409 matches
-
secol s-a răspândit mult prea mult. Partidul a căutat să reducă ființa umană la nivelul unui robot; valoarea personală este incompatibilă cu idealul comunist. În consecință, elitele au fost sistematic distruse sau alungate; dacă astăzi ne aflăm într-un marasm pe care cu greu ni l-am fi putut imagina, faptul este efectul unei politici duse cu perseverență aproape jumătate de secol. Iar operația a fost foarte adâncă, nu s-a limitat numai la descurajarea gândirii proprii și a spiritului
Clădiri simbol ale comunismului Casa Scânteii și Casa Poporului by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14244_a_15569]
-
această țară săracă (...), trebuie să suporte consecințele", comentează Liberation, reamintind că "69 de militari francezi au plătit cu viața această luptă dubioasă și fără ieșire". Noua dramă care a lovit armata franceză nu este decât o dovadă în plus a marasmului afgan. O mlaștină în care se înfundă de zece ani soldații ISAF și, în principal, armata americană", apreciază, la rândul său, Derničres Nouvelles d'Alsace. "Cum să nu constați că, după britanici și după sovietici, occidentalii sunt pe punctul de
Presa franceză consideră războiul din Afganistan o "capcană" fără ieşire () [Corola-journal/Journalistic/60101_a_61426]
-
responsabilității pe care o practică scriitorul, una dintre puținele reperabile în literatura română contemporană. Întrebat cum se raportează azi la România, Norman Manea a răspuns că, de la distanță, fosta sa patrie i se arată în continuare drept un amestec de marasm și mahala, cu rezerva că îi vine greu să judece de peste ocean o realitate de care nu mai e conștient zi de zi, deși o urmărește. Daniel Cristea-Enache a vorbit despre dezamăgirea pe care trebuie s-o fi resimțit scriitorul
Norman Manea în România by Redacția () [Corola-journal/Journalistic/4615_a_5940]
-
textele doveditoare pe masă, asupra unui episod important din viața noastră culturală, episod prea multă vreme complet ignorat. Revista "Meșterul Manole" apare într-un moment neprielnic literaturii: anii 1939-1942, înaintea angajării României în război, ani de declin și prefigurare a marasmului din ce în ce mai amenințător. Efervescența culturală a deceniului patru rămăsese în urmă, iar vitalitatea acelui interval (1930-1938) nu mai putea fi egalată. Dar generațiile doritoare de afirmare nu pot aștepta. Inițiatorul și sufletul noii grupări este Vintilă Horia. La numărul 1, din
Depășirea respectuoasă a gândirismului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12111_a_13436]
-
în acest sens, este absolut limpede că el este metamorfoza, adaptarea PCR-ului la etapa actuală. Atât prin majoritatea fruntașilor săi, cât și prin acțiune politică, PSD este principala forță reacționară care caută să blocheze reformele necesare scoaterii României din marasmul comunist și integrării ei nu numai instituțional, ci și în spirit și mentalitate Europei. România are nevoie de un partid social-democrat autentic. O impune sincronismul european. Dar un partid cu adevărat social-democrat nu va tolera personalități compromise politic și moral
Metamorfoze by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/11357_a_12682]
-
care-l fac acești decidenți circumstanțiali relevă dimensiunea crudă a poveștii. Oamenii și melcii devin egali pe plan ontologic, unii vor sfârși într-o conservă, alții pe stradă. Privit mai cu atenție, personajul secretarei bovarice, care își dorește ieșirea din marasm pe coordonatele basmului cu Făt-Frumos descoperit în străinătate, își relevă nuanțele. Frivolitatea este doar aparență, un escapism trist, o rețetă de supraviețuire. Idila cu tânărul francez relevă o certă finețe a femeii redescoperite, iar modul fermecător în care acesta îi
După melci by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4295_a_5620]
-
că depopularea Europei, produsă de ciumă, a constituit un impuls esențial pentru revoluția tehnică din Renaștere (lipsa de lucrători a stimulat inovația mecanică)" (A.-P.I.). Novalis zicea: Ridicolul este explozia spiritului liber". Constatîndu-l, nu ne eliberăm oare și de marasmul pledoariilor procomuniste pe care le-am consemnat?
