1,162 matches
-
acea broșă. Este absolut irezistibil. Se apropie de ea, îi ia mâinile în palmele sale și scoate niște sunete extraodinare din gât, iar ea știe că va face orice îi va cere. — GRROAAH! urlă nababul, la baza gâtului ei. — O, maiestate! șoptește Minty, uitând de protocol. Oh! — Minty? Nu se poate! La naiba! Vocea plângăcioasă a soțului ei, care se află în spatele nababului. Mustața i se ridică a rușine, apoi pretinde că tușește în pumnul încleștat. Nababul se întoarce și, dintr-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
urmați de o escortă de gărzi trase în zale, care-l înconjoară pe emir și suita acestuia, plini de splendoare în minunate ținute alb și auriu. Profesorul, care în absența lui Short se reprezintă atât pe sine cât și guvernul maiestății sale, este gata de petrecere. Odată ce s-au încheiat prezentările și s-au schimbat formulele de salut, antropologii și suita regală se servesc din carnea de capră prăjită și alte bunuri englezești conservate, piersicile conservate în sirop fiind cele mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
scăpăm noi. Așa credea filozoful. N-a scăpat, cum știi, n-a scăpat. Mie nu-mi pasă, chiar dacă scap, cumva. Mie, nu, să știi. Nepăsarea mea e mai tare ca diamantul! Nepăsarea mea e diamant, coane, mai dură ca inima Maiestății Sale Scenaristul Suprem, ascuns peste tot, de negăsit vreodată. Peste tot și nicăieri, mde, ultimă șmecherie... Și deschise, brusc, fereastra. Bezna năvăli, rapidă, parfumată, vicleană. O biciuire năprasnică. Profesorul se clătină, se înălță, își luă pe după umeri musafirul. Îl împinse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
perfect, nimeni nu-i deranjează, perfect, nu ne băgăm, nu vedem nu auzim nu vorbim... dar vă înnebunim cu Terențiu și cu Baronius și cu Otto al treilea, Sfântul, politicianul idealist. „Rând pe rând le oferi romanilor spectacolul sacrei lui maiestăți și aspirația la singurătatea absolută într-un bordei de lut și trestie.“ Înaltul Scaun, scaunul electric, apocalipsa... crepusculul lumii... mundus senescit. Și iubirea, bineînțeles, împărăția iubirii pe pământ, o mie de ani, frater, dulcissime frater, o mie și unu de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
tot Islamul ca reformator și revoluționar, Șeicul Djamaledin, un bărbat cu chip de apostol. Frumoșii ochi negri, plini de blândețe și de ardoare, barba de un arămiu foarte Închis la culoare și care Îi cădea până la piept Îi imprimau o maiestate unică. Reprezenta tipul de stăpânitor al mulțimilor. Înțelegea aproximativ franceza pe care de-abia o vorbea, dar inteligența lui totdeauna trează compensa cu destulă ușurință necunoașterea limbii noastre. Sub Înfățișarea liniștită și senină, activitatea lui era mistuitoare. Ne-am Împrietenit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
lăsat să se scurgă câteva secunde grele Înainte de a trage concluziile: — Și ce vrei să-i răspund consulului Angliei? Fazel arboră surâsul cel mai ipocrit: — Spune-i că voi fi Încântat să caut, o dată mai mult, protecție pe lângă Preagrațioasa Sa Maiestate. Am avut nevoie de timp ca să Înțeleg cât era de justificată amărăciunea lui Fazel. Căci, pentru moment, evenimentele păreau să-i contrazică temerile. Nu a rămas decât câteva zile la consulatul britanic. Foarte curând, Mr. Wratislaw Îl conduse, În automobilul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
și am pornit să mă ridic. Însă ea căuta doar să-și amintească versurile. „Stai, că știu: În vremea asta Alin,/Viclean copil de casă/ Ce umple cupele cu vin/ Mesenilor la masă... Așa sună sau aproximativ așa. Sunteți mulțumit, maiestate?” „Frumos, dar pe băiat îl cheamă în poem Cătălin. L-ai învățat special pentru mine?” „Special pentru acum.” „Frumos. Citești multe poezii?” „Poezii? Nu. Romane, dar poezii nu. Tu citești poezii? Cu un nume ca al tău, n-ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
fi stat să aprecieze timpul necesar căderii bombei, cardinalul făcu o pauză, apoi, pe un ton mai blând, mai cordial, continuă, Aș vrea să știu dacă, Înainte de a o citi mijloacelor de comunicare În masă, ați adus declarația la cunoștința maiestății sale, Firește, eminență, fiind vorba de o chestiune atât de delicată, Și ce a spus regele, dacă nu este un secret de stat, I s-a părut că e bine, A făcut vreun comentariu, Uimitor, Uimitor, ce, Asta a spus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
