834 matches
-
sîntem lămuriți; rămâne cestiunea dacă diplomația noastră face ceva pentru a provoca aceste sentimente de bună vecinătate, dacă se silește a demonstra așa-numitelor cabinete din Cetinie, București, Belgrad și Sofia însemnătatea monarhiei ori dacă haita cutează a ieși la maidan pentru că diplomația noastră nu-i arată biciul!! {EminescuOpXI 369} Despre călătoria prințului Bulgariei la Belgrad foaia din Pesta zice că între motive se poate cita și scârba de-a asista la grijirea și măturarea palatului din Sofia, la marea ucidere
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
roșii, cât și de "altermondialiști" având roșu doar nasul de mucava, așa cum poartă clownii. În rest, erau îmbrăcați cu haine de firmă uzate cu gust. Europa va imploda într-o bună zi, ca un ecran de televizor uitat pe un maidan, pe care un grup de mici vagabonzi se amuză să-l spargă cu pietre... 3 iunie 2005 Două imagini canadiene care se încăpățânează să rămână lipite pe retină. Un tată își duce fiul la antrenamentul de fotbal american într-o
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
Ieșea în fața scărilor. Avea o jordie lungă de alun, pe care o lua de după ușă, și-i amenința și alunga de sub geamul garsonierei sale, strigându-le: Măi, împielițaților și neastâmpăraților, mergeți și vă vedeți de joaca voastră peste drum, pe maidanul școlii! Ori mai la vale, pe Stadion, că e liber! Nu vi-i vouă milă, că unii dintre oamenii din bloc au fost în tura de noapte, vor să se odihnească, ori alții-s bătrâni, ca mine, și vor și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
lume cu un limbaj greu de descifrat. Cînd a băut cerneală, nu s-a transformat într-un superou gelatinos, ci a fost trimis la cabinetul medical. Invențiile lui în materie de armuri zburătoare, construite din tabla și cartonul descoperite pe maidanul din apropiere, i-au protejat totuși corpul la căderea din copacul de test, chiar dacă nu l-au ajutat să și zboare. Însă nu-și pierdea speranța. Era sigur că în interiorul lui zace ceva deosebit și că avea să le arate
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
se lua mie fața. Aici împărtașeam și părerile lui Einhorn, al cărui exemplu favorit era acela în care el ședea în Stutz - cum proceda uneori, când era depus acolo ca să poată urmări vreun meci de tenis sau vreun joc de maidan - și se trezise cu un hamal de la terenurile de cărbun agitând un levier pentru că claxonase de vreo două ori să se dea Stutzul deoparte iar Dingbat nu era acolo ca să-l mute. „Și ce urma să mă fac,“ îmi spunea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
să simt prea mult din istoria lor anterioară, așa cum fac păsările sau cânii care nu au o condiție umană ci trăiesc mereu în aceeași vârstă, aceiași la picioarele lui Charlemagne ca și pe un șlep din Missouri sau pe un maidan din Chicago. Și adesea acesta este modul în care copacii, apa, drumurile, ierburile îți pot veni în minte, verzi, albe, albastre, abrupte, pătate, ridate, cu vene proeminente, cu miros, așa că pot să îmi fixez în memorie o furnică de pe coaja
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
păstrezi în minte, ci doar să te afli printre ele, eliberate pe pământ așa cum erau în pârâul lor sau în aer. La asta mă refeream când uneori spuneam că pot să mă simt exact ca o viețuitoare. Dacă am menționat maidanele din Chicago și moșia lui Charlemagne, am făcut-o pentru că am eu motivele mele. Pentru că dacă ar fi să mă gândesc la un moment, mi-aș aminti albinele și muștele de praf din arșița bine împărțită de pe o stradă din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
un irlandez numit MacMahon (la care mama mea, spre veșnicul ei merit, nu s-a simțit niciodată ispitită să se refere ca la un „drăguț“), era un tip care lucra pe cont propriu și care obișnuia să înșire pe un maidan vreo două octave de sticle de whisky goale, după care, când se aduna lumea, dansa, muzical, pe marginea lor. (Așadar, o să mă credeți pe cuvânt că în arborele nostru genealogic figurează câțiva trăsniți.) Părinții noștri, Les și Bessie Glass, aveau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
dintre sporturile în aer liber, era tămâie. Pe când urmam amândoi școala primară și locuiam pe 110th Street, după-amiezele jucam de obicei câte un joc pe afară (baseball de stradă, hochei pe patine cu rotile) sau, mai des, fotbal pe un maidan acoperit cu iarbă, lângă statuia lui Kossuth, pe Riverside Drive. La fotbal sau la hochei, Seymour avea un obicei, total neplăcut pentru ceilalți membri ai echipei, ca după o preluare - adeseori strălucită -să se oprească locului pentru a-i oferi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
