeau departe
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
în piață (informații de la Marin Voican-Ghioroiu). Mircea Cărtărescu în volumul „De ce iubim femeile” spune: „Zavaidoc era cu bandele de la Barieră Vergului conduse pe atunci de Borilă. Le plătea ca să-l protejeze. Cristian Vasile își dădea obolul celor din Tei, de la Maica Domnului, frații Grigore. De mai multe ori guriștii se întâlniseră, însoțiți de malacii lor și scoaseră cutițele.” Că o tristă ironie a soartei, un besmetic nedocumentat își permite să scrie și să aducă grave învinuiri morale, umbrind faima celor doi
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
Și-ai vrut să-neci două surori Punând poduri de fiori!... Când tu purtai costum la patru ace, Parizerul costă doar două sute; Alegătoarele sperau că le vei... face Reducere la porc și la cornute. Dar tu le-ai neglijat, De maică-ta-i uitat. Voiai doar funcții și averi, Stârnindu-i pe mineri. Dar tu le-ai înșelat, Pe tac-to l-ai trădat. Ai cochetat cu ceilalți Și ai uitat de frați... De ce-ați trădat voi zilele acele Și ați
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
nebunul, Curtat și de regine, Cănd surghiunul Îmi bate-n palme cuiele divine! TRIBUTUL Vin hienele să rupă Trupul țintuit pe cruce, Mustul încă fierbe-n cupă Învierea la răscruce. Orbii sunt pătați cu sânge De pe litera Scripturii, Iar icoana Maicii plânge Când se ceartă Dioscurii. Trup de sfinți într-un masacru Crește-n cer pâinea și vinul Și-mbătat de sânge sacru Iuda-și ia din nou tainul. Mai sperăm la Înviere Din mizeria minciunii; Viermii-așteaptă în tăcere Să plătim tribut
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
de la toți profeții! O, tu, oglindă a inimii mele, loc unde păsările săruta spumă mării în cumpănă grea! Izgonește-mă din robia lui Pallas Athena, pe un gherghef de lacrimi îmi țes tainele, poeme de spus pe-nserate. Arată-mi altarul, Maica a Domnului, Mamă a scriselor și nescriselor Lumii, semănător de cuvinte aș vrea să iți fiu, piatra din vârful unghiului neumbrit, primordială stare de îndrăgostire nebună, nebună, nebună... 16 Și voi pleca! În abisul păsării albastre nu-i nimeni! În
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
57. footnote> care se poate realiza fie în planul iubirii omenești, fie direct cu Dumnezeu. Astfel, se realizează o asceză care devine armă împotriva desfrânării constând într-o înfrânare biologică și trupească, înfrânare morală și duhovnicească<footnote Iosif Vatopedinul, Asceza, maica sfințeniei, traducere din limba greacă de ieromonahul Agapie, Edit. Bizantină, București, 2000, p. 24. footnote>, atât pentru cei căsătoriți, cât și pentru monahi. Luată din acest punct de vedere, fără exagerări, asceza are un aspect și un efect pozitiv, fiindcă
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
p. 246. footnote>. Sfinții Părinți sunt de părere că ceea ce ajută la alungarea acestei boli<footnote Sf. Ioan Casian, op. cit., p. 189. footnote> este liniștea și singurătatea. Luptând cu patima, e recomandabilă depărtarea de ceea ce îi poate da viață, deoarece maica faptei e atingerea, precum a acesteia, vederea, și a acesteia auzul și mirosirea<footnote Sf. Teofan Zăvorâtul, op. cit., p. 234. footnote>. Sfatul în această privință este să fugim, începând chiar de la privire<footnote Ibidem. footnote>, pentru că, având gânduri sănătoase<footnote
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
s-ar fi lăsat omul ispitit de răul vădit. Ci înfrumusețându-l la arătare cu o vedere atrăgătoare și vrăjind gustul cu o plăcere pentru simțire, i s-a părut femeii acceptabil [...] și luând, a mâncat. Iar mâncarea a devenit maica morții pentru oameni<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, De hominis opicio, P.G., col. 200 apud Preot Prof.Dr. Dumitru Stăniloae, Teologia Dogmatică Ortodoxă..., p. 322. footnote>. În altă parte, Părintele Stăniloae precizează: Diavolul a amăgit pe protopărinți mai mult prin închipuirea
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