O carte bizară (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7594_a_8919]
-
îndrăzneața Doina Cornea a recunoscut fără falsă sfială chiar ce își îngăduise să facă: Într-adevăr, le-am spus studenților, că în presă se minte, că se dau date false, de aceea economia nu merge, de aceea România e în marasm...". Un alt cap de acuzare suna astfel: "Ťle spune studenților (și asta era adevărat!!!) să nu creadă în noi, în intelectualiť. Într-adevăr, cînd intram în contact, prima dată, cu o grupă de studenți... îmi începeam cursul dîndu-le sfatul Ťsă
Mărturiile Doinei Cornea by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7177_a_8502]
-
într-un mare spectacol de muzică, de poezie, de farmec. Covârșită de public, oferind bilete scumpe pentru un spectacol pe măsură, imaginea sălii celei mari a Teatrului Național ne-a arătat - mai era nevoie? - că în vremuri de criză, de marasm în plan politic, lumea pleacă în bejenie; cei care pot se refugiază spre cultură.
Refugiul în cultură by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/7162_a_8487]
-
și în suflet, nu numai să ne tulbure la cap. Să lăsăm gândul să perceapă tactil pasiunea zăvorâtă în aceste piese, pentru a-l mai limpezi de molozul "vamaiot"sau "mamaiesc", ce ne năclăiește firea cu un bleg și păgubitor marasm cu pretenții de profunde și "neînțelese trăiri". Propunem acest album, cu un aranjament situat undeva la mijloc de drum între granițele marelui Imperiu latin, de un genuin elaborat, capabil să reînvie duhul adevărat al acestor cântece (canciones espanolas antiguas), pentru
Curentul "latino" by Mircea Gerboveț () [Corola-journal/Journalistic/11611_a_12936]
-
să ne sară la beregata pe la spate? Cine are de câștigat, ăn afară unor partide extremiste, si a unor organisme interne care le deservesc, de pe urma psihozei colective de periclitare? Groaznic an România de azi nu este ca am ajuns an marasmul marasmului, la fundul cel din urmă al sacului, ca expulzam mizeria din noi aruncănd-o sub formă de deșeuri an stradă, ci că săntem, psihologic, tot așa cum eram și acum un deceniu: chirciți, suspicioși, gata de ură, dar bățoși și puși
Să ne dumirim by Stefan Borbely () [Corola-journal/Journalistic/17461_a_18786]
-
ne sară la beregata pe la spate? Cine are de câștigat, ăn afară unor partide extremiste, si a unor organisme interne care le deservesc, de pe urma psihozei colective de periclitare? Groaznic an România de azi nu este ca am ajuns an marasmul marasmului, la fundul cel din urmă al sacului, ca expulzam mizeria din noi aruncănd-o sub formă de deșeuri an stradă, ci că săntem, psihologic, tot așa cum eram și acum un deceniu: chirciți, suspicioși, gata de ură, dar bățoși și puși pe
Să ne dumirim by Stefan Borbely () [Corola-journal/Journalistic/17461_a_18786]
-
pînă la urmă îmbisericit sau rătăcit în neguri tracice pînă la un umor pe bandă rulantă, cu roade nu o dată foarte modeste, s-a ajuns la un capitol al literelor noastre postbelice, jucînd rolul defel neglijabil al regenerării poeziei după marasmul realist-socialist, dar conținînd și slăbiciuni anevoie de ocolit. Ne oprim în prezentele rînduri la poetul Ilie Constantin. Pionier al generației, înscris în vîrful de atac al acesteia încă din 1960, într-o tripletă a debutului editorial alături de Nichita și Cezar
O natură clasică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4753_a_6078]
-
