5,310 matches
-
de pești 30.000 2.000 32.000 Fonduri europene neramb. Fonduri publice 100% 2 campanii anuale de monitorizare Anul 2 și anul 4 Total MG 2.1 51.200 2.2 MG 2.2 / OS 5 Evaluarea efectivelor si monitorizarea stării de conservare a speciilor de mamifere Lutra lutra si Castor fiber 2.2.1 Studiul prezenței și distribuției speciilor de mamifere de interes conservativ în interiorul ariei protejate 15.000 1.000 16.000 Fonduri Europene neramb. Fonduri publice 100% 1 studiu privind inventarierea și cartarea speciilor Anul 5 2.2.2 Monitorizarea
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296681]
-
anuale de monitorizare Anul 2 și anul 4 Total MG 2.1 51.200 2.2 MG 2.2 / OS 5 Evaluarea efectivelor si monitorizarea stării de conservare a speciilor de mamifere Lutra lutra si Castor fiber 2.2.1 Studiul prezenței și distribuției speciilor de mamifere de interes conservativ în interiorul ariei protejate 15.000 1.000 16.000 Fonduri Europene neramb. Fonduri publice 100% 1 studiu privind inventarierea și cartarea speciilor Anul 5 2.2.2 Monitorizarea stării de conservare a speciilor de mamifere 30.000 2.000 32.000 Fonduri europene neramb
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296681]
-
Studiul prezenței și distribuției speciilor de mamifere de interes conservativ în interiorul ariei protejate 15.000 1.000 16.000 Fonduri Europene neramb. Fonduri publice 100% 1 studiu privind inventarierea și cartarea speciilor Anul 5 2.2.2 Monitorizarea stării de conservare a speciilor de mamifere 30.000 2.000 32.000 Fonduri europene neramb. Fonduri publice 100% 2 campanii anuale de monitorizare Anul 2 și anul 4 Total MG 2.2 48.000 2.3 MG 2.3 / OS 6 Monitorizarea periodică a stării de conservare a habitatelor de interes conservativ 2.3.1
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296681]
-
x x x x x x 1.1.6 Controlul speciilor invazive de pești x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x MG 1.2 / OS 2 Asigurarea conservării speciilor de mamifere Lutra lutra și Castor fiber, în sensul îmbunătățirii stării de conservare a acestora 1.2.1 Menținerea, extinderea și amenajarea de zone inundabile cu vegetație de tip Salix x x x x x x x 1.2.2 Reglementarea pășunatului și a stânelor x
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296681]
-
distribuției speciilor de pești de interes conservativ în interiorul ariei protejate X X 2.1.2 Monitorizarea stării de conservare a speciilor de pești X X X X MG 2.2 / OS 5 Evaluarea efectivelor și monitorizarea stării de conservare a speciilor de mamifere Lutra lutra și Castor fiber 2.2.1 Studiul prezenței și distribuției speciilor de mamifere de interes conservativ în interiorul ariei protejate X X 2.2.2 Monitorizarea stării de conservare a speciilor de mamifere X X X X MG 2.3 / OS 6 Monitorizarea
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296681]
-
2.1.2 Monitorizarea stării de conservare a speciilor de pești X X X X MG 2.2 / OS 5 Evaluarea efectivelor și monitorizarea stării de conservare a speciilor de mamifere Lutra lutra și Castor fiber 2.2.1 Studiul prezenței și distribuției speciilor de mamifere de interes conservativ în interiorul ariei protejate X X 2.2.2 Monitorizarea stării de conservare a speciilor de mamifere X X X X MG 2.3 / OS 6 Monitorizarea periodică a stării de conservare a habitatelor de interes conservativ 2.3.1 Monitorizarea stării
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296681]
-
efectivelor și monitorizarea stării de conservare a speciilor de mamifere Lutra lutra și Castor fiber 2.2.1 Studiul prezenței și distribuției speciilor de mamifere de interes conservativ în interiorul ariei protejate X X 2.2.2 Monitorizarea stării de conservare a speciilor de mamifere X X X X MG 2.3 / OS 6 Monitorizarea periodică a stării de conservare a habitatelor de interes conservativ 2.3.1 Monitorizarea stării habitatelor forestiere urmărind parametrii stabiliți prin protocolul de monitorizare X X X X OG 3: Asigurarea managementului eficient
