309 matches
-
vorbirii, mărturisirea sonoră te iubesc. Actul mărturisirii implică o smulgere din tăinuire, o aducere în lumina clarității evidenței care adesea violentează, silește, o scoatere dură și nemijlocită în prim-plan, o expunere fără menajamente prin decopertare, prin ridicarea oricărui voal, maramă ce disimulează menținând un adevăr în secret. Mărturisirea înseamnă depunerea unei mărturii pe o masă așezată în văzul liber, la vedere și postularea unui martor, garant al veridicității, al realității celor așezate și propuse pe o astfel de masă a
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
bazându-se pe axioma corelației, să reconstituie un pleziozaurus sau un pterodactil antediluvian, Dvs. pornind de la premize juste ați scos la suprafață adevărate revelațiuni etnografice. La fel se încondeiau ouăle, cojoacele și păpușile de cârpă; la fel se înfloreau ștergarele, maramele și velințele; la fel cusăturile, covoarele și lăicerele; la fel se încrustau fluierele, cavalele și toiegele; la fel se alcătuiau uneltele rudimentare de muncă, la fel se clădesc casele și se urzesc satele. După conformația craniilor, după avântul tineresc înnăscut
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
moderne, care păstrează specificul execuției manuale (hand made); c) meșteșugurile artistice tradiționale includ o mare varietate de produse și de combinații ale acestor tipuri de produse, după cum urmează: ... ● costume populare și piese de costum (îi, fote, catrințe, cojoace, brâie, bețe, marame, traiste, pălării etc.); ● piese de îmbrăcăminte de factură artizanala, inspirate din costume populare; ● țesături manuale; ● covoare țesute de mână și tapiserii; ● cusături și broderii; ● împletituri, dantele, macrameuri; ● olărit, ceramică; ● produse din lemn, os și corn (cioplite, crestate, sculptate, incizate, pirogravate
PROCEDURA din 11 septembrie 2003 de implementare a Programului naţional pentru susţinerea mestesugurilor şi artizanatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/152308_a_153637]
-
moderne, care păstrează specificul execuției manuale (hand made). ... c) Meșteșugurile artistice tradiționale includ o mare varietate de produse și de combinații ale acestor tipuri de produse, după cum urmează: ... ● costume populare și piese de costum (îi, fote, catrințe, cojoace, brâie, bete, marame, traiste, pălării etc.); ● piese de îmbrăcăminte de factură artizanală, inspirate din costume populare; ● covoare țesute de mână și tapiserii; ● țesături manuale; cusături și broderii; împletituri, dantele, macrameuri; ● olărit, ceramică; ● produse din lemn, os și corn (cioplite, crestate, sculptate, incizate, pirogravate
PROCEDURĂ din 17 martie 2005 de implementare a Programului naţional pentru susţinerea meşteşugurilor şi artizanatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166296_a_167625]
-
moderne, care păstrează specificul execuției manuale (hand made). ... c) Meșteșugurile artistice tradiționale includ o mare varietate de produse și de combinații ale acestor tipuri de produse, după cum urmează: ... ● costume populare și piese de costum (îi, fote, catrințe, cojoace, brâie, bețe, marame, traiste, pălării etc.); ● piese de îmbrăcăminte de factură artizanala, inspirate din costume populare; ● țesături manuale; ● covoare țesute de mână și tapiserii; ● cusături și broderii; ● împletituri, dantele, macrameuri; ● olărit, ceramică; ● produse din lemn, os și corn (cioplite, crestate, sculptate, incizate, pirogravate
PROCEDURĂ din 20 februarie 2004 de implementare a Programului naţional pentru susţinerea meşteşugurilor şi artizanatului pe anul 2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/157601_a_158930]
-
voi toți, la vrednica-i cunună cu care maica lui cea bună i-a-ncununat și albul frunții, și inima,-n răsfățul nunții. IV Iubito, prea-frumoasă ești, nu-i alta pe măsura ta! Columbe,-n ochi ai, când privești pe gânduri, prin marama ta. }i-asemui părul cu o turmă de capre,-n văi, în Galaad. }i-asemui dinții cu o turmă de albe oi ce trec prin vad ca să de-adape: toate-au gemeni în pântece, - nu-i una stearpă Iubito, buzele
