870 matches
-
într-o peșteră subterană de lângă Poarta de Aur, unde așteaptă să fie readus la viață.. Deși Mehmed al II-lea a permis trupelor sale să prădeze orașul, după obiceiul tuturor armatelor din acele vremuri, s-a răzgândit văzând distrugerile cauzate maiestuoaselor clădiri locale și a oprit activitățile după aproximativ o zi; din nefericire până atunci o mare parte a locuitorilor fusese fie violată, jefuită sau robită. Din populația estimată la 50.000 locuitori ai orașului la momentul respectiv, aproximativ jumătate erau
Căderea Constantinopolului () [Corola-website/Science/304603_a_305932]
-
din frica de a risca în afaceri și în treburile societății. Astfel, guvernele Europei au devenit mult mai tolerante și mai puțin opresive, iar în Statele Unite însăși nașterea națiunii Americane era văzuta de către Thomas Jefferson ca un experiment curajos și maiestuos în auto-guvernare al unui popor creștin și reformat. Insistența asupra legitimității și importanței cunoașterii naturii a dus la promovarea educației. În țările române, de exemplu, înțelegerea calvinistă a creștinismului l-a îndemnat pe Iacob Despot să aducă Reforma în Moldova
Luteranism () [Corola-website/Science/299840_a_301169]
-
de stepă, sau de smârcuri sunt nidifugi. Numai speciile de cocori din regiunile nordice sunt păsări migratoare. În perioada împerecherii păsările execută dansuri nupțiale spectaculoase. Hrana de bază a păsărilor constă în insecte, unele semințe, viermi și moluște. Aceste păsări maiestuoase sunt omnivore și se hrănesc cu plante, vertebrate (pești, rozătoare, broaște și șerpi) și nevertebrate (moluște, insecte și crustacee). Sunt vânate de animale carnivore și omnivore, cum ar fi: lupii, urșii, ratonii, vulpile, coioții, corbii, șoimii, vulturii, dar și de
Cocor () [Corola-website/Science/308506_a_309835]
-
Scoția, în special în jurul Doune Castle, Glen Coe și castelului privat Castle Stalker. Din cauza bugetului mic, în film nu s-au folosit cai. Asta a permis una dintre glumele filmului, deoarece de fiecare dată când cavalerii trebuiau să apară călărind maiestuos, personajele s-au prefăcut doar că sunt călare, în timp ce „pajii” lor loveau între ele jumătăți de nuci de cocos pentru a simula tropăitul cailor. Numele german al filmului. „"Die Ritter der Kokosnuss"”, este chiar bazat pe această glumă, deoarece traducerea
Monty Python () [Corola-website/Science/309765_a_311094]
-
amplă a ceremoniilor de la curtea imperială bizantină o face Constantin VII în lucrarea sa "Despre ceremoniile curții bizantine". Potrivit acestei surse, ceremonialul bizantin este atât de strict reglementat deoarece are ca scop evidențierea măreției imperiului și a împăratului, a caracterului maiestuos și inaccesibil al împăratului bizantin. În cadrul acestui ceremonial, fiecare persoană își cunoștea locul în cadrul ceremoniei și se păstra o tăcere solemnă. În timpul ceremoniilor nimeni nu putea veni în contact direct cu persoana împăratului care avea un caracter sfânt. Chiar atunci când
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
publice care trebuiau îndeplinite în mod obligatoriu în fața lor: prestări de jurăminte, decizii administrative, hotărâri ale tribunalelor. Obligația de venerare a imaginilor împăratului impunea norme precise de reprezentare portretistică a persoanei sale sacre. Adeseori caracterul iconografiei imperiale, nimbul auriu, atitudinea maiestuoasă, figurile alegorice, cadrul triumfal, reprezentarea curții imperiale cu fastul ei, simbolurile creștine, semnul crucii în primul rând, figurând în portretele împăratului și în scenele solemne ale picturii de curte, sunt identice celor ale iconografiei religioase. Și în iconografie, Biserica orientală
