400 matches
-
1 0 0 54 TOTAL OCURENȚE 146 308 51 4 6 210 4.1.1. Pe de o parte... pe de alta este o structură care apare în toate tipurile de texte (vezi Tabelul 5: coloana 3). O latentă erezie maniheistă comprimă neîncetat drama imediată a vieții, sistematizând-o după un binom didactic: absolutismul virtuții pe de o parte, abisul viciului pe de alta (A. Pleșu, Minima moralia) Precizarea și delimitarea acestor termeni sunt necesare, pe de o parte, pentru cultura
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
-
și ideologici. Lumea fusese împărțită în sfere de influență exclusivă a celor două superputeri, iar ce rămânea în afară era doar un teren de antrenament pentru pregătirea următoarei conflagrații. Un nivel fără precedent al înarmărilor, cantitativ și calitativ, precum și modul maniheist de raportare al liderilor politici față de problematica internațională NOI, cei buni versus EI, cei răi făcuseră ca un război nuclear sovieto-american să pară o ipoteză extrem de plauzibilă, consecințele lui fiind situate dincolo de înțelegerea umană. Din acest punct de vedere, oricare
Conceptul de securitate. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1517]
-
pneumatologic implică repoziționarea spre aspectul luminii necreate pe care o descoperă Sfântul Duh și la care ființa umană participă plenar. Contemplarea mistică ca formă esențială a cunoașterii revelate se asociază cu vederea eshatologică. Sinteza palamită desăvârșește tradiția patristică, transgresând dualismul maniheist dintre sensibil și inteligibil. Dumnezeu se revelează creaturii în plinătatea Sa, fără a fi vorba de o cunoaștere intelectuală sau sensibilă. Limita este între creat și increat; cu alte cuvinte, aceasta nu înseamnă reducerea sensibilului la inteligibil sau materializarea duhovnicescului
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
Esențială este măsura în care ele își asumă, tainic și profund, Sfânta Tradiție și, în mod special,- raportarea la cele două arhetipuri ale feminității creștine dintotdeauna: Eva și Sfânta Fecioară Maria. Felicia Cordoneanu rezolvă elegant dilema, pledând pentru evitarea judecăților maniheiste, simpliste, bazate pe certitudini și opțiuni binare. Autoarea cărții pune în evidență - cu deplină îndreptățire - libertatea femeii de a alege, de a-și asuma (sau nu) un rol și un statut social, cu toate consecințele ce decurg de aici. De
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
fi fost direct implicat în evenimentele de stradă din însângeratul decembrie '89. Există o versiune amplă, generală, asupra evenimentelor din '89 care angajează în confruntare mai multe forțe politice, printre care și Securitatea română. Ea este gîndită și prezentată oarecum maniheist. Pe de o parte, ar fi existat un bloc al forțelor malefice (fidelii clanului Ccaușescu, Securitatea și teroriștii), iar, pe de altă parte, ar fi existat și unul al binelui, activat special în scopul mântuirii noastre naționale de ciuma roșie
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
acestei cercetări este o anume fidelitate. Biserica n-a fost atât de aspră cu ereticii decât pentru că socotea că nu există dușman mai primejdios decât un fiu care a părăsit drumul cel drept. Dar istoria îndrăznelilor gnostice și persistența curentelor maniheiste au făcut mai mult pentru făurirea dogmei ortodoxe decât toate rugăciunile. Păstrând proporțiile, tot astfel stau lucrurile și cu absurdul. Recunoaștem drumul său propriu, pe măsură ce descoperim căile ce se depărtează de el. La capătul raționamentului absurd, într-una din atitudinile
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
Policarp al Cetății Albe-Ismail, Ghenadie al Buzăului, Veniamin al Caransebeșului și Efrem al Chișinăului. De acum înainte, logica dihotomică devine principalul instrument cu care operează mediile ortodoxe pentru a decripta noile realități interne și internaționale. Un exemplu elocvent de logică maniheistă este oferit de raportul secției culturale a adunării eparhiale din episcopia Aradului, raport ce înfățișează activitatea secției respective pe anul 1941: „Știm că de data aceasta la Răsărit se dă lupta între armatele Crucii și cele ale negării acestui semn
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Coajă Costel () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92814]
-
în tablouri cu replici scurte și precise, seria Oameni în luptă propune scenarii de acțiune (tipărire de manifeste, sabotaje ș.a.m.d.), adecvate mitologiei ideologice a ilegaliștilor urmăriți de Siguranță, dispuși în piesă într-o galerie de personaje-tip, opuse maniheist altora, care ilustrează îngroșat postura negativă. Defectul tehnic rezidă în sufocarea conflictului. Piesele încep și se termină la nivelul indicațiilor scenice, atent precizate ideologic, desfășurarea ulterioară fiind întru totul previzibilă, printre înșiruiri de lozinci, metafore schingiuite contextual și sancțiuni pe
VOITIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290636_a_291965]
-
