13,923 matches
-
putere Ø Slăbiciuni omenești 214. Indicați câteva repere ale eficienței în management R: Ø Rapoartele să fie scurte prezentate într-o formă, ușor și repede de citit Ø Atenție sporită formării permanente pentru subordonații dumneavoastră Ø Informați subordonații în legătură cu intențiile manageriale Ø Delegarea responsabilităților când trebuie și cui trebuie Ø Încurajarea subordonaților să preia responsabilitățile Ø Asigurarea monitorizării activității Ø Delegați participarea la unele întâlniri Ø Scurtați întâlnirile de protocol Ø Acceptați eșecul Ø Viziunea de ansamblu este de preferat Ø
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
instruire continuă a personalului acesteia. O bună experiență (se formează în timp) necesită câteva principii de bază: Ø Evaluarea periodică a nevoilor de învățare. Ø Gamă largă de oportunități de învățare, atât formală cât și informală. Ø Spirit organizațional și managerial din partea celor delegați să se ocupe de dezvoltarea profesională și educarea continuă a personalului. Ø Diseminarea largă a informației privind educarea continuă și a surselor de informație. Ø Activități legate de educarea continuă. Ø Documentare substanțială vizavi de participarea persoanelor
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
aplicare a Legii nr.15/1994, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 909/1997 modificate și completate Ø ORDIN nr. 946 pentru aprobarea Codului controlului intern cuprinzând standardele de management/control intern la entitățile publice și pentru dezvoltarea sistemelor de control managerial, publicat in M.O., Partea I, nr.675 /28.07.2005 Ø ORDINUL MINISTRULUI FINANȚELOR nr. 1372 din 6 mai 2008 privind organizarea evidenței în scopul taxei pe valoarea adăugată, conform art. 156 din Legea nr. 571/2003 privind Codul
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
elementele culturale care susțin participarea voluntară la acțiunile DEVCOM? Probabil că în contexte diferite acționează configurații culturale diferite. La un nivel de maximă generalitate se poate presupune că: - valorile identitare, - propensiunea spre cooperare, - competența civic-administrativă1 și - abilitățile profesionale și/sau manageriale utile în raport cu natura proiectului comunitar au un rol esențial în susținerea culturală a participării comunitare. Cultura participativă pare să fie o formă combinată de capital simbolic, social și uman (vezi caseta 3). Reducerea ei la numai una dintre cele trei
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
comunitară, obișnuința de a coopera, înțelegerea necesității de a coopera pentru realizarea unor bunuri publice, înțelegerea drepturilor și datoriilor de cetățean și de membru al grupului local, capacitatea de a aduce contribuții specifice la efortul de grup, fie în plan managerial, fie prin abilități ocupaționale. Ingredientele respective au, desigur, un dozaj diferit de la caz la caz, de la comunitate la comunitate, de la un participant la altul. Interpretarea orientării participative numai în funcție de una dintre cele patru dimensiuni dă naștere la erori specifice pe
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
ideea că participarea rezultă din sentimente identitare poate fi încadrată în seria „erorilor capitalului simbolic”, date de reducerea explicației la valori sau la capitalul simbolic. Eroarea „capitalului uman” rezidă în reducerea explicației participării la factori ai capitalului uman (competențele profesională, managerială sau de antreprenor social). În fine, exagerarea rolului pe care îl poate avea competența civic-administrativă va fi desemnată ca „eroare a capitalului politic”. Nu este întâmplător faptul că medici, preoți, primari, învățători etc. ajung frecvent în poziție de lideri ai
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
din mediul în care operează organizația, pe transmiterea de noi informații și pe urmărirea feedback-ului acestora; e. interesul public rațiunea activității de relații publice este "satisfacerea nevoilor publicului, nu obținerea, cu orice preț, de beneficii pentru organizație"; f. dimensiunea managerială activitățile de relații publice sunt mai eficiente atunci când sunt integrate în structurile de conducere ale unei organizații"11. O sinteză a ceea ce înseamnă relațiile publice au reali-zat-o și doi specialiști germani (Ronneberger și Rühl), iar pentru a înțelege mai bine
Campanii şi strategii de PR by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Administrative/904_a_2412]
-
document de afirmare a poziției companiei care definește, într-un paragraf sau două, răspunsul și/sau politica acesteia asupra problemei respective; acest lucru e util în special când avem de-a face cu între-bări din partea mass-media. Analiza problemei Problema: ... Responsabilitatea managerială pentru problemă: Cine este responsabilul general? ... Responsabilul cu afaceri publice: ... Responsabilul cu probleme comerciale: ... Responsabilul cu probleme de producție / divizii: ... Responsabilul cu probleme juridice: ... Responsabilul cu probleme de cercetare: ... Responsabilul cu afaceri guvernamentale: ... Managementul sectorial: ... Managementul corporatist: ... Cine este însărcinat
Campanii şi strategii de PR by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Administrative/904_a_2412]
-