Cântarea cântărilor by Șerban Foarță () [Corola-website/Imaginative/8659_a_9984]
-
măsură greco-catolici potrivit mărturisirilor celor care au trăit în acele vremuri. În ceea ce privește ținuta, aceasta era formată din căciulă, gubă, cioareci- pantaloni de lână și opinci (iarna), iar vara pantaloni lungi, destul de largi, cămăși albe și pălărie. Femeile purtau pe cap maramă neagră, iar fetele de diverse culori, rochii de pânză și opinci. Casele rusenilor, clădite din bârne de lemn și acoperiș de șindrilă erau formate din câte trei odăi încăpătoare: una în care își duceau traiul zilnic, o altă cameră pentru
Rus, Maramureș () [Corola-website/Science/301589_a_302918]
-
realizare ,pe zidul de la intrarea din interiorul bisericii. Portretul preotesei este deosebit de interesant prin specificul vestimentației,....este încărcată cu mărgele multicolore ,un pieptar cusut după modelul tradițional țărănesc în culori vii,asortate cu cele de pe ea, iar pe cap o maramă din fir de mătase ,țesută în casă. Ambele portrete au fost furate din biserică. Strădaniile preotului Gheorghe Prunescu(care a fost și învățător fără leafă în satele dinspre Lotru până la Căineni între anii 1886-1898) pentru construirea bisericii se pot aprecia
Balota, Vâlcea () [Corola-website/Science/301977_a_303306]
-
limitele necesităților, mai sunt practicate activități de servicii și comerț. Costumul național românesc specific zonei de sud-vest a Olteniei, bogat ornamentat și viu colorat, este purtat mai cu seamă în ocazii deosebite, sărbătorești. Costumul femeilor este format din Ie (vestimentație), maramă de borangic și fotă, iar costumul bărbătesc este format din căciulă înaltă din piele de miel, Ie (vestimentație) și cojocel, ițari și opinci. Ca dotări și utilități sociale, comuna dispune de de patru grădinițe, trei școli, un liceu, un spital
Comuna Cetate, Dolj () [Corola-website/Science/300393_a_301722]
-
Covei a fost și este bazată pe agricultură, în principal pe cultivarea cerealelor.Pe zona nisipoasă se mai cultivă și pepeni. Până în anii 50 a fost o industrie casnică foarte activă, apanajul femeilor, care torceau, țeseau, remarcabile prin finețe fiind maramele de borangic, făceau haine și covoare, bărbații mai făcând funii, opinci și cojoace sau căciuli. După aceea s-au mai țesut mai ales covoare persane. Pescuitul asigura aportul de proteine și celor mai săraci locuitori, pentru că aveau unde pescui, iar
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
de altădată. Un splendid mobilier în lemn pirogravat, în culori, sculptat în preajma anilor 1920, arată o altă latură a meșterilor localnici, dealtminteri iscusiți tâmplari și cioplitori în lemn. În continuare, o încântătoare paradă a portului muscelean, cu frumusețea și gingășia maramelor în fir de borangic, coloritul și cusăturile variate ale iilor, presărate pe mâneci și altițe cu fuști, suveicuțe, mușcate în rânduri sau șătrănguțe, ca și fotele strălucitoare cu înflorituri măiestru cusute cu fir le-au impus de mult în toate
Câmpulung () [Corola-website/Science/303859_a_305188]
-
sub povare Crucii Mântuitorul se întâlnește în drumul Crucii, cu Sfânta Sa Maică (Ioan 19.25-27) Ostașii silesc pe Simon Chirineanul a ajuta Mântuitorului pentru a-și duce Crucea (Matei 27.32, Marcu 15.21, Luca 23.26) Mântuitorul primește Marama Veronicăi Mâmtuitorul cade a doua oară sub povara Crucii Mântuitorul sfătuiește femeile care plângeau (Luca 23.27-31) Mântuitorul cade a treia oară sub povara Crucii Mântuitorul este bătut, dezbrăcat și adăpat cu oțet și fiere (Matei 27.34; Marcu 15
Răstignirea lui Isus din Nazaret () [Corola-website/Science/312328_a_313657]
-