sale, Firește, eminență, fiind vorba de o chestiune atât de delicată, Și ce a spus regele, dacă nu este un secret de stat, I s-a părut că e bine, A făcut vreun comentariu, Uimitor, Uimitor, ce, Asta a spus maiestatea sa, uimitor, Adică și maiestatea sa a hulit, Nu e de competența mea să judec astfel de lucruri, eminență, să trăiesc cu propriile mele greșeli deja Îmi dă destulă bătaie de cap, Va trebui să vorbesc cu regele, să-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
de o chestiune atât de delicată, Și ce a spus regele, dacă nu este un secret de stat, I s-a părut că e bine, A făcut vreun comentariu, Uimitor, Uimitor, ce, Asta a spus maiestatea sa, uimitor, Adică și maiestatea sa a hulit, Nu e de competența mea să judec astfel de lucruri, eminență, să trăiesc cu propriile mele greșeli deja Îmi dă destulă bătaie de cap, Va trebui să vorbesc cu regele, să-i amintesc că, Într-o situație
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
atât de delicată, numai respectarea fidelă și neobosită a doctrinelor demonstrate ale sfintei noastre mame, biserica, va putea salva țara de la haosul Înspăimântător care se va abate peste noi, Eminența voastră va hotărî, este domeniul dumneavoastră, Îl voi Întreba pe maiestatea sa ce preferă, s-o vadă pe regina-mamă agonizând pe vecie, zăcând Într-un pat din care nu se va mai scula, cu trupul imund reținându-i În mod nedemn sufletul, sau s-o vadă, triumfătoare prin moarte asupra morții, În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
65) Superstiția aduce nenoroc. (Raymond Smullyan, 5 000 B.C., 1.3.8) 1 KETER 1 Atunci am văzut Pendulul. Sfera, mișcându-se la capătul extremitatea unui fir lung fixat de bolta corului, Își descria oscilațiile-i ample Într-o izocronă maiestate. Eu știam - dar oricine ar fi putut să-și dea seama de asta În vraja acelei molcome respirări - că perioada era reglată de raportul dintre rădăcina pătrată a lungimii firului și acel număr π care, irațional pentru mințile sublunare, prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
caracteristică oricărui adept adevărat al Marii Frății Albe. Bramanti se ridică și zise: „Nu știam că și aici s-au infiltrat provocatori aflați În solda materialismului ateist. În aceste condiții, eu nu mai vorbesc”. Și ieși, cu un fel de maiestate În ținută. În seara aceea telefonă Agliè, Întrebându-ne ce mai facem și anunțându-ne că În ziua următoare vom fi În fine invitați la un rit. În așteptarea evenimentului, Îmi propunea să bem ceva. Amparo avea o adunare politică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
incintă. Pe ușile laterale alte fracuri se îmbulzeau înăuntru. Din dreapta intrau arhiereii, ceremonios, lucind de podoabe, din stânga, în uniforme de gală, numai fireturi și strălucire, generalii. Pe estradă domni gravi se înșirau în ordine. Un glas speriat răcni lângă ușă: ― Maiestatea sa regele! O clipă de tăcere frământată, urmată brusc de o răpăială furtunoasă de aplauze ce nu mai încetară decât atunci când regele, luând o hârtie din mâna șefului guvernului, scoase ochelarii, îi așeză tacticos pe nas și începu să citească
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
mult negru și prelungiți cu o codiță unsuroasă. Gura ar fi frumoasă fără umbra de mustață, destul de vizibilă. Cu pomeții ieșiți în afară, cu părul scurt și curbat în dreptul urechilor, cu gâtul cam țeapăn, deloc lipsit de un fel de maiestate inutilă, seamănă cumva cu o figură bizantină dintr-un mozaic dogmatic și migălos. Nu stă nici o clipă locului, altfel descrierea mi-ar fi ieșit mai bine. Cred că esențialul l-am spus. Acum își trage pulovărul peste cap, așa că-i
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
ambele țări românești, comandantul acestei oștiri, mareșalul P. A. Rumianțev, se adresa populației Moldovei, susținând „alipirea acestui Principat la preaînaltul stat al împărătesei a toată Rusia” și îi asigura pe moldoveni de integritatea țării lor, dar numai „ca aparținând imperiului și maiestății împărătești”. Se contura planul de împărțire a Moldovei, de a separa Basarabia de restul teritoriului, într-o posesiune aparte. Țarismul, care își aroga dreptul de protecție a creștinilor din Imperiul Otoman, se considera succesor al sultanului în problema basarabeană; în
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
absolută și incontestabilă a Imperiului Rus”. Articolul următor prevedea că celelalte frontiere dintre cele două imperii vor rămâne așa cum au fost la începutul războiului, urmând ca trupele rusești să se retragă din acele teritorii care vor fi restituite Sublimei Porți; Maiestatea Sa Imperială restituie Sublimei Porți Basarabia, cucerită de armatele rusești, cu orașele fortificate Bender, Akkerman, Chilia și Ismail, ca și târgurile și satele cuprinse în această provincie”. Termenul Basarabia era folosit cu sensul de atunci, adică partea de sud a