năut băut în ultima vreme, de cînd cu lipsa asta... aceasta de cafea, aburii unei cafele pure... se intimidează el, amintindu-și brusc vorbele severe ale femeii de la mansardă: "în discuțiile elevate, folosește-l pe este, nicidecum e-ul de maidan și să nu te mai aud cu asta! Te doare gura să pronunți corect și elegant aceasta?" O să vă dezamăgesc surîde Maria Săteanu, dominîndu-l atît prin statura ei dreaptă, dincolo de măsuță, cît mai ales prin privirea-i îndreptată pieziș în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
și bonete de cameriste, cu fețe de masă lungi, din damasc imprimat cu floricele argintii, abia vizibile. Era copilă când tatăl ei, Geoffrey Stillowen, „a descoperit-o“ (așa suna povestea) pe Ruby, în șatra de țigani care locuia la marginea maidanelor și față de care manifesta interese filantropice, și a angajat-o ca servitoare a fiicei lui. Ruby era cu doi ani mai mare decât Alex. Arăta și pe atunci ca și acum: brună, dură și vânjoasă, solidă ca un copac cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
versurilor?). Pentru o clipă am senzația că sînt undeva la mare pe o plajă și simt o zdrelitură În talpă. Îmi scot șlapii să văd ce am În talpă, am călcat Într-un ciob, sărind gardul din spatele liceului spre un maidan unde ne adunam să fumăm uneori. Îmi privesc talpa, dar nu am o talpă, e un fel de capăt al unei țevi, țeava de la centrala termică În spatele căreia ne jucam cu puțele cînd eram copii, vine prin ea un vuiet
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
că Încerci să repari măcar o parte din răul pe care tu Însuți l-ai produs. Ai avea sentimentul, deloc de neglijat, că ești o părticică dintr-o comunitate umană care așteaptă de la tine nu numai să bați mingea pe maidan, ci și să contribui propășirea ei. În cadrul acestor ore În folosul comunității au fost incluse și prelegerile mele despre istoria așezării noastre - despre care v-am spus data trecută că sunt convins că e cea mai veche din lume. Cei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
Făcea, astfel, un lucru cum nu se putea mai rău. Când copiii alergau, praful îmbibat cu miros de păcură și amestecat cu fumul ce ieșea abundent din sobele crăpate, făceau aerul irespirabil. Curtea școlii nu se deosebea cu nimic de maidanul de pe malul Cacainei, un pârâiaș murdar și rău mirositor care traversa orașul pe latura sa estică, în apropierea școlii. Fără trotuare, fără copaci și straturi de flori, fără iarbă, curtea se umplea de noroi în perioadele ploioase, noroi ce era
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
, Aurel (sfârșitul sec. XIX - prima jumătate a sec. XX), folclorist. A fost preot în satul Maidan (azi Brădișoru de Jos, j. Caraș-Severin), unde s-a căsătorit cu fiica preotului Sofronie Liuba, pasionat culegător de folclor. În colaborare cu acesta, I. a întocmit monografia satului Maidan, incluzând date geografice, antropologice, sociale, precum și detalii despre portul popular și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287480_a_288809]
-
prima jumătate a sec. XX), folclorist. A fost preot în satul Maidan (azi Brădișoru de Jos, j. Caraș-Severin), unde s-a căsătorit cu fiica preotului Sofronie Liuba, pasionat culegător de folclor. În colaborare cu acesta, I. a întocmit monografia satului Maidan, incluzând date geografice, antropologice, sociale, precum și detalii despre portul popular și îndeletniciri (păstorit, morărit, rotărit etc.). Monografia mai cuprinde tradiții, legende, balade și jocuri de copii, precum și un glosar. Tot împreună cu Sofronie Liuba, I. a trimis la revista „Familia”, sub
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287480_a_288809]
-
este distins cu Premiul pentru proză al Uniunii Scriitorilor. B. este un traducător cu predilecție al literaturii române din secolul al XX-lea. A transpus în limba maghiară mai ales acele romane care se apropiau de înclinațiile sale de prozator: Maidanul cu dragoste de G. M. Zamfirescu (1964), Corigent la limba română de Ion Minulescu (1970), Facerea lumii (1973) și Groapa (1978) de Eugen Barbu, Matei Iliescu de Radu Petrescu (1986). Traducerile sale aduc în orizontul cititorilor maghiari autori români a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285580_a_286909]
-