a făcut o serie de portrete, cu precădere cele din perioada 1877 - 1884: "Femeia cu scrisoarea", portretul doctorului Marcovici, al generalului Carol Davila și cel mai reușit, al soției acestuia. D-na Davilla este înfățișată în costum național cu o maramă de borangic care pune în evidență grația și feminitatea. Aceste portrete subliniază resursele pe care artistul le avea la îndemână pentru a înfățișa personajele atât ca fizionomii cât și ca imagini purtătoare de stări sufletești. În pictura murală, Sava Henția
Sava Henția () [Corola-website/Science/308924_a_310253]
-
întoarcerea din Franța a făcut o serie de portrete, cu precădere cele din perioada 1877 - 1884: portretul doctorului Marcovici, al generalului Carol Davila și cel mai reușit, al soției acestuia. D-na Davilla este înfățișată în costum național cu o maramă de borangic care pune în evidență grația și feminitatea. Aceste portrete subliniază resursele pe care artistul le avea la îndemână pentru a înfățișa personajele atât ca fizionomii cât și ca imagini purtătoare de stări sufletești. Portretul intitulat "Cap de copil
Sava Henția () [Corola-website/Science/308924_a_310253]
-
a fost soția generalului Carol Davilla. Henția a pictat și portretul lui Carol Davilla în anul 1884, astăzi lucrarea aflându-se la Muzeul de Artă din Ploiești. Pictura înfățișează o femeie brună îmbrăcată în port național românesc, care are o maramă albă de borangic pe cap și poartă la gât o salbă de galbeni. Tabloul a participat la "Expoziția Română" din Sibiu din anul 1881 unde a obținut ca premiu "Diploma de onoare". Critica de artă a considerat lucrarea ca fiind
Sava Henția () [Corola-website/Science/308924_a_310253]
-
doi tâlhari. În cel de-al doilea registru se disting cei 12 apostoli. Cel de-al treilea registru prezintă evenimente din viața Mântuitorului sau care au legătură cu acesta: Nașterea Marii, Ducerea în biserică, Nașterea lui Isus Hristos, Botezul Domnului, Bunavestire, Marama Domnului, Duminica Floriilor, Învierea lui Isus Hristos, Înâlțarea Domnului, Pogorârea Duhului Sfânt, Schimbarea la față sau Adormirea Maicii Domnului.
Biserica de lemn din Cehei () [Corola-website/Science/309792_a_311121]
-
arta sa se observă o accentuată tendință de “bizantinizare”, atât în tratarea portretelor, cât și în compoziții. Personajele capătă aer de austeritate, în timp ce chipurile, departe de a fi rigide, degajă noblețe, puritate, fiind impregnate de multă sensibilitate ("Bucovineană, Țărancă cu maramă," ș.a.). Vigoarea desenului accentuiază eleganța formelor. Impresia de eleganță rafinată este subliniată și de prospețimea și vioiciunea coloritului, în care albul-argintiu și aurul joacă un rol important. Printre lucrările sale care ating perfecțiunea se află: "Maria România" și "România 2000
Elena Greculesi () [Corola-website/Science/306438_a_307767]
-
transfigurării spațiului și a obiectelor dar și sugestia poetică sunt tot atâtea calități picturale surprinse în tablourile Elenei Greculesi. Acestea au încărcătură emoțională, degajă calm și echilibru, fascinează spiritul liric și îndeamnă totodată la reflecție. "Celelalte lucrări (“Bucovineană”, “Țărancă cu maramă”, “Profil”, “Nalbe”, “Flori de primăvară” etc.) se disting prin esențializarea subiectelor și prin cromatismul acordurilor proxime de griuri colorate, în game reținute și evocatoare. Portretele sunt marcate de un benefic laconism al formelor cu aluzive trimiteri etnofolclorice, iar naturile statice
Elena Greculesi () [Corola-website/Science/306438_a_307767]
-
Gheorghe Ionescu. 1979-Turneu artistic la Zacopane-Polonia,în calitate de Conducător artistic al Ansamblului”Crăițele” din Valea Doftanei împreună cu Marga Comisu-Dumitrescu,coregraf. Marele Premiu „Toporașul de Aur” la Concursul Internațional de folklor de la Zacopane-Polonia. 1996-Turneu în Turcia asiatică la Accabad(Acciabad)cu Ans.Marama 1990-Turneu artistic cu Ansamblul folcloric „Dacia”condus de solista Maria Tănase Marin,în Italia. 1996-Turneu la Millau-Franța cu ansamblul folcloric”Marama”din Ploiești 1999-2000-2001-2002Turneu la Karditsa-Grecia, cu ansamblul”Marama” 2003-Turneu în Polonia cu Ansamblul folcloric „Marama”-Ploiești 1977-1983 instructor cu
