1,836 matches
-
la funcționare: "cred că mansarda ta nu funcționează... și mai rău e că nici n-o poți repara" (blogsport.ro). Evident, nu lipsesc exprimările argotice directe, dezambiguizante: "diliu la mansardă" (merluc.ro), "dilimache la mansardă" (fanclub.ro). Dincolo de tema nebuniei, mansardă substituie cuvîntul cap în multe locuțiuni (a băga la cap, a intra la cap, a-i trece prin cap etc.): "Bagă-ți ideea asta la mansardă și las-o să dea în clocot" (roportal.ro, 22.04.2007); Și să
"Lilieci la mansardă" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8964_a_10289]
-
dezambiguizante: "diliu la mansardă" (merluc.ro), "dilimache la mansardă" (fanclub.ro). Dincolo de tema nebuniei, mansardă substituie cuvîntul cap în multe locuțiuni (a băga la cap, a intra la cap, a-i trece prin cap etc.): "Bagă-ți ideea asta la mansardă și las-o să dea în clocot" (roportal.ro, 22.04.2007); Și să-ți intre bine la mansardă: nu propovăduiesc... plecarea din România" (forum Gândul, 21.10.2007); "el rămîne același om direct, simplu, care spune ce-i trece
"Lilieci la mansardă" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8964_a_10289]
-
multe locuțiuni (a băga la cap, a intra la cap, a-i trece prin cap etc.): "Bagă-ți ideea asta la mansardă și las-o să dea în clocot" (roportal.ro, 22.04.2007); Și să-ți intre bine la mansardă: nu propovăduiesc... plecarea din România" (forum Gândul, 21.10.2007); "el rămîne același om direct, simplu, care spune ce-i trece prin mansardă" (hotnews.ro, comentariu din 8.03.2007). Apariția în orice context e o dovadă a stabilizării sensului
"Lilieci la mansardă" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8964_a_10289]
-
las-o să dea în clocot" (roportal.ro, 22.04.2007); Și să-ți intre bine la mansardă: nu propovăduiesc... plecarea din România" (forum Gândul, 21.10.2007); "el rămîne același om direct, simplu, care spune ce-i trece prin mansardă" (hotnews.ro, comentariu din 8.03.2007). Apariția în orice context e o dovadă a stabilizării sensului: "cu o pernă pe cap că parcă era cam dureroasă mansarda" (francisca.weblog.ro/2004), chiar dacă unele asocieri produc o impresie de comic
"Lilieci la mansardă" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8964_a_10289]
-
el rămîne același om direct, simplu, care spune ce-i trece prin mansardă" (hotnews.ro, comentariu din 8.03.2007). Apariția în orice context e o dovadă a stabilizării sensului: "cu o pernă pe cap că parcă era cam dureroasă mansarda" (francisca.weblog.ro/2004), chiar dacă unele asocieri produc o impresie de comic absurd: "loc de dat cu mansarda" (forum.topgear.ro). Oricum, mansarda pare să fi înlocuit în uz, în epoca actuală, formula la etaj, bine reprezentată în anii '30-40
"Lilieci la mansardă" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8964_a_10289]
-
03.2007). Apariția în orice context e o dovadă a stabilizării sensului: "cu o pernă pe cap că parcă era cam dureroasă mansarda" (francisca.weblog.ro/2004), chiar dacă unele asocieri produc o impresie de comic absurd: "loc de dat cu mansarda" (forum.topgear.ro). Oricum, mansarda pare să fi înlocuit în uz, în epoca actuală, formula la etaj, bine reprezentată în anii '30-40 și pe care Iorgu Iordan o prelua din studiile colaboratorilor săi și o descria în Stilistica limbii române
"Lilieci la mansardă" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8964_a_10289]
-
context e o dovadă a stabilizării sensului: "cu o pernă pe cap că parcă era cam dureroasă mansarda" (francisca.weblog.ro/2004), chiar dacă unele asocieri produc o impresie de comic absurd: "loc de dat cu mansarda" (forum.topgear.ro). Oricum, mansarda pare să fi înlocuit în uz, în epoca actuală, formula la etaj, bine reprezentată în anii '30-40 și pe care Iorgu Iordan o prelua din studiile colaboratorilor săi și o descria în Stilistica limbii române (1944), mai ales în anumite