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296681]
-
by backpack electrofishing (Leziuni la păstrăv din cauza electronarcozei). North American Journal of Fisheries Management 14: 643-649. - în engleza Ianoș, Gheorghe (1999), Pedogeografie, Editura Mirton, Timișoara. Ionescu O., Ionescu G., Jurj R., 2013, Ghid sintetic de monitorizare pentru speciile de mamifere de interes comunitar din România. Ionescu O., Ionescu G., 1994, The otter from the Danube Belta to the Carpathian Mountains in România, Seminar on the conservation of the European otter (Lutra lutra), Leeuwarden, the Netherlands, 7-11 June 1994. Kearey, Philip
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296681]
-
evoluția peisajelor geografice. În spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Prut - Bârlad, fauna este strâns legată de climă și de vegetație. Fauna se caracterizează prin: pești, reptile și mamifere. Dintre răpitoarele de noapte menționăm: cucuveaua, bufnița, hurezul de pădure, alături de mamifere și păsări trăiesc numeroși fluturi și multe specii de insecte; in silvostepă se întâlnesc animale mari (vulpea, lupul, mistrețul), iepurele și numeroase rozătoare (șobolanul, hârciogul, șoarecele) precum și reptile (șopârle, șerpi). Dintre păsări, se întâlnesc privighetori, sticleți, prepelițe, ciocârlia, cristeiul
PLANUL DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/292179]
-
zona geografică în care sunt amplasate: păstrăv, lostriță (în apele de munte), apoi numeroase specii de alți pești specifice zonelor de deal și de câmpie precum: crapul, știuca, mreana, carasul, bibanul, linul, somnul, zvârluga, porcușorul, etc., batricieni, șerpi de apă, mamifere de apă, etc. Conform Registrului zonelor protejate*1 dar și a unelor informații actualizate, după caz, în spațiul hidrografic administrat de A.B.A Prut - Bârlad situația zonelor protejate este următoarea: – Zone de protecție pentru captările de apă destinate potabilizării: în anul 2019
PLANUL DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/292179]
-
de gorun, fag și carpen cu Lathyrus hallersteinii; Păduri sud - est carpatice de fag cu Festuca drymeia și de molid cu Festuca drymeia. De-a lungul spațiului hidrografic fauna reprezentativă este cea din zona câmpiilor și podișurilor întâlnindu-se specii de mamifere cum ar fi hârciogul, grivanul cenușiu, șoarecele de câmp, dihor, orbetele, râsul, jderul, bursucul, pârșul. Dintre păsări, mai des întâlnite sunt eretele de stuf, prepelița, ciocănitori, pitulici, pițigoi. Fauna acvatică este reprezentată în special de scobr, clean și mreană. Fauna
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/292203]
-
grivanul cenușiu, șoarecele de câmp, dihor, orbetele, râsul, jderul, bursucul, pârșul. Dintre păsări, mai des întâlnite sunt eretele de stuf, prepelița, ciocănitori, pitulici, pițigoi. Fauna acvatică este reprezentată în special de scobr, clean și mreană. Fauna montană este reprezentată prin mamifere: râs, urs, lup, capra neagră, marmota; prin păsări: cocoșul de munte, ierunca, huhurez mare, forfecuța, pietrari, codobatura de munte, mierla de apă; prin faună acvatică: păstrăv, clean, lipan etc. Conform Registrului zonelor protejate*1) dar și a unelor informații actualizate, după
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/292203]
-
străbătut de la Sud la Nord de drumul național 66 Filiași - Deva și de calea ferată Târgu Jiu, Bumbești Jiu - Petroșani. în interiorul sitului sunt numeroase drumuri forestiere. Prezența vehiculelor pe aceste drumuri are impact negativ indirect asupra speciilor de mamifere prin poluarea fonică produsă și impact direct asupra speciei Bombina variegata, care folosește habitatele acvatice temporare de pe drumurile forestiere pentru reproducere. Prezența șoselelor și a drumurilor favorizează acumularea deșeurilor nedorite, determină modificarea condițiilor edafice, afectează creșterea și dezvoltarea speciilor
ANEXĂ din 2 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295184]