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
de sonoritatea gotic. Mark Jansen a mai descris formația ca parte a stilului symphonic death metal, fiind o punte între death metal și symphonic metal. Muzica formației Epica este agresivă, bombastică și excesivă, unele dintre cântece fiind „epice, grandioase și maiestuoase”, iar altele fiind mai curând „introspective”. Formația e cunoscută și pentru tendințe de a include progresiv în compozițiile lor; cu o atmosferă ce aparține totuși de tipul gotic. Criticul Eduardo Rivadavia (Allmusic) comentează la adresa stilului muzical al formației: „atracția ține
Epica () [Corola-website/Science/305020_a_306349]
-
1956-1977), au avut loc ample lucrări de sistematizare a întregului ansamblu mitropolitan. S-a construit o terasă largă în fața intrării principale (de pe latura de vest) în Catedrala Mitropolitană, s-au demolat unele clădiri vechi și s-au construit trei edificii maiestuoase: Cancelaria mitropolitană (unde se află sala de festivități, arhiva și birourile cancelariei), Protopopiatul Iași (unde funcționează astăzi Biblioteca ecumenică "Dumitru Stăniloae") și Căminul preoțesc (denumit astăzi Casa Epivata). În vara anului 1963, s-au efectuat diferite lucrări de consolidare și
Palatul Mitropolitan din Iași () [Corola-website/Science/322367_a_323696]
-
lumea, e un gen auto-indulgent de Zen.” Trecură Podul Chinez și intrară pe poarta de nord-vest. Era greu de crezut că se aflau între zidurile unui castel. Se părea că acolo fusese transportat palatul shogunului. Spre Atago și Kiyomizu, conul maiestuos al Muntelui Fuji se întuneca în penumbra înserării. În niștele de pe coridoare erau aprinde lampioane, întinzându-se cât vedeai cu ochii. Femei atât de frumoase încât ar fi putut să fie luate drept doamne de la curte treceau pe-alături, ținând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
zidurile cu sânge și ținându-se strâns ca furnicile, toată ziua. La sfârșit, când numărară cadavrele, inamicul pierduse peste trei sute de oameni, dar morții din propriile lor rânduri depășeau opt sute. În noaptea aceea, însă, Castelul Kanegasaki continuă să se înalțe maiestuos și neîmblânzit, sub o enormă lună plină, de vară. — Castelul ăsta n-o să cadă. Și chiar dacă va cădea, nu va fi o victorie pentru noi, îi spuse în seara aceea Hideyoshi lui Nobunaga. Nobunaga părea cam nerăbdător. — De ce nu va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
chemă un arcaș puternic și-l puse să trimită mesajul în castel. Desigur, era o invitație la capitulare. Răspunsul din castel sosi repede. „V-am citit scrisoarea...” De la primele cuvinte și până la sfârșit, mesajul fusese scris într-un stil extrem de maiestuos. Oamenii din acest castel vor compensa într-o zi favorurile Seniorului Katsuyori cu viețile lor și nici unul dintre ei nu are șanse să fie laș. Trebuie să-i puneți pe oamenii dumneavoastră să atace imediat. Vă vom arăta virtutea și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
de brazi din spatele castelului, ceața de dimineață încă nu se risipise, făcând regiunea înconjurătoare să arate aproape ca o scenă de pe fundul mării. Cei doi călăreți treceau grăbiți prin dumbravă, cu pas vioi. O pasăre mare zbură pe deasupra lor, bătând maiestuos din aripi. — Vremea e minunată, nu-i așa, Genemon? Dacă rămâne astfel, pe munte va fi senin. — De mult nu m-am mai simțit atât de bine, spuse Mitsuhide. — Fie și numai acest lucru face ca plimbarea asta să merite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