"Lilieci la mansardă" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8964_a_10289]
-
ai rămas la doamna Grubach? Numele ei pare desprins din piesele tale... M.V.: Eram proaspăt absolvent, în 1980, cînd m-am mutat în zona Foișorului de Foc, pe strada Lirei. De data aceasta, m-am instalat cu "Erika" într-o mansardă. De la fereastra mea, cînd fumam în picioare, vedeam o mulțime de acoperișuri. Acolo am scris Bine mamă... și Călătorul prin ploaie. Cartierul îmi plăcea, avea ceva patriarhal, un frumos amestec de case cu curți și imobile din perioada modernismului interbelic
Matei Vișniec:"Convingerea că viața mea va fi dedicată scrisului s-a format încă de pe la 11 sau 12 ani" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/9277_a_10602]
-
la un copac în fața ferestrei" D.P.: Să revenim la încăperile prin care ai stat și la piesele pe care le-ai scris. M.V.: După momentul Bine, mamă... de pe strada Lirei, m-am mutat la poetul Eugen Chirovici, care avea o mansardă disponibilă într-o superbă casă veche boierească de pe strada Nicolae Iorga. Pentru prima dată aveam dreptul la un copac în fața ferestrei. Ca să nu mai vorbesc de faptul că eram, practic, peste drum de Casa Scriitorilor. În mansarda de pe Iorga am
Matei Vișniec:"Convingerea că viața mea va fi dedicată scrisului s-a format încă de pe la 11 sau 12 ani" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/9277_a_10602]
-
care avea o mansardă disponibilă într-o superbă casă veche boierească de pe strada Nicolae Iorga. Pentru prima dată aveam dreptul la un copac în fața ferestrei. Ca să nu mai vorbesc de faptul că eram, practic, peste drum de Casa Scriitorilor. În mansarda de pe Iorga am scris }ara lui Gufi. Au urmat apoi alte peregrinări: în 1985, un apartament într-un bloc delabrat de pe strada Cometei, din nou în zona Foișorului, unde am scris Spectatorul condamnat la moarte. După o inundație catastrofală provocată
Matei Vișniec:"Convingerea că viața mea va fi dedicată scrisului s-a format încă de pe la 11 sau 12 ani" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/9277_a_10602]
-
Miopii au suflet bun. Să fii, însă, un miop adolescent poate da coșmaruri. Ironiile, glumele, aceleași care-i ating, din mersul turmei, pe liceenii buni la carte, înfloresc în cîrca dioptriilor multe. În spatele lor, însă, e o lume cît o mansardă, unde retortele și cărțile sînt complicate cîmpuri de experiențe. Ale cuiva tînăr, rezistînd prin pasiune extracurriculară, am spune azi, unei școli cu păcatele ei, ale cărei pisăloage sisteme și reguli nu sînt însă nimic pe lîngă programul de "creștere" pe
Ochelarii altcuiva by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9668_a_10993]
-
ani, în 1928, începe Gaudeamus, al doilea volum al unor amintiri ispășite. După bacalaureat, alte cursuri, alte întîmplări, și exerciții de cunoaștere la prima vedere. Sub semnul lui "o dată ești student", experiențele dau năvală în spațiul meditațiilor și al ipotezelor. Mansarda trăiește. Societăți cvasi-clandestine, întruniri, cursuri demimondene, de logică și metafizică, unde nu e greu de înțeles cine e Profesorul, umplu cu eșarfe purtate de aerul veacului cadrele, destul de stereotipe, altminteri, ale vieții studențești. Un cocon din care se iese în
Ochelarii altcuiva by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9668_a_10993]
-