studiu lipsit de menajamente, În stilu-i inconfundabil, ne oferă și Miruna Runcan; ea se dedică aici instituțiilor de spectacol. Rememorează miniștri de resort (fix zece!) care n-au reușit să facă mai nimic pentru instituțiile teatrale naționale. E o criză managerială, după 1990, mai vizibilă (iertat fiindu-mi gradul de comparație!) decît Înainte. Înainte erau directori ; acum trebuie manageri. Și de unde manageri, cînd singura cu titlu s-a dovedit o conducătoare imperfectă de teatru? Pe de altă parte, profit de ocazie
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
s-a înregistrat o creștere a producției industriale. Realitatea de la sfârșitul anilor ’50 indica persistența acelorași probleme: înapoierea, în principal, apoi o structură socială predominantă agrară, cu o eficiență scăzută. Declinul economic și teama de revolte sociale au impus schimbări manageriale semnificative. Una dintre soluțiile propuse de URSS și de statele dezvoltate ale «lagărului socialist» a fost integrarea economiilor comuniste europene prin reactivarea CAER. Integrarea presupunea departajarea și specializarea economiilor statelor membre pe diverse ramuri. Acest fapt a trezit suspiciunea regimului
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
special, a liceelor speciale și a CJRAE/CMBRAE se asigură din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat prin bugetele locale ale consiliilor județene și ale sectoarelor municipiului București, indiferent de locul de domiciliu al copiilor, prin contract managerial. (Pentru unitate de reglementare, se impune reformularea primei părți a alineatului, astfel: „Finanțarea unităților de învățământ special, a grupelor și claselor de învățământ special integrate în unități de învățământ de masă și a CJRAE și CMBRAE se asigură...”. Art. 111
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
multe dintre principiile reglementate, cu titlu general, în cadrul art. 3, sens în care avem, din nou, dublă reglementare: a principiul autonomiei universitare; b principiul libertății academice; c principiul răspunderii publice; d principiul asigurării calității; e principiul echității; f principiul eficienței manageriale și financiare; g principiul transparenței; h principiul respectării drepturilor și libertăților studenților și ale personalului academic; i principiul independenței de ideologii, religii și doctrine politice; j principiul libertății de mobilitate națională și internațională a studenților, a cadrelor didactice și a
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
asigurarea și evaluarea calității în învățământul superior; c să respecte politicile de echitate și etică universitară, cuprinse în Codul de etică și deontologie profesională aprobat de senatul universitar (Încă o dată remarcăm utilizarea expresiei pleonastice „deontologie profesională”; d să asigure eficiența managerială și eficiența utilizării resurselor, în cazul universităților de stat, și a cheltuirii fondurilor din surse publice, conform contractului instituțional; e să asigure transparența tuturor deciziilor și activităților sale, conform legislației în vigoare; f să respecte libertatea academică a personalului didactic
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
respective. Cadrele didactice aparținând secției sau liniei de predare trebuie să propună cel puțin 3 candidați. (3 Rectorul confirmat de ministrul educației, cercetării, tineretului și sportului încheie cu senatul universitar un contract de management, cuprinzând criteriile și indicatorii de performanță managerială, drepturile și obligațiile părților contractuale. (4 Decanii sunt selectați prin concurs public organizat de noul rector și validat de senatul universitar. La concurs pot participa candidații avizați de consiliul facultății cu votul majorității simple a membrilor acestuia și pe baza
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
membrilor acestuia și pe baza unei metodologii specifice elaborate de senatul universitar. Consiliul facultății validează cel puțin 2 candidați. (5 Menținerea în funcție a directorului general administrativ se face pe baza acordului scris al acestuia de susținere executivă a planului managerial al noului rector. (6 Consiliul de administrație al universităților de stat este format din rector, prorectorii, decanii, directorul general administrativ și un reprezentant al studenților. (7 Consiliul de administrație al universităților particulare este numit de către fondatori. Art. 212 (1 Rectorul
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
elaborarea strategiei de dezvoltare, evaluare periodică și coordonarea sistemului de biblioteci din învățământul superior. (Pentru considerente deja exprimate, se impune completarea textului, după cum urmează: „... Universitare, denumit în continuare, în cuprinsul prezentei legi, CNBU, are...” Art. 220 (1 Pentru monitorizarea eficienței manageriale, a echității și a relevanței învățământului superior pentru piața muncii, se stabilește, în termen de maximum 12 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, un sistem de indicatori statistici de referință pentru învățământul superior, corelat cu sistemele de indicatori
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
art. 236 alin. (3,...”; eliminarea sintagmei „prin studii”. (10 Gradele didactice se acordă prin ordin al ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului. Art. 243 (1 Personalul didactic care a obținut gradul didactic I, cu performanțe deosebite în activitatea didactică și managerială, poate dobândi titlul de profesor-emerit în sistemul de învățământ preuniversitar, acordat în baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului. Considerăm că, din motivele deja expuse, se impune modificarea textului, altfel: „Personalului didactic de predare (... metodologii aprobate