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
zone ocupate de trupele aliate în timpul operațiunilor militare. Articolul 20 se referea la noua frontieră din sudul Basarabiei: „În schimbul orașelor, porturilor și teritoriilor enumerate în articolul 4 al prezentului tratat și pentru a asigura mai bine libertatea navigației pe Dunăre, Maiestatea Sa Împăratul tuturor Rusiilor consimte la rectificarea frontierei sale în Basarabia. Noua frontieră va pleca de la Marea Neagră, la un kilometru est de lacul Burna-Sola, va întâlni perpendicular drumul de la Akerman, va urma acest drum până la Valu lui Traian, va trece
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
special, reamintind gestul Regelui, care, cu puțin timp înainte anunțase că pe Domeniile Coroanei și pe proprietățile sale, țăranii au intrat imediat în folosința pământurilor ce li se vor cuveni prin viitoarea împroprietărire. „În această privință - declara în încheiere Inculeț - Maiestatea Voastră a binevoit a ne da cea mai frumoasă pildă. Gestul M. V. a avut un ecou mare în țărănimea basarabeană, care, aclamând pe M. V., îl numește «Crestianski Carol» (Regele Țăranilor). Trăiască M. S. Regele, M. S. Regina, cu întreaga dinastie
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
popor moldav aflat sub stăpânirea sa, împreună cu alte popoare creștine ce se găsesc în suferințele barbare, necruțând nici viața, nici fericirea sa, și ne-a supus prin epistolele sale că solicită cu tot pământul și poporul moldav să se supuie Maiestății Noastre Imperiale. Noi, văzând această creștinească râvnă din parte-i, îl primim sub grațioasa noastră apărare și consimțim la articolele ce ne-au propus în chipul următor: Art. I. Luminatul prinț al Moldovei cu toți boierii, boiernașii și cu oamenii
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
propus în chipul următor: Art. I. Luminatul prinț al Moldovei cu toți boierii, boiernașii și cu oamenii de toate clasele poporului Moldovei și cu toate orașele și locurile acelui pământ, ca supus credincios, de astăzi se va socoti sub apărarea Maiestății Noastre Imperiale și, după primirea acestui al Nostru act, ne va face nouă, Marelui Domn, mai întâi secret, veșnicul jurământ și, spre încredințare, îl va scrie și subscrie cu mâna sa cu punerea sigiliului Princiar, pe care apoi îl va
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
Imperiale și, după primirea acestui al Nostru act, ne va face nouă, Marelui Domn, mai întâi secret, veșnicul jurământ și, spre încredințare, îl va scrie și subscrie cu mâna sa cu punerea sigiliului Princiar, pe care apoi îl va trimite Maiestății Noastre Imperiale cu un om sigur și credincios, cât mai în grabă, cel mult pe la finele lunii lui mai s.v., și până la intrarea oștilor Noastre în pământul Moldoviei se va păstra cel mai mare secret. Totodată, el ne va arăta
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
un om sigur și credincios, cât mai în grabă, cel mult pe la finele lunii lui mai s.v., și până la intrarea oștilor Noastre în pământul Moldoviei se va păstra cel mai mare secret. Totodată, el ne va arăta Nouă, Marelui Domn, Maiestății Noastre Imperiale, tot putinciosul și credinciosul serviciu prin corespondență și altele, tot în secret. Art. II. Când însă vor intra oștile Noastre în Principatul Moldovei, atunci se va comunica luminatului Prinț, ca supusului Nostru, să se atașeze cu toată oastea
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
ce sunt în contra crucii Domnului, iar Noi ne făgăduim ca pe acea vreme s-o întreținem cu bani din Visteria Noastră, asemenea ne va ajuta cu prețioasele sale sfaturi despre urmările de acolo și să fie sub protecțiunea și supunerea maiestății noastre imperiale și ai moștenitorilor noștri atât el, cât și urmașii lui. Art. III. Drept aceea, Noi, Marele Domn, Maiestatea Noastră Imperială, îl asigurăm și pentru moștenitorii tronului rusesc că noi nu vom avea dreptul să punem domn în Moldova
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
Noastră, asemenea ne va ajuta cu prețioasele sale sfaturi despre urmările de acolo și să fie sub protecțiunea și supunerea maiestății noastre imperiale și ai moștenitorilor noștri atât el, cât și urmașii lui. Art. III. Drept aceea, Noi, Marele Domn, Maiestatea Noastră Imperială, îl asigurăm și pentru moștenitorii tronului rusesc că noi nu vom avea dreptul să punem domn în Moldova nici din pământul muntenesc, nici din orice familie străină, mai cu seamă că Luminatul Prinț Dimitrie Cantemir ne-a arătat
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]