adaugă nume noi: poeții Victor Tulbure, Dan Deșliu, Veronica Porumbacu și prozatorii Aurel Baranga, Petre Iosif, A.G. Vaida, Al. Jar și Petru Dumitriu. La majoritatea este evidentă supunerea la comandamentele ideologice ale momentului (la nou-veniți mai pronunțat), conformarea la schemele maniheiste, fie în zugrăvirea în culori sumbre a epocii trecute, fie în exaltarea revoluționarilor de la 1848 sau a opozanților regimului „burghezo-moșieresc”, dar nu în măsură de a constitui o probă de literatură „nouă”, ci doar de literaturizare nu o dată propagandistică. Programul
VIAŢA ROMANEASCA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290533_a_291862]
-
a proletarilor ruși. Ea trebuie să favorizeze, printr-o critică sistematică, subminarea societății capitaliste. Unul din resorturi rezidă în reducerea adversarului, la nevoie, și prin amalgamare, la figura detestabilă a contrarevoluției* - „chiaburul”, social-patriotul, iar, mai târziu, „fascistul” - într-o logică maniheistă care-l opune pe prieten dușmanului. Bolșevicii* ajunși la putere adaugă propagandei lor și apărarea URSS, „construcția socialismului” și emergența „omului nou*”. înainte, ca și după victorie, Partidul trebuia să găsească lozincile și sloganele potrivite cu fiecare situație, pentru a
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
anticapitalistă a fost unul din resorturile fundamentale ale aderării la comunism. Legată inițial de voința de luptă pentru pace* - capitalismul fiind considerat responsabil de războaie - ea a fost întreținută, începând cu anii 1929-1934 și cu criza economică mondială, de opoziția maniheistă dintre un capitalism în criză ducând la mizerie și o economie sovietică triumfătoare grație planului cincinal*. Anticapitalismul a servit și la justificarea terorii* instaurate de puterea comunistă. Această viziune a fost reconfortată și de victoria sovietică din 1945, înainte ca
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
Totuși, această denunțare a războiului are un caracter ambiguu în măsura în care perspectiva unui război civil* european contribuie uneori la mobilizarea reflexelor dobândite în experiența războiului total. Ea este dublată acum de atracția pentru violența mântuitoare și generatoare de istorie, pentru viziunea maniheistă a politicii, conform căreia dușmanul trebuie „nimicit”, pentru fascinația încercată în fața unor discipline în care individul, niciodată de neînlocuit, uită de el însuși în focul acțiunii. Așa cum arăta Franșois Furet, comunismul, fascismul și nazismul au în comun faptul de a
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
înaintarea omenirii pe calea progresului”. Limba de lemn este impulsionată nu de voința locutorului de a exprima o idee personală, ci dimpotrivă, de aceea de a-și etala în mod demonstrativ ortodoxia, conformitatea cu ideologia și, înainte de toate, cu dualitatea maniheistă care articulează: „Două linii, două tendințe istorice apar din ce în ce mai clar în evoluția socială. Una este linia progresului social, a păcii și a creației. Cea de-a doua este linia reacțiunii, a asupririi și a războiului”. Ea are și o funcție
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
două superputeri. O manifestare a unei astfel de destinderi o reprezintă eliminarea din ansamblul relațiilor sovieto-americane a fervorii ideologice cruciate care a transformat în primele etape al Războiului Rece - și din nou în anii ’80 - fiecare întrecere într-un conflict maniheist între bine și rău, făcând foarte dificilă, dacă nu chiar imposibilă, negocierea acordurilor. O astfel de decontaminare ideologică a îmbunătățit atmosfera relațiilor internaționale în anii ’60 și ’70 (o parte din această perioadă), o îmbunătățire care, într-o manieră greu
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
care evocă vechile dispute religioase: laicitate, neutralitate, clericalism sunt câțiva dintre ei. De Îndată ce Îi pronunțăm, suntem bănuiți că am aparține uneia dintre cele două categorii În conflict: anticlericalilor sau partizanilor unei Întoarceri la teocrație. Din fericire, realitatea este mai puțin maniheistă. ν Pe lângă laicismul combatant și integrismul multiform, putem să ne imaginăm un ideal laic ca instrument de pace socială, Într-un univers politic multiconfesional. Care sunt originea și semnificația inițială ale adjectivului pornind de la care secolul al XIX-lea a
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
de specialitate. E un exces negativ, dar nu-l cred exagerat. Cumva este efectul exclusiv & pervers al mass media „în goană după audiență“, cum sună sintagma consacrată. Într-o lume ghidată după principiul 0 - 1, bun - rău, înger - damnat, judecata maniheistă e apanajul grabei, al lipsei de îndoială, al necesității de a merge mereu mai departe, spre ultima frontieră niciodată atinsă. Americanul, cum spunea o butadă, întâi trage cu pistolul, apoi întreabă ce vrea cel împușcat, dacă mai trăiește. Dar - ceea ce
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2187_a_3512]
-
au pentru evoluția istoriei o singură explicație. Marxismul economic găsea răul în proprietate, marxismul cultural îl depistează în putere, izomorfă supraeului freudian, instrumentul prin care grupuri definite în termeni de rasă, sex etc. dețin puterea asupra altor grupuri". Aceeași "judecată maniheistă a luptei de clasă" cheia de boltă a "învățăturii" marxist-leniniste stăpânește și noua ideologie a corectitudinii politice, cu diferența că aici rolul de victimă pozitivă nu-l mai deține proletariatul, ci minoritățile de tot felul aflate sub opresiunea majorităților. Pentru