o privești prin prisma propriei răspunderi. Dar e prea tîrziu". Ultimele cuvinte sînt cele mai concludente. În schimb predomină cinismele, să le zicem involuntare. Adică acele mărturii, sub intenția de obiectivitate, prin care transpare ipostaza de complice a autorului la marasmul pe care-l descrie și de care, prin forța lucrurilor, nu era capabil a se detașa decît în mod nesemnificativ. Scriitorul se declară a fi, de la bun început, absolut disponibil pentru comenzile oficiale. E pura realitate: "Aveam deja la tipar
Duplicitatea lui Titus Popovici by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16589_a_17914]
-
discernămînt al țării sale. Dimpotrivă, e un critic acerb al compatrioților săi atunci cînd are motive s-o facă: "Care este zestrea, dar și povara misiunii pe care o are de purtat națiunea noastră în contextul european? O națiune în marasm, care-și devorează propriul trup, poate fiindcă se retrage conștiința solidarității. Sleire demogafică, haos social, impas economic, stagnare culturală, dezorientare sunt trăsături care caracterizează spiritul eladic. Nu există astăzi în Grecia un simț al scopului, al ierarhizării, al priorităților. Cine
Tradiția elenității by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6731_a_8056]
-
domeniul ingineresc. Fastidiul față de pustiul tehnic și l-a domolit mergînd în 1984 la Noica, Păltinișul prilejuindu-i scrierea unui jurnal filosofic, după tiparul consacrat al dialogurilor speculative, dar scurta ședere în stațiunea montană nu l-a putut scăpa de marasmul travaliului în industria comunistă. A rămas prins în copca tehnologică, digerîndu-și anevoie naufragiul în mijlocul mașinilor și angrenajelor. După 1990 o tresărire de spirit l-a împins să dea admitere la Teologia din Iași și apoi la Facultatea de Filozofie și
Spiritul vacilant by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5398_a_6723]
-
Cuget clar, Noul Sămănător), toate dirijate de N. Iorga, s-a năpustit, violent, împotriva modernității literaturii, continuînd să opună marilor creatori pe inexistenții Lascarov-Moldoveanu, Eugen Boureanu, I. Dongorozi și alții mai prejos. N. Iorga a văzut în proza postbelică un marasm și e cu totul semnificativ că atacul fusese îndreptat împotriva lui Ion, despre care și în 1935, în Istoria literaturii românești contemporane, scria: "în românul cu optzeci de personagii, cu violuri și omoruri, cu toate manifestațiile brutei, presintate crud, ca
Bătălie cîstigată by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18135_a_19460]
-
cărții nu stă în armătura culturală - care e impresionantă, de la distincția dintre „idioritmic” și „chinovial” și pînă la arta descrierii fiecărui schit -, ci în penuria creștină a spiritului care poartă armătura. Autorul nu e în duh, și de aici tot marasmul. E o stinghereală de cavou în sufletul diaristului, chiar dacă la exterior hazul e în toi. Neavînd organ pentru dimensiunea sacră, Dan C. Mihăilescu descrie lucrurile în coaja lor fenomenală, lipsindu-i acea ochire care să-l aducă în condiția de
Pe drumuri de schit by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5000_a_6325]
-
că dreapta cultură nu are nimic comun cu dreapta politică. Există un materialism de dreapta, la fel de antispiritual și de nociv că cel de stînga. Vintilă Horia publică la Madrid revista "Futuro presente", anticipînd renașterea spirituală care ne va salva din marasmul pragmatismului de astăzi. În cartea și filmul pe care Marilena Rotaru i le va dedică în curînd (filmul s-a prezentat între timp în țară, n.n.), povestesc întîlnirea și prietenia noastră, care m-a ajutat să rezist în propriul meu
Camilian DEMETRESCU: - "Cine spune că exilul politic a luat sfârsit se înseală..." by Sanda Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/18039_a_19364]
-