față în față, oricine s-ar fi îndoit că i se putea alătura în acele vremuri periculoase, riscându-și viața pentru el. Existau oameni care, la prima vedere, păreau a fi foarte impresionanți. Takigawa Kazumasu, de exemplu, avea o ținută maiestuoasă despre care nimeni n-ar fi tăgăduit că aparținea unui general clasa întâi. Niwa Nagahide deținea o simplitate elegantă și, cu începutul său de chelie, părea un războinic dârz. Gamo Ujisato era cel mai tânăr dar, cu genealogia sa respectabilă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
cești cu sake. Atât tatăl cât și fiul stăteau pe taburetele de campanie, așteptând ora plecării. În mod normal, când era anunțată pornirea trupelor, se sufla în cornuri, erau bătute tobele, steagurile se desfășurau și armata începea să-și croiască maiestuos drum prin orașul castelului. Cu acea ocazie, însă, călăreții fură lăsați în grupuri mici, de câte doi sau trei; în fața și în spatele lor erau plasați pedestrași; flamurile rămăseseră împăturite, iar armele de foc, ascunse. În acea noapte cețoasă de primăvară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
de pe umeri jacheta ei maron cu mult verde; zâmbii chipului ei speriat și privirii ei în care licărea acum o vagă alarmă: stai liniștită, continuai, am o bănuială că ascunzi un corp minunat... cum ți-ai ascuns până acum și maiestuosul tău profil... Vreau să-l văd..." Iar ea ghici (șoaptele mele îi sugerară că doar asta doream, că știam că nu voi putea obține mai mult decât s-o admir, și nici n-ași fi îndrăznit, și nici nu se
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
sugereze unde ați vrea să călătoriți. Scrieți un text având ca suport desenul vostru. Intitulați-l. Incitarea la cunoaștere și imaginație se realizează concomitent prin explorarea textului, prin decodarea mesajului literar. Ce e pajura (sau acvila de munte)? - O pasare maiestuoasa... De ce a ales poetul tocmai pajura? - E o pasare mândră, simbolizează curajul... Unde ați întâlnit expresia „tărâmul celălalt”? - În povești, basme... Cum e drumul până acolo? - Greu, anevoios stâncos... De ce a ales poetul pajura pentru a călători? Pasărea are aripi
Aplicații ale noului curriculum în învățământul preșcolar by Mariana Avornicesei, Mihaela Petraș, Tatiana Onofrei () [Corola-publishinghouse/Science/257_a_532]
-
nu și iluziile. Cum visează bolnavii imobilizați din Berck la frenezia zborului, așa și romancierul lor la frumusețea unei zile obișnuite, cu brutării și lăptării deschise în zori, cu oameni normali pe drumuri normale, pe care Bogza i le revarsă, maiestuos și, totuși, căt de natural, în mica lui lume închisă. Se văd, în josul paginii a patra, urmele unor ștersături peste care se așază, apăsat, semnătura. Prin transparență, îi corespund, aproape, pe pagina întăi, umbrele, în pulbere de creion, ale unor
Întoarcerea la viață by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6578_a_7903]
-
apoi un Angrenaj Conic - a se observa opoziția față de grupul de patru Cilindri din motor - În care se află o Coroană (Kether Minor) ce transmite mișcarea la roțile terestre. Și aici devine evidentă funcția sefirotului Diferenței, sau Diferențialul, care, cu maiestuos simț al Frumosului, distribuie forțele cosmice la cele două Roți, a Gloriei și a Victoriei, care Într-un cosmos neavortat (cu tracțiune pe față) urmează mișcarea dictată de Roțile Sublime“. „Lectura-i coerentă. Și inima Motorului, sediul Unului, Coroana?“ „Păi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