la telefon noi nu ne putem vedea și chiar rar, când ne putem vedea, nu putem fi noi de aceea, ca doi rebeli îndrăgostiți, luăm micul dejun la telefon comentăm căderea ploii, înflorirea castanilor șansele împiedicate ale acestei vieți de mansardă prin două telefoane mobile, unul al tău, mai scump unul al meu, care întrerupe fiecare înconjurat de gratiile lui de cristal, atent construite. cu un mic animal tehnic la ureche și gură am început de la cinci minute pe zi ne-
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
-mă cu fluturi tomnateci, zidește-mă În lutul cărămiziu, pe pragul apusului, sculptează-mi trupul printre vitralii fosforescente, În fumul frunzișului tors din tihna ta” „Toamnă cu glas de aramă, ademenește-mă sub bolta amintirilor, cu pași tăcuți, poposiți În mansarde târzii să ascult frunzele cu suflet uscat cum se leapădă de nemărginire, cum singurătatea poposește cuminte În crizantemele cu gust de toamnă”(...) Din program: A fost pe ecran poza regretatei Răduța Vasilovschi. Din volumul de antologie de poezie „Artă sfâșiată
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
a devenit o preocupare a multor poroprietari și asociații de proprietari. Se apreciază, în special de către constructori, că din această acțiune ar beneficia în primul rând proprietarii din apartamentele existente, ca urmare a renovării și consolidării blocului care s-ar mansarda. În acest sens ar putea exista unele înțelegeri cu constructorul în scopul obținerii de beneficii reciproc avantajoase. Problema prealabilă unei asemenea acțiuni este aceea a acordului din partea tuturor proprietarilor, pentru a preîntâmpina apariția unor conflicte majore.A înstrăina spațiile comune
Medierea un mod amiabil d e a pune capăt disputelor din cadrul Asociaţiilor de Proprietari by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Administrative/1591_a_3106]
-
am avut noroc. Mergeam pe străzi lăturalnice, insistând asupra reclamelor de neon ale vreunui motel. Spre dimineață am dat de un han vechi cu lemnul putrezit, fără lumină electrică sau televiziune prin cablu. Am acceptat fără ezitare o cameră la mansardă. — Rămâneți mai multe zile? — Doar noaptea asta. — Atunci se plătește în avans. Mă așteptam la asta, pentru un han cu o clientelă modestă este lesne de înțeles. Recepționerul încasă banii, îmi trecu numele în registru și îmi dădu cheia. După ce
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
din fața mea. Am plecat regretând priveliștea frumoasă pe care parcă o văzusem pentru prima oară. Același recepționer îmi luă cheia și îmi ură drum bun. Înainte să ies din han am întrebat: — Unde se află priveliștea ce se vede de la mansardă? — Regret, domnule, dar din mansardă nu se vede nici o priveliște. — Când am deschis fereastra am văzut un peisaj minunat. — Nu vă înțeleg; de la mansardă nu se vede decât un zid al clădirii de vizavi. — Totuși, eu nu am văzut nici un
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
priveliștea frumoasă pe care parcă o văzusem pentru prima oară. Același recepționer îmi luă cheia și îmi ură drum bun. Înainte să ies din han am întrebat: — Unde se află priveliștea ce se vede de la mansardă? — Regret, domnule, dar din mansardă nu se vede nici o priveliște. — Când am deschis fereastra am văzut un peisaj minunat. — Nu vă înțeleg; de la mansardă nu se vede decât un zid al clădirii de vizavi. — Totuși, eu nu am văzut nici un zid. — Asta pentru că am pus
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