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
direcțiile de specialitate.” Referirea la metodologia-cadru se impune a fi eliminată, pentru evitarea dublei reglementări, având în vedere că se regăsește, mai completă, la art. 245 alin. (2. (4 Casele corpului didactic sunt centre de resurse și asistență educațională și managerială pentru cadrele didactice și didactice auxiliare și se pot acredita ca furnizori de formare continuă. (Pentru considerentele menționate anterior, se impune înlocuirea sintagmei „cadrele didactice și didactice auxiliare” cu „personalul didactic de predare și personalul didactic auxiliar”. (5 Dezvoltarea profesională
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
completarea textului, astfel: „...în urma câștigării concursului...”. (2 Inspectorii școlari generali, generali adjuncți și directorii caselor corpului didactic încheie contract de management cu ministrul educației, cercetării, tineretului și sportului. Contractul de management poate fi prelungit, cu acordul părților, în urma evaluării performanțelor manageriale. (Opinăm că ar trebui menționată interdicția prelungirii contractului, în lipsa unui concurs. În egală măsură, ar trebui reglementată prin lege și durata contractului de management. (3Directorii unităților destinate activităților extrașcolare sunt numiți de către inspectorul școlar general sau de către ministrul educației, cercetării
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
elaborate de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului. Directorul încheie contract de management cu inspectorul școlar general sau cu ministrul educației, cercetării, tineretului și sportului, conform subordonării acestora. Contractul de management poate fi prelungit, cu acordul părților, în urma evaluării performanțelor manageriale. Se impune eliminarea termenului „public” și reformularea finalului tezei I, după cum urmează: „... metodologii aprobate prin ordin al ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului”; opinăm că ar trebui menționată interdicția prelungirii contractului în lipsa unui concurs. Aceeași observație privind necesitatea reglementării prin
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
Funcțiile de conducere din inspectoratele școlare și de director la casa corpului didactic se ocupă, prin concurs, de către cadre didactice titulare, cu diplomă de licență, membre ale corpului național de experți în management educațional, care îndeplinesc criteriile de competență profesională, managerială și de prestigiu moral evaluate prin: acurriculum vitae; bcalități dovedite în activitatea didactică și în funcții de conducere, de îndrumare și de control, anterioare, în sistemul național de învățământ; ctitlul de doctor sau gradul didactic I; dcalificativul "foarte bine" obținut
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
în funcțiile de îndrumare și control din cadrul ministerului, prin ordin al ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului. (9 Inspectorii școlari încheie contract de management cu inspectorul școlar general. Contractul de management poate fi prelungit, cu acordul părților, în urma evaluării performanțelor manageriale. Se impune eliminarea tezei a II-a; a se vedea comentariul de la art. 259 alin. (2 și alin. (3. SECȚIUNEA 6: Norma didactică Art. 262 (1 Activitatea personalului didactic de predare se realizează întrun interval de timp zilnic de 8
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
în față pentru învățământul la distanță. 33.Mandatul este perioada în care o persoană, desemnată prin vot sau prin concurs într-o funcție de conducere, la nivelul unei unități/instituții de învățământ din cadrul sistemului național de învățământ, pune în aplicare programul managerial pe baza căruia a fost învestită. Mandatul are o durată de 4 ani. 34.Organizația interesată în furnizarea de servicii de educație este o persoană juridică ce cuprinde în statutul său activități de învățământ și se supune procesului de autorizare
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
condiții dificile de climă și mare risc, inclusiv pentru sănătate, și de război civil. Totodată, a însoțit numeroase delegații străine, inclusiv de nivel înalt din Brazilia, Portugalia, spațiul african și cel al fostei U.R.S.S., ca specialist și interpret. Experiența managerială * Însărcinat cu afaceri a.i. la Ambasada României în Mozambic (1981). * Însărcinat cu afaceri a.i. la Ambasada României în Angola (19901994). * Director adjunct al Direcției Africa (1994-1996). * Ambasador al României în Republica Angola (1996-1999). * Consul general Interimar la Consulatul general din
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
Institutului Politehnic București (1983), Facultății de Drept (1993), dar și al prestigioasei École Nationale d'Administration-Paris (1992), își completează experiența academică în 1994 cu absolvirea unui curs N.A.T.O. despre instituții democratice și în 1999 cu absolvirea Programului de dezvoltare managerială din cadrul Harvard Business School. Mircea Geoană este doctor în științe economice (Academia de Studii Economice, București). Mircea Geoană a semnat o serie de articole dedicate integrării europene și euro-atlantice și a susținut numeroase prelegeri despre politica externă a României, economiile
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]