la Începutul secolului al XVII-lea pot vorbi numai despre ceea ce s-a Întâmplat cu primele trei grupuri. În Nupțiile Chimice, scrise de Andreae În epoca de tinerețe, deci Înainte de manifeste (chiar dacă ele apar În 1616), se menționau trei temple maiestuoase, cele trei locuri care trebuie să fi fost deja cunoscute. Totuși, Îmi dădeam seama că, În schimb, cele două manifeste vorbeau, desigur, În aceiași termeni, dar ca și cum s-ar fi produs ceva neliniștitor. De exemplu, de ce atâta insistență asupra faptului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
Îl ridicaseră pe Belbo În jilț și unul dintre ei Îi Înfășurase de două ori În jurul gâtului firul Pendulului, În timp ce al doilea ținea pe loc sfera suspendată, sprijinind-o apoi de marginea mesei. Bramanti se năpustise În fața spânzurătorii, Înflăcărându-se maiestuos În mantia-i purpurie, și psalmodiase: „Exorcizo igitur te per Pentagrammaton, et in nomine Tetragrammaton, per Alfa et Omega qui sunt in spiritu Azoth. Saddai, Adonai, Jotchavah, Eieazereie! Michael, Gabriel, Raphael, Anael. Fluat Udor per spiritum Eloim! Maneat Terra per
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
autobuzele următoare. Hotelul se afla pe straduța Cesare Pertini, colț cu Piazza Venezia, iar de la geamul camerei noastre nu vedeam numai circulația infernală care invada și sfâșia imensa suprafață a pieței din toate direcțiile, ci și, drept în fața noastră, complexul maiestuos de clădiri și statui închinat memoriei regelui Victor Emanuel, iar în diagonală, spre dreapta, un palat impresionant construit din cărămidă și marmură de culoare roz-pal în stil venețian, de la balconul căruia Mussolini obișnuia să se adreseze mulțimii venite (sau aduse
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
-se, dar neîncetând să privească fascinați spre ciudatul bătrân care devenea tot mai alb. Ajunși la treizeci de pași, se Întoarseră și o luară la fugă spre cai. Unul dintre ei se Întoarse și privi În urmă. Muntele se ridica maiestuos În albastrul sticlos al cerului de iarnă. Bătrânul nu se mai vedea nicăieri. Dar altceva era cu mult mai Înfricoșător. Pe măsură ce coborau, urmele lor din zăpadă se ștergeau, de parcă n-ar fi fost niciodată acolo. Totul era alb, de un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
copac care se dezvoltă de secole, supraviețuind tuturor anotimpurilor și încercările. În primăvară înflorește, în vară înverzește, în toamnă este plin de fructe, iar în iarnă rezistă. An după an adaugă câte un nou inel tulpinii sale. Acest copac puternic, maiestuos l-aș numi fagul care a dat numele ținutului Bucovina. Și cine poate descrie acest copac? Conform tradiției, bineînțeles că numai istoricii. Conform naționalităților trăitoare aici, în jurul copacului vor fi patru istorici: un român, un ucrainean, un german și un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
ar trebui să-nvețe ca să ajungă intelectual, să primească mai mulți bani ca el și să-l întrețină. Și să n-ajungă la fel ca fiul de după gratii. Dar îl durea undeva dacă Radu învață sau nu. I se flutura maiestuos. Nu-l verifica la teme, nu-l interesa dacă are toate manualele, nu venea la ședințele cu părinții, nu știa în ce clasă-i, nici c-a rămas repetent. La chestiile astea, era de treabă. Dar acum prea-i stătea
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
sosit, a fost plină de vise. L-am visat chiar pe Hikari, fiul scriitorului japonez Kenzaburo Oe. Era într-adevăr plin de aur, ca un împărat, cu toate însemnele unei străvechi puteri, aparținând dinastiei Soarelui. Mă uimeam de ținuta lui maiestuoasă, spunându-i în suedeză că și eu aparțin acestei dinastii solare. Zâmbea binevoitor. Apoi, eram cu René, în drum spre Duveke (profesoara de suedeză de la ABF) și ce surpriză; René și Duveke se cunoșteau, au rămas împreună într-un nămete
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]