bun. Înainte să ies din han am întrebat: — Unde se află priveliștea ce se vede de la mansardă? — Regret, domnule, dar din mansardă nu se vede nici o priveliște. — Când am deschis fereastra am văzut un peisaj minunat. — Nu vă înțeleg; de la mansardă nu se vede decât un zid al clădirii de vizavi. — Totuși, eu nu am văzut nici un zid. — Asta pentru că am pus o oglindă în fața lui, din motive estetice. De atunci, de câte ori vreau să-mi văd înfățișarea mă întorc la han
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
mi-se, fost don juan înrăit, dl. director mă invită la el acasă. Locuia cam departe de centrul orașului, pe una din străzile în pantă din cartierul supranumit de localnici Davol, într-o casă la modă în acei ani, cu mansardă și cu grădină plină cu nuci bătrâni. Soția lui, Finica, femeie mică de statură și cu ochii mici din cauza miopiei, mă invită la masă. În acea după-masă îi cunoscusem fetele, pe Relia, tot contabilă la un combinat de industrie alimentară
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
iar acel ceva făcea ca ferestrele nu doar să vibreze, ci, iată, să se zgâlțâie de-a binelea, iar câteva bucăți de tencuială să se desprindă de ziduri, ei bine, când acest lucru se petrecu, cucul ieși din mica lui mansardă, iar sub el izbucni un cor de urlete. — Dumnezeule! — S-a făcut ora 9! — Fugiți! Vin asiaticii!!! Apoi chiar și cucul tăcu și se retrase speriat, așteptând Apocalipsa. În timpul goanei care urmă, tratatele și ierarhiile militare fură În mod rușinos
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
miresei, deși participă Împreună la aceeași ceremonie, nu se pot amesteca și, până la Închegarea relațiilor, doar se alătură. Vechiul cartier se retrăsese dincolo de umerii arși de soare ai clădirii În care locuia Kuznețov, susținuți de contraforți puternici, deasupra cărora ferestruicile mansardelor păreau locașuri de tragere. Era o construcție Înaltă de șase etaje, având lungimea și soliditatea unui zid de apărare. Câteva sarcofage tubulare din sticlă Întunecată ocupaseră deja poziție pe o colină din apropiere. În celălalt flanc, brațele a optsprezece macarale
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
o s-o facă folosindu-se de un alt personaj. Iar dacă mă omori, Îi ușurezi sarcina. Lasă pistolul jos. Ochiul negru al țevii m-a mai scrutat o clipă, gândindu-se parcă dacă să-și mute sau nu chiriașul În mansarda mea, după care Vera a lăsat arma jos. Am luat-o și am băgat-o În buzunar. Ea a bâiguit: — Ce-i de făcut atunci? — Există o singură cale, scumpo. Să acționăm Împotriva voinței Lui. Trebuie să facem ceva ce
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
să-și ridice o casă, și cei care n-au. Pe urmă, în interbelic, lucrurile se complică mult. Interiorul - de casă, de mașină, de ființă care se analizează - cîștigă mult în importanță, spațiul e aproape personaj titular. Doar cîteva repere: mansarda, și studenții ei întîrziați, sau savanții miopi, camera, în care se consumă, în singurătate, sau în doi, trei..., experiențe dintre cele mai felurite, pensiunea (de la balzacian-respectabilă la expresionist-depravată), hotelul, internatul, căminul de domnișoare, biroul, redacția, restaurantul, cafeneaua, tripoul, și așa
Case din cărți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9220_a_10545]
-
lucru, fără pic de panică - să ne facem planuri de căsătorie. Urma să ne oferim serviciile de babysitteri unui cuplu de tineri universitari care prinseseră drag de noi, ei urmau să ne ofere, în schimb, găzduire în camera lor de la mansardă și un raft din frigiderul lor. Aveam să purtăm haine vechi și să mâncăm spaghete. Kay urma să scrie poezii despre cum e să ai un bebeluș și să dactilografieze, spunea ea, referate trimestriale, ca să mai scoată un ban. Eram
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]