570 matches
-
corupția se generalizează, candidații plătind pe alegătorii care vin să voteze în capitala regiunii: le fac cadouri, le plătesc cazarea și băutura și la nevoie le oferă sume de bani pentru a-și asigura votul acestora. Miniștri, proprietari de pămînt, manufacturieri, coloni din Indii sau din America pot "să-și cumpere burguri" în felul acesta, pentru a influența majoritatea sau politica din Camera Comunelor. Fie că este vorba de Camera Lorzilor sau de Camera Comunelor, Parlamentul este astfel în mîinile unei
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
din America nu fac decît să treacă prin Spania, apoi se acumulează în Franța, în Marea Britanie, în Țările de Jos. În acest context de prosperitate, între anii 1760 și 1780, apare în Marea Britanie un ansamblu de transformări ale structurilor producției manufacturiere, căruia istoria îi va da denumirea de "revoluție industrială". Revoluția industrială din Anglia Pînă în 1760, industria britanică cunoaște o prosperitate deosebită, dar în cadrul tradițional al muncii la domiciliu. Acest domestic system reunește în realitate două categorii de muncitori: meseriașii
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
cunosc și ele, datorită inițiativelor britanice, un început de revoluție industrială comparabilă cu cea din Franța. Restul Europei însă, fără să ignore inovațiile venite din Anglia, nu suportă decît consecințe limitate ale acestora. Europa meridională rămîne în continuare fidelă producției manufacturiere. Cît despre Europa de nord, aceasta își păstrează mai ales caracterul agricol, cu o activitate manufacturieră tradițională, care furnizează produse de lux, sau organizată în cadrul corporațiilor urbane. Totuși, mașinile textile britanice pătrund în industria bumbacului din Saxa, în jurul Leipzigului, iar
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
Restul Europei însă, fără să ignore inovațiile venite din Anglia, nu suportă decît consecințe limitate ale acestora. Europa meridională rămîne în continuare fidelă producției manufacturiere. Cît despre Europa de nord, aceasta își păstrează mai ales caracterul agricol, cu o activitate manufacturieră tradițională, care furnizează produse de lux, sau organizată în cadrul corporațiilor urbane. Totuși, mașinile textile britanice pătrund în industria bumbacului din Saxa, în jurul Leipzigului, iar cîteva din metodele britanice sînt introduse în industria metalurgică de pe Ruhr. În fine, revoluția industrială din
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
susceptibil de a fi capturat în porturi sau în larg. Formă de război, blocada are o eficacitate îndoielnică. Împăratul este obligat să-i mai îndulcească aplicarea pentru ca Franța să nu fie lipsită total de produsele coloniale iar produsele agricole și manufacturiere să nu fie lipsite de piețe de desfacere. În plus, amploarea contrabandei și imposibilitatea de a interzice total accesul pe litoralul european face multe breșe în blocadă. Consecințele blocadei asupra organizării economice a Europei napoleoniene sînt capitale. Acestea duc la
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
nu în ultimul rând, din cauza faptului că sincronismul părților alterează obiectivitatea percepției asupra întregului. Acestea pot fi o parte dintre motivele pentru care starea actuală de fapt este percepută exagerat optimist "al treilea val" care a făcut trecerea de la economia manufacturieră la cea a serviciilor ori la cea a economiei cunoașterii sau exagerat pesimist, "artefact analitic" ori "mit" scos din cutia istoriei. Ceea ce credem că particularizează totuși globalizarea contemporană de celelalte tipuri istoric anterioare este dimensiunea și profunzimea interrelaționării și intercondiționării
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
și-a făcut pictura cu onestitate. Aici nu te contrazic, tablourile sale sunt motivate compozițional, dramatic exprimate, dar nu poți să treci peste unele edulcorări naive și peste lipsa atracției reale față de peisaj. S-a înfundat în seria cu iz manufacturier a naturilor statice cu pești și cu flori de liliac. Ai amintit de perfecțiune, ea nu există. Dar, domnilor, dați-mi voie! S-a uitat și la mine, eu nu eram decât pe post de observator și cu psihologia celui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
dărilor: 48 slujitori bisericești, 21 privilegheți, 18 apărați cu cărțile ocârmuirii, 122 bătrâni nevolnici, 234 văduve, 15 slugi din curțile boierești. Deși economia se afla în progres, această stagnare din punct de vedere demografic se explică prin faptul că industria manufacturieră nu avea capacitatea de a absorbi forța de muncă ce devenea tot mai răspândită pe piața internă a Moldovei, în condițiile în care cea mai mare parte a populației se ocupa cu agricultura, care continua să fie ramura principală de
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