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
ideologilor de "dreapta", care, de fapt, mărturisesc în tot ce fac o ideologie agresivă de stânga, a politicienilor jucând în locul rolului de arbitru stipulat de Constituție rolul de "arbitru-jucător", toate acestea indicând o contradicție în termeni, "una din invențiile logicii maniheiste, cu atât mai devastatoare pentru politică". Pretinșii "salvatori ai nației" (încă o falsă autosituare!), spune Theodor Codreanu, "sunt întotdeauna la putere, dar dau impresia că se află în opoziție. Țin sub control mass-media, ...formează conștiințe. Dar... având atâta putere... ei
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Bizanțul (971) și să se retragă către nord (unde va fi, dealtfel, ucis, ceva mai tîrziu, într-o luptă împotriva nomazilor pecenegi), în timp ce Tzimiskes, profitînd de greutățile interne ale Bulgariei (agitația aristocrației funciare și revolta bogomililor, sectă religioasă profesînd credințe maniheiste), va anexa această țară, în 972. Ultimul act se joacă sub Vasile II. În timpul anilor grei care definesc începutul domniei sale, un nou "Imperiu Bulgar" s-a format în jurul Orhidrei, în Pind, compus din Macedonia, o parte din vechea Bulgarie, Epirul
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
Basarab I (Roller, 1952, p. 79). Atunci când se pune problema independenței naționale, începând cu istoria modernă, aceasta este indisociabil legată de Rusia, depictată ca singura susținătoare a cauzei românești. Secolele XVIII-XIX ale existenței istorice românești se desfășoară într-o lume maniheistă, în care Țările Române sunt plasate în mijlocul scenei de înfruntare a forțelor binelui (reprezentate de Rusia) și forțele răului (reprezentate de Turcia). Lupta pentru independența țărilor române este de neînțeles în afara acestui decor maniheist. De asemenea, ea ar fi fost
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
românești se desfășoară într-o lume maniheistă, în care Țările Române sunt plasate în mijlocul scenei de înfruntare a forțelor binelui (reprezentate de Rusia) și forțele răului (reprezentate de Turcia). Lupta pentru independența țărilor române este de neînțeles în afara acestui decor maniheist. De asemenea, ea ar fi fost imposibil de realizat în lipsa ajutorului primit de la Rusia. Dimitrie Cantemir este deschizătorul de drum în direcția rusă, un drum care va fi pavat ulterior către sfârșitul veacului al XVIII-lea, când "domnitorii Moldovei încep
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
terminologică, Raportul Tismăneanu reflectă mai degrabă o pasionalitate revanșardă de a pune la punct regimul comunist. Spre deosebire de condamnarea a priori a comunismului, comisionată politic de președintele României, și livrată de Raportul Tismăneanu, asumarea reflexivă a trecutului comunist presupune abandonarea gândirii maniheiste (în care comunismul reprezintă forța răului absolut iar non-comunismul reprezintă forța binelui absolut), a bicromiei (în care lumea este zugrăvită în alb și negru, în îngeri și demoni, disidenți și torționari) și a logicii binare aferente acesteia. Paradigma carcerală a
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
s-ar putea să fie mai curând un semn patognomonic decât o presimțire a viitorului. * Terorismul, prin faptul că dă un chip Răului, justificând pretențiile unora de a fi de partea Binelui, sprijină continuarea mentalității metafizice axată pe o viziune maniheistă specifică secolului XX. Cărăm după noi din secolul trecut această dorință de a forța încadrarea în una din cele două categorii, născută pe fondul unei insensibilități față de nuanțe. * Îi este caracteristică omului postmodern o continuă teamă de inadecvare la o
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
ale societății românești aflate sub tensiune atît economic cît și psihologic. Ulterior, mulți țărani vor adera la Legiune, dezamăgiți de democrația românească. Tinerii intelectuali li se vor alătura din aceleași motive: erau gata să încerce ceva cu totul nou. Viziunea maniheistă asupra lumii a Legiunii a putut duce în timp la puține rezultate pozitive. Era oare Legiunea o precursoare a acelor mișcări din Lumea a Treia din zilele noastre care au generat reacții frapant de asemănătoare la provocările secolului al XX
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
care el reprezenta stîlpul regimului corupt al lui Carol și principalul vinovat pentru întemnițarea și asasinarea liderului lor, iubitul lor Căpitan. Înconjurat de legionarii animați de spiritul de răzbunare și de impulsurile mistice ale unui cult al morții de tip maniheist. Ajunși în curte, Iorga, ca de obicei, a vrut să se așeze lîngă șofer, dar nu a fost lăsat. A urcat în mașină, luînd loc pe bancheta din spate, înghesuit între numeroșii legionari. În acest moment, s-a întors dra
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]