-
ca și cei cu scorburi și cavități au un rol benefic în conservarea și ameliorarea biodiversității forestiere știindu-se că 2/3 din specii depind de lemnul mort, și că biodiversitatea forestieră se compune în proporție de doar 20 % din plante, mamifere și păsări iar diferența de 80% revine insectelor. Totodată, este necesar combaterea miturilor false conform cărora pădurile "curate"sunt neapărat sănătoase; că pădurile și arborii prea bătrâni sunt o problemă; că arborii morți sunt focare de boli; că lemnului mort
ANEXĂ din 2 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295184]
-
maturi, uscați sau în descompunere care constituie un habitat potrivit pentru ciocănitori, păsări de pradă, insecte și numeroase plante inferioare (fungi, ferigi, briofite, etc); ... – conservarea arborilor cu scorburi ce pot fi utilizate ca locuri de cuibărit de către păsări și mamifere mici; ... – conservarea arborilor mari și a zonei imediat înconjurătoare dacă se dovedește că sunt ocupați cu regularitate de răpitoare în timpul cuibăritului; ... – menținerea bălților, pâraielor, izvoarelor și a altor corpuri mici de apă, mlaștini, smârcuri, într-un stadiu care să
ANEXĂ din 2 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295184]
-
5 %. Acest eveniment se repetă și în zilele noastre în Africa și Asia de sud-est, fiind descris și filmat având drept actori, maimuțe, elefanți, căprioare ...și chiar omizi. Comparativ, o halba de bere conține între 4 - 5 % alcool. Scepticii vor fi dezamăgiți. Mamiferele, inclusiv omul, conțin genă care determină producerea în organism a enzimei specifice, alcool dehidrogenaza. Ori inducerea unei gene la o specie de animal necesită mii sau zeci de mii de ani. În plus, organismul uman mai conține două enzime nespecifice
ALCOOLUL, INSOTITORUL FIDEL AL OMENIRII de RADU OLINESCU în ediţia nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340331_a_341660]
-
cu aproximativ doi ani. Am avut o fază de tranziție” În urmă cu aproximativ doi ani a trecut la regimul vegan, după ce a parcurs o fază de tranziție. „Eu am trecut prin niște faze de tranziție. Am renunțat la carnea mamiferelor - de porc, vacă - în anul 2009. În 2010 am renunțat și la carnea de pui. Am mai consumat pește ocazional, cam până prin 2013-2014. De aproximativ doi ani sunt vegan”, spune Remus Cernea. Ce mănâncă un vegan de Paște? „Un meniu
Rețeta de Paște a unui vegan care nu crede în Paște. „Sacrificarea mieilor este o barbarie. Lăsați animalele să trăiască!” () [Corola-blog/BlogPost/338617_a_339946]
-
La cât de lung e numele se duce bugetul comunei pe bani de tablă și vopsea. Și-apoi de ce să ne batem noi capul cu nebuniile altora. Cugetări Noi, „nebunii”(unul dintre noi fiind catalogat ca făcând parte din clasa mamiferelor mici - cârtiță - probabil vine de la verbul a cârti = a nu fi de acord), am realizat, deși nu suntem graficieni sau ocupăm funcții la cadastru, o hartă virtuală a satului de reședință. Am încercat să identificăm câte două obiective din fiecare
„Au uitat” () [Corola-blog/BlogPost/339943_a_341272]
-
care distrug resursele acvatice vii prin curentare, pescuitul cu materiale explozive, pescuitul cu substanțe toxice și narcotice de orice fel, precum și folosirea armelor de foc în scopul omorârii peștilor sau altor viețuitoare acvatice; ... b) pescuitul sau omorârea deliberată a mamiferelor marine; ... c) pescuitul, deținerea, transportul, comercializarea sturionilor capturați pe teritoriul României din habitatele piscicole naturale, precum și a produselor și subproduselor obținute din aceștia, cu excepția celor proveniți din acvacultură, pentru care se face dovada originii prin documente și marcaje
LEGEA nr. 176 din 3 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283479]
-