hramul bisericii episcopale. Ureadnicul și șoltuzul trebuiau să asigure „să facă fânul Domniei Sale acolo la târg” și de „a secera pâinea Domniei Sale” pe moșia târgului. În a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, se accentuează destrămarea societății feudale. Atelierele manufacturiere din centrele urbane din Moldova și Țara Românească se dezvoltă. Se dezvoltă comerțul intern și extern. Situația burgheziei în formare, ca și a maselor țărănești, era profund afectată ca urmare a abuzurilor aparatului fiscal și administrativ fanariot. Din această cauză
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Mulțumită privilegiilor fiscale obținute în secolul al XIV-lea de către Pistoia, în anii 1329, 1333 și 1336, o mare parte din producția agricolă nu a fost supusă taxării 19. În anul 1496, aceste privilegii au fost extinse și la produsele manufacturiere din Pistoia, ca și asupra producției de pește al acestui oraș20. Doar în cazul sării, pistoiezii erau obligați să cumpere de la florentini, iar aici se poate identifica o ușoară creștere a apăsării fiscale de-a lungul secolului. Prețul sării a
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Fiind un oraș catolic, era implicată și jurisdicția religioasă. Ca și orașele-cetăți italiene, Dubrovnikul era o republică aflată sub controlul unei clase de patricieni. Principalul organ de guvernare era senatul, care reprezenta interesele acestui grup. Orașul era atît un centru manufacturier, cît și unul comercial, așa că populația lui era alcătuită din comercianți, oameni ai mării și meșteșugari. Patricienii dețineau controlul asupra terenurilor agricole înconjurătoare. Dubrovnikul și-a păstrat statutul autonom pînă în 1806, cînd a fost ocupat de trupele franceze. Harta
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
puterea în stat. Din rîndul negustorilor, cei care se ocupau de comerțul internațional beneficiau de anumite avantaje care nu erau acordate celor a căror activitate se limita doar la teritoriul Imperiului Otoman. Negoțul local și aprovizionarea pieței interne cu bunuri manufacturiere erau în foarte mare parte dirijate de micii neguțători și meșteșugari concentrați în orașe, ale căror activități erau strict reglementate de sistemul breslelor. Controlul sever în vigoare aici nu se aplica totuși celor care se ocupau cu transportul mărfurilor sau
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
Gospodăriile erau mici, în general între cincisprezece pînă la treizeci de acri, iar noile metode științifice de cultivare nu au fost introduse. Sistemul dijmei continua să fie baza obișnuită a producției agricole. Prin tranzacțiile lor internaționale, negustorii balcanici importau mărfuri manufacturiere și produse coloniale, cum ar fi condimente, îmbrăcăminte din lînă, sticlă, ceasuri, arme și praf de pușcă. Ei exportau în schimb ulei, rășini, ceară, mătase, lînă, tutun, cherestea, bumbac, grîu, porumb și produse animaliere, cum ar fi carne sărată, piele
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
au putut fi aplicate zonei balcanice. S-a apreciat că raportul dintre importurile și exporturile efectuate pe uscat era în 1779 de 5:1. Problema esențială consta în faptul că sărăcita regiune a Balcanilor reprezenta o piață minoră pentru mărfurile manufacturiere de lux ale Austriei și nici nu avea nevoie de grînele exportate de Imperiul Habsburgic. În schimb, exista o cerere permanentă pe piața habsburgică de materii prime balcanice, ca bumbac, lînă, tutun, cherestea și vite. Negustorii angajați în aceste afaceri
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
cadru legal și lipsa de siguranță și de confort a mijloacelor de transport. Acordurile comerciale încheiate anterior, care permiteau puterilor străine să importe produse turcești practic fără nici o taxă vamală, erau și ele extrem de păgubitoare pentru dezvoltarea statului otoman. Bunurile manufacturiere austriece inundau piața otomană în detrimentul producătorilor autohtoni, care nu puteau ține piept concurenței. Tratatele împiedicau Poarta să ia măsuri eficiente de protejare a propriilor industrii tocmai în perioada de afirmare a acestora. O politică la fel de mioapă era dusă și în privința
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
cu liberalismul și cu naționalismul. Prima instituție pur bulgară de învățămînt superior a fost înființată în 1835 la Gabrovo. Ea a devenit un model pentru instituțiile similare din alte orașe, ca Triavna, Kazanlîk și Sofia, care erau centre comerciale și manufacturiere. Nu exista nici un așezămînt bulgar de nivel universitar. Pentru o educație cu adevărat superioară, studentul bulgar putea urma cursurile școlilor misionare protestante deschise pe la mijlocul secolului sau să studieze peste hotare. Unii studiau la universitățile din Franța, Austria și Germania, dar
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
resursele din Egipt și din Bulgaria, mai ales în privința aprovizionării Constantinopolului. În 1826, cînd a fost creată o armată otomană regulată, uniformele și alimentele necesare acesteia au fost furnizate în primul rînd de sursele bulgărești. În intervalul 1830-1876, negustorii și manufacturierii bulgari au avut la dispoziție piețe de desfacere a produselor lor pe tot cuprinsul Imperiului Otoman. În anii aceștia s-a dezvoltat în Munții Balcani o industrie activă a stofelor bazată pe producția casnică manuală. În perioada aceata de prosperitate