sau doar parțial publicată în limba maghiară. Din creația originală a lui B. au apărut în românește mai multe romane și volume de povestiri, în traduceri semnate de Gelu Păteanu, Veronica Bârlădeanu și Paul Drumaru. Traduceri: G.M. Zamfirescu, Városszéli szerelem [Maidanul cu dragoste], București, 1964; Ion Minulescu, Román nyelvből elégtelen [Corigent la limba română], București, 1970; Eugen Barbu, Világteremtés [Facerea lumii], București, 1973, A gödör [Groapa], București, 1978; Radu Petrescu, Rendhagyó szerelem [Matei Iliescu], București, 1986. Repere bibliografice: Bartis Ferenc, G.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285580_a_286909]
-
de jos în sus, întorcând capul. Să merg mai aproape de pământ, cu privirile fixate în el, legat strâns de culoarea vânătă a noroiului. Dorința aceasta, ce zăcea de mult în mine, se rostogoli frenetic în ziua aceea de toamnă pe maidan 144. Atracția mărturisită pe care naratorul o are față de elementul primordial nu este singulară, nici în acest prim roman și nici în următoarele scrieri. Aflat în incapacitatea de a schimba universul în care tăiește, personajul lui Blecher recurge la o
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
nebună? Emanuel avu o strângere de inimă mai penibilă decât la primirea scrisorii. Și nu era numai atât. Abia când intră în odaie, el zări în mâinile ei obiectele hidoase pe care le aducea cu dânsa, culese desigur de pe vreun maidan părăsit, într-o mână ținea o gheată veche, ruptă și putredă, iar în cealaltă o pasăre moartă, cu gâtul în jos, fără pene, oribilă. Emanuel rămase îngrozit. Solange cu gura întredeschisă (i se scurgea în colțul buzelor un fir de
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
Pavel Al. Macedonski, Dragomir Zavostin despre Eminescu, M. Iosivaș comentează Răscoala lui Liviu Rebreanu, Priveliștile românești ale lui Al. Bădăuță, Lupii lui Dinu Nicodin, Ion Ion volumul de poezii Sincere de T. Murgoi-Jiboteanu, ca și romanul lui G. M. Zamfirescu Maidanul cu dragoste sau nuvelistica lui Ioan Slavici. De mare valoare pentru cititorii revistei era rubrica „Antologie”, unde sunt reproduse poezii de Barbu Nemțeanu, Ion Minulescu, Camil Baltazar, Oreste, Artur Enăchescu, A. Toma, Alfred Moșoiu, Demostene Botez, Al. O. Teodoreanu, V.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285479_a_286808]
-
apoi a găsit ceva ieftin, după ce a fost dat afară din corpul diplomatic odată cu venirea Anei Pauker la Externe (a stat În Portugalia aproape cinci ani!). Aștepta aici viza franceză. Locuia Într-o casă În curs de dezafectare, În jur maidan și piață de pește, noaptea se săra pește, casa mirosea de trăsnea, se impregnase. Iarna, frig, imposibil de Încălzit cu soba de fier această locuință. Adormea În zori, epuizat, fără speranțe. Își pierduse de câteva luni soția, Își impunea să
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
orice intervenție a "ceva" face ca "spectacolul" să dispară. Imaginea, icoana scenei porumbelului rănit aducător de speranță este evocată, reconstituită, zugrăvită, nu amintită: "Decorul e simplu, îl cunoști. O stradă din Bucureștii anilor 1950. Început de toamnă. În fund, un maidan. Către acel maidan mă îndreptam eu, cu un anumit scop, când am văzut venind un licean cu un porumbel în mână (...) Dar eu te-am recunoscut imediat, căci duceai un porumbel în mână... Și am știut ce știam de mult
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
ceva" face ca "spectacolul" să dispară. Imaginea, icoana scenei porumbelului rănit aducător de speranță este evocată, reconstituită, zugrăvită, nu amintită: "Decorul e simplu, îl cunoști. O stradă din Bucureștii anilor 1950. Început de toamnă. În fund, un maidan. Către acel maidan mă îndreptam eu, cu un anumit scop, când am văzut venind un licean cu un porumbel în mână (...) Dar eu te-am recunoscut imediat, căci duceai un porumbel în mână... Și am știut ce știam de mult: că nu avem
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
măr, moartea simbolic-tragică în noaptea de Crăciun a lui Iacob Onisia în Valea Jiului, atâtea alte scene memorabile din sufocantele tăbăcării, din pestilențialele periferii bucureștene - tranșant deosebite de imagini similare din scrierile lui Cezar Petrescu (Aurul negru) sau George Mihail Zamfirescu (Maidanul cu dragoste) și chiar de reportajele nude ale unui F. Brunea-Fox. Din această viziune gigantescă și animistă, dar și în intenția detașării de zbaterile întunecate ale omenirii în preajma războiului (Inscripție), a întoarcerii la natura esențelor, B. creează capodopera sa, carte
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285792_a_287121]