aduce aminte de durere, pentru bucuria că s-a născut om în lume. (Ioan 16, 21). Apoi, ziua creației este o zi de bucurie: Și a privit Dumnezeu toate câte a făcut și iată erau bune foarteă (Facere 1, 31). Maica Domnului, atunci când a primit vestea că a fost aleasă de Dumnezeu ca să nască pe Mântuitorul Hristos, a primit și îndemnul bucuriei: Și intrând îngerul la ea, a zis: Bucură-te, ceea ce ești plină de har, Domnul este cu tine. Binecuvântată
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
este cu tineĂBinecuvântată ești tuă De nașterea unui prunc, se bucură nu numai omul, ci și Dumnezeu: nașterea unui copil este un eveniment pentru Dumnezeu Însuși, fiecare persoană fiind unică în ochii lui Dumnezeu; este un „altul”, un „tu”<footnote Maica Magdalena, Sfaturi pentru o educație ortodoxă a copiilor de astăzi, Edit. Deisis, Sibiu, 2000, p. 18. footnote>. Dumnezeu n-a fost constrâns de vreo necesitate ca să facă lumea, ci Însuși a hotărât, în voința Sa, ca toate făpturile să se
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
cea de-a doua viață - cea a copiilor ei, ci și la viața ei proprie, și din punct de vedere spiritual, este moartă. Femeia nu are decât două alternative : ori să dea viață, devenind astfel mamă, după modelul suprem al Maicii Domnului, ori să aducă și să semene moarte, identificându-se cu Eva după ce a gustat din fructul oprit, și în acest ultim caz, atrăgându-și mânia lui Dumnezeu, primind plata păcatului. Încă din momentul nașterii, omul este un chemat al
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
complet moartă, dar avortează odată cu fătul și iubirea de oameni.<footnote Clement Alexandrinul, Pedagogul, II, 10, trad., note și indici de Pr. Prof. Dumitru Fecioru Edit. IBMBOR, Bucuresti, 1982, p. 267. footnote> Aceasta a fost, probabil, sursa de inspirație pentru Maica Tereza (cu ocazia decernării Premiului Nobel pentru Pace la Oslo, în 11 octombrie 1979), când a spus că în fiecare avort sunt două morți: copilul nenăscut și sufletul mamei.<footnote Pr. Al. F. C. Webster, Un cuvânt împotriva avortului în Biserica
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
valorile familiei creștine și dreptul la viață. Atât Biserica Ortodoxă, cât și Biserica Romano-Catolică, consideră avortul ca fiind o crimă. Astfel, teologia romano-catolică menționează că avortul este o ucidere directă și perfectă a unui nevinovat, deoarece scoțând fătul din sânul maicii sale înseamnă a-l scoate din mediul lui firesc de viață și a-l lipsi de condițiile necesare pentru viață: ceea ce e tot atât ca a-i lua viața printr-o lucrare pozitivă<footnote Pr. Dr. Aloisie L. Tăutu, Compendiu
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
științific și etica începuturilor vieții, Edit. Anastasia, București, 2002, p. 268. footnote> Și pentru această afirmație a ei, Biserica are temei în cuvintele Sfintei Scripturi. Psalmistul spune că Tu ai zidit rărunchii mei, Doamne, Tu m-ai alcătuit în pântecele maicii mele (Ps. 138, 13). Dar nu numai psalmii mărturisesc existența vieții încă din momentul zămislirii, ci și cei doi mari profeți Isaia și Ieremia. Isaia vorbește despre chemarea care a avut loc încă din pântecele maicii sale: Domnul M-a
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
ai alcătuit în pântecele maicii mele (Ps. 138, 13). Dar nu numai psalmii mărturisesc existența vieții încă din momentul zămislirii, ci și cei doi mari profeți Isaia și Ieremia. Isaia vorbește despre chemarea care a avut loc încă din pântecele maicii sale: Domnul M-a chemat de la nașterea Mea, din pântecele maicii Mele Mi-a spus pe nume (Isaia 49, 1). Și profetul Ieremia vorbește despre chemarea sa din pântecele maicii lui, încă înainte de nașterea sa: Înainte de a te fi zămislit
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
numai psalmii mărturisesc existența vieții încă din momentul zămislirii, ci și cei doi mari profeți Isaia și Ieremia. Isaia vorbește despre chemarea care a avut loc încă din pântecele maicii sale: Domnul M-a chemat de la nașterea Mea, din pântecele maicii Mele Mi-a spus pe nume (Isaia 49, 1). Și profetul Ieremia vorbește despre chemarea sa din pântecele maicii lui, încă înainte de nașterea sa: Înainte de a te fi zămislit în pântece, te-am cunoscut, și înainte de a ieși din pântece
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]