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
dispoziție piețe de desfacere a produselor lor pe tot cuprinsul Imperiului Otoman. În anii aceștia s-a dezvoltat în Munții Balcani o industrie activă a stofelor bazată pe producția casnică manuală. În perioada aceata de prosperitate, orașele bulgărești erau centre manufacturiere pentru producerea de covoare, obiecte din metal, încălțăminte și stofe, a căror fabricare și vînzare erau reglementate de breslele negustorești. Negustorii bulgari aveau monopolul asupra acestor articole, ca și a produselor naturale, cum ar fi grîne, vite, miere, ceară de
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
pe birjarii muscali, „aliniați ca la paradă cu trăsurile sclipitoare și caii mai lucioși ca oglinda”, așteptând În Piața Teatrului din București „răbdători, impunători, nepăsători” <endnote id=" (426)"/>. „Rețeaua deasă de stetl-uri - scria A.N. Poliak - făcea posibilă distribuirea produselor manufacturiere În Întreaga țară prin minunatele căruțe de tip evreiesc. [...] Numai dezvoltarea căilor ferate În a doua jumătate a secolului al XIX-lea a adus declinul acestei meserii” <endnote id="(248, p. 160)"/>. În spațiul românesc, „căruțele jădovești” (cum sunt atestate
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Mai multă vreme numele lui Cezar Petrescu a fost înconjurat de o stimă literară necuvenită, și formula "mare romancier" i-a fost oferită generos cu un loc alături de M. Sadoveanu și L. Rebreanu. Dar Cezar Petrescu nu-i decât un manufacturier modest, cu meritele sale într-o literatură încă restrânsă. Nuvelistica e o variantă jurnalistică și locvace a operei lui Sadoveanu. Primul roman, Întunecare, e o cronică de război superficială, de o anume eleganță ziaristică, dar informă, lunecând pe deasupra realității umane
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
se poate face o estimare. Rezultatele acesteia sunt cuprinse În tabelul următor: Tabelul 13 - Valoarea adăugată a filialelor locale a Întreprinderilor multinaționale ( În procente față de PIB-ul câtorva țări dezvoltate) * * Pentru unele țări se cunoaște procentajul valorii adăugate În sectorul manufacturier produsă În Întreprinderile cu participare străină - coloana (1); ponderea valorii adăugate a industriei manufacturiere În raport cu industria internă brută (suma valorilor adăugate a tuturor sectoarelor) - coloana (2); și raportul Între stocul total al investițiilor străine În țară și stocul acestor investiții
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
Valoarea adăugată a filialelor locale a Întreprinderilor multinaționale ( În procente față de PIB-ul câtorva țări dezvoltate) * * Pentru unele țări se cunoaște procentajul valorii adăugate În sectorul manufacturier produsă În Întreprinderile cu participare străină - coloana (1); ponderea valorii adăugate a industriei manufacturiere În raport cu industria internă brută (suma valorilor adăugate a tuturor sectoarelor) - coloana (2); și raportul Între stocul total al investițiilor străine În țară și stocul acestor investiții În industria manufacturieră a aceleiași țări, numit „coeficient de corecție” - coloana (3). Vom obține
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
Întreprinderile cu participare străină - coloana (1); ponderea valorii adăugate a industriei manufacturiere În raport cu industria internă brută (suma valorilor adăugate a tuturor sectoarelor) - coloana (2); și raportul Între stocul total al investițiilor străine În țară și stocul acestor investiții În industria manufacturieră a aceleiași țări, numit „coeficient de corecție” - coloana (3). Vom obține deci valoarea adăugată produsă de multinaționalele străine În fiecare dintre aceste țări prin Înmulțirea cifrelor din coloana (1) cu cele din coloana (2) și rezultatul cu cifrele din coloana
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
adăugată produsă de multinaționalele străine În fiecare dintre aceste țări prin Înmulțirea cifrelor din coloana (1) cu cele din coloana (2) și rezultatul cu cifrele din coloana (3). Utilizând coeficientul de corelație, se afirmă că valoarea adăugată obținută În sectorul manufacturier este analoagă celei din celelalte sectoare. Rezultatele acestui tabel supraestimează mărimea multinaționalelor În economia țărilor-gazdă, deoarece coloana (1) consideră drept „multinaționale” toate Întreprinderile a căror participare străină este superioară procentului de 20% din capitalul social. ** SUA este singura țară pentru
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
industrial având un procent slab comparativ cu Întreaga economie (19%), totalul producției interne brute datorate Întreprinderilor multinaționale străine este de 23,7%. 3.9.9.4.2. Concentrarea industrialătc "3.9.9.4.2. Concentrarea industrială" Pătrunderea multinaționalelor În industria manufacturieră variază În funcție de sector. Tabelul 14 lansează o idee. Unele industrii sunt puternic multinaționalizate (de exemplu, chimia), cu diferențe considerabile de la o țară la alta: 90,2% - Canada; 45,1% - Franța; doar 6,3% - Japonia. Alte industrii sunt foarte slab multinaționalizate
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]