diferențiază de Creaționismul evolutiv doar în teologie. Consideră că omul a primit natură spirituală, iar în ce priveste crearea „după chipul și asemănarea lui Dumnezeu” nu se referă la natură fizică, dat fiindcă omul are anatomia asemănătoare cu cea a mamiferelor și genetic este înrudit în proporție de 99% cu primatele, ci la faptul că omul a primit natură spirituală, rațiunea și liberul arbitru. Am văzut până acum că există puncte de vedere diferite asupra apariției vieții, si daca mai înainte
METAFIZICA (3) – „NAŞTEREA LUMII MATERIALE” 80X60 CM de CONSTANTIN POPA în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341937_a_343266]
-
în biotopuri. Căpușele se înmulțesc prin metamorfoza completă: ou → larva → nimfa → adult. Toate stadiile evolutive sunt hematofage și atacă animalele pentru a se hrăni. Căpușele determina ectoparazitism temporar cu specificitate largă, atacă numeroase specii de animale de la mici rozătoare până la mamifere (rumegătoare, cabaline, carnivore, animale sălbatice) uneori păsări, reptile și chiar omul. Căpușele ixodide se clasifică în trei categorii: căpușe cu 3 gazde la care fiecare stadiu evolutiv coboară pe sol, iar în stadiul următor atacă alte animale (Ixodes, Dermacentor); căpușe
ECTOPARAZITISMUL TEMPORAR CU CĂPUŞE de SOFIA COMAN în ediţia nr. 508 din 22 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/340678_a_342007]
-
făcut studiul pe baza căruia Academia a putut să dea avizul pentru declararea ariei protejate, pentru că Academia nu dă acest aviz pe o cerere de două-trei pagini. Este o lucrare cât o teză de doctorat, cu capitole, cu nevertebrate, de mamifere, de moluște, de reptile și amfibieni, floră. Au fost foarte exigenți. Au recunoscut că diversitatea este remarcabilă. După care au spus: ea este remarcabilă, dar nu știm dacă ne încadrăm la categoria parc natural. Și ne încadrăm. Nu că o
De ce arde Delta Văcărești după ce a fost declarată parc natural? „Suspiciunile rezonabile” ale naturalistului Cristian Lascu () [Corola-blog/BlogPost/338065_a_339394]
-
interes conservativ în baza cărora a fost declarată aria naturală protejată 20 3.2.1. Habitate Natura 2000 ... 3.2.2. Habitate după clasificarea națională ... ... 3.3. Speciile de floră și faună pentru care a fost declarată aria naturală protejată 3.3.1. Ihtiofaună ... 3.3.2. Herpetofaună ... 3.3.3. Mamifere ... ... 3.4. Alte specii relevante pentru aria naturală protejată ... ... 4. INFORMAȚII SOCIO-ECONOMICE ȘI CULTURALE 4.1. Comunitățile locale și factorii interesați 4.1.1. Comunitățile locale ... 4.1.2. Factorii interesați ... ... 4.2. Utilizarea terenului ... 4.3. Situația juridică a terenurilor ... 4.4. Administratori, gestionari și utilizatori ... 4.5. Infrastructură
PLAN din 25 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289109]
-
viitoare asupra tipurilor de habitate ... ... ... 6. EVALUAREA STĂRII DE CONSERVARE A SPECIILOR ȘI TIPURILOR DE HABITATE 6.1. Evaluarea stării de conservare a fiecărei specii de interes conservativ 6.1.1. Specii de pești ... 6.1.2. Specii de amfibieni și reptile ... 6.1.3. Specii de mamifere ... ... 6.2. Evaluarea stării de conservare a fiecărui tip de habitat de interes conservativ 6.2.1. Habitate forestiere ... 6.2.2. Habitate neforestiere (de pajiști) ... ... 6.3. Alți parametri relevanți pentru evaluarea stării de conservare a speciilor/habitatelor pentru care a fost declarat situl 6.3.1. Specii
PLAN din 25 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289109]
-
a fiecărui tip de habitat de interes conservativ 6.2.1. Habitate forestiere ... 6.2.2. Habitate neforestiere (de pajiști) ... ... 6.3. Alți parametri relevanți pentru evaluarea stării de conservare a speciilor/habitatelor pentru care a fost declarat situl 6.3.1. Specii de amfibieni ... 6.3.2. Specii de mamifere ... 6.3.3. Habitate forestiere ... 6.3.4. Habitate neforestiere (de pajiști) ... ... ... 7. SCOPUL ȘI OBIECTIVELE PLANULUI DE MANAGEMENT 7.1. Scopul Planului de Management pentru aria naturală protejată ... 7.2. Obiective generale, măsuri generale, măsuri specifice/management și activități 7.2.1. Obiective generale ... 7.2.2. Obiective specifice ... 7.2.3
PLAN din 25 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289109]