mai înțelege nimic. Așa sună poezia actuală, așa sună o bună parte a prozei din zilele noastre. Deoarece sînt obligați să participe la Istorie, scriitorii de azi întorc spatele istoriei și se delectează cu strălucirea limbajului, așteptînd să iasă din marasm. Au dreptul s-o facă, e singura lor posibilitate de a-și manfiesta disprețul. Partea tristă este însă să vezi oamenii în vîrstă copilărindu-se cu bună știință - ca Eugen Jebeleanu, de ex., care crezînd că astfel se menține în
Mărturia unui longeviv by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9815_a_11140]
-
putut așeza în rândurile personalităților reale ale României. Din nefericire asistăm și astăzi cum din aceleași motive se produce decăderea morală și intelectuală a multor persoane care ar fi putut contribui cu adevărat la redresarea țării. Pervertirea prea multora explică marasmul în care ne zbatem. Dacă acești indivizi își vor scrie memoriile, ele vor fi, din punctul de vedere al mentalității, similare celor ale lui Petru Groza. Evocând locurile natale, Petru Groza se socotește descendent al dacilor, respingând posibilitatea unei ascendențe
Memoriile unei marionete by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14002_a_15327]
-
îndrăzneața Doina Cornea a recunoscut fără falsă sfială chiar ce își îngăduise să facă: Într-adevăr, le-am spus studenților, că în presă se minte, că se dau date false, de aceea economia nu merge, de aceea România e în marasm...". Un alt cap de acuzare suna astfel: "Ťle spune studenților (și asta era adevărat!!!) să nu creadă în noi, în intelectualiť. Într-adevăr, cînd intram în contact, prima dată, cu o grupă de studenți... îmi începeam cursul dîndu-le sfatul Ťsă
Mărturiile Doinei Cornea (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7152_a_8477]
-
de angoase milenariste, el este tot mai mult un hermeneut al crizei, dacă nu chiar un profet al entropiei. Într-un mod exemplar și paradigmatic, această stare se regăsește și în sculptura românească de astăzi. Citind impasul global prin lentila marasmului și a eșecului nostru privat, sculptorul a părăsit negocierea abstractă cu spațialitatea pură și s-a întors la figurativism. Sau, mai exact, la un nou figurativism. Corpul uman s-a reinstalat în orizontul său ca o sursă inepuizabilă de provocări
Alte crochiuri by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15033_a_16358]
-
cu ce sunt ardelenii mai patrioți decât oltenii; sau moldovenii decât bănățenii. Nu pot judeca pe provincii, stabilind îndreptățirea unora de a fi ăpivotul integrării europeneă, în timp ce alte zone sunt considerate retrograde. Nu vreau să mă salvez, ca ăardeleană, din marasmul politic și social în care trăiește România întreaga, din criza economică în care ne zbatem, unde un redactor (după treizeci de ani de muncă la o revistă) primește lunar cca. 800 000 de lei. Mai puțin decât un portar la
OCHIUL MAGIC by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17707_a_19032]
-
din perioada studenției cerchiștilor, "în timp ce noi ŤWeimarizamť - cînd romantic, ca la Heidelberg, cînd modern ca-n Montmartre", după cum se confesează amar-ironic I.D.Sîrbu, se retrage în perspectiva inversă a unui trecut fabulos. Ocupația străină aduce cu ea izolarea, suspiciunea, mizeria, marasmul unui provincialism impus. Orice încercare de opoziție, oricît de palidă, e sancționată drept o răbufnire a cosmopolitismului, o gravisimă abatere de la "linia" axiomatică a partidului unic. Mentalitatea europeană, patronată de figura lui Goethe (într-un interviu din iulie 1997, Doinaș
Cercul Literar între două manifeste (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7061_a_8386]