Leonida Brezeanu () [Corola-website/Science/313094_a_314423]
-
Toporașul de Aur” la Concursul Internațional de folklor de la Zacopane-Polonia. 1996-Turneu în Turcia asiatică la Accabad(Acciabad)cu Ans.Marama 1990-Turneu artistic cu Ansamblul folcloric „Dacia”condus de solista Maria Tănase Marin,în Italia. 1996-Turneu la Millau-Franța cu ansamblul folcloric”Marama”din Ploiești 1999-2000-2001-2002Turneu la Karditsa-Grecia, cu ansamblul”Marama” 2003-Turneu în Polonia cu Ansamblul folcloric „Marama”-Ploiești 1977-1983 instructor cu probleme de muzică și de la 30 dec.1977director al Centrului județean de îndrumare a creației populare și a mișcării artistice de
Leonida Brezeanu () [Corola-website/Science/313094_a_314423]
-
de la Zacopane-Polonia. 1996-Turneu în Turcia asiatică la Accabad(Acciabad)cu Ans.Marama 1990-Turneu artistic cu Ansamblul folcloric „Dacia”condus de solista Maria Tănase Marin,în Italia. 1996-Turneu la Millau-Franța cu ansamblul folcloric”Marama”din Ploiești 1999-2000-2001-2002Turneu la Karditsa-Grecia, cu ansamblul”Marama” 2003-Turneu în Polonia cu Ansamblul folcloric „Marama”-Ploiești 1977-1983 instructor cu probleme de muzică și de la 30 dec.1977director al Centrului județean de îndrumare a creației populare și a mișcării artistice de masă-Prahova (CJÎCPMAM). 1983-detașat caInstructor principal cu probleme de
Leonida Brezeanu () [Corola-website/Science/313094_a_314423]
-
Accabad(Acciabad)cu Ans.Marama 1990-Turneu artistic cu Ansamblul folcloric „Dacia”condus de solista Maria Tănase Marin,în Italia. 1996-Turneu la Millau-Franța cu ansamblul folcloric”Marama”din Ploiești 1999-2000-2001-2002Turneu la Karditsa-Grecia, cu ansamblul”Marama” 2003-Turneu în Polonia cu Ansamblul folcloric „Marama”-Ploiești 1977-1983 instructor cu probleme de muzică și de la 30 dec.1977director al Centrului județean de îndrumare a creației populare și a mișcării artistice de masă-Prahova (CJÎCPMAM). 1983-detașat caInstructor principal cu probleme de artă la Comitetul de Cultură al jud.
Leonida Brezeanu () [Corola-website/Science/313094_a_314423]
-
MariaNecula, AnaToma,LuciaHabără,NicolaeVicol,VictorVrânceanu,MariaCrăciun, Tita Maria Văduva,etc... 1990-2009 transferat în calitate de profesor de canto popular tradițional și pian, la Liceul de Arte,din Ploiești. 1994 decembrie 15,-1 februarie 2005 Director executiv la Societatea Tehnico-Științifică și Social Culturală „Marama” dinPloiești și director artistic și dirijor la Ansamblul folcloric „Marama”. 2000 - Pensionat la cerere, de la Liceul de Artă din Ploiești. 2005-2009 - reîncadrat profesor de Etnografie și folclor muzical și canto popular tradițional la Liceul deArtă din Ploiești. LUCRĂRI DE SCENĂ
Leonida Brezeanu () [Corola-website/Science/313094_a_314423]
-
1990-2009 transferat în calitate de profesor de canto popular tradițional și pian, la Liceul de Arte,din Ploiești. 1994 decembrie 15,-1 februarie 2005 Director executiv la Societatea Tehnico-Științifică și Social Culturală „Marama” dinPloiești și director artistic și dirijor la Ansamblul folcloric „Marama”. 2000 - Pensionat la cerere, de la Liceul de Artă din Ploiești. 2005-2009 - reîncadrat profesor de Etnografie și folclor muzical și canto popular tradițional la Liceul deArtă din Ploiești. LUCRĂRI DE SCENĂ Muzică Florin Comișel și LeonidaBrezeanu,Coregrafia Marcela Țimiraș Regia artistică
Leonida Brezeanu () [Corola-website/Science/313094_a_314423]
-
și pian ,1993 SUITA aII-a pentru Orchestră simfonica,(teme din opereta “Toamnă se numără ..bobocii...!”de Florin Comișel și )revizuită,2008. TORNADO pentru chitară solo,op.27.imprimare pe Casetă audio și CD solist Iulian Anghel.1999 editor STSSC”Marama” Ploiești,1999.tipărită la Editură “Premier” din Ploiești. TREI CÂNTECE pentru voce și orchestră simfonică.primă audiție baritonul Vasile Micu și Orchestră Simfonica a Filarmonicii de Stat din Ploiești,dirijor George Petrescu,1963. ALBUM PENTRU BEBECO-piese ușoare pentru pian,06
Leonida Brezeanu () [Corola-website/Science/313094_a_314423]