668 matches
-
aranjeze. Trezorierul este oarecum împotriva acestei propuneri dar pe de altă parte caută și el o ieșire pentru a evita pericolul pe care îl reprezintă un duel cu Baronul. Scenă 2. Un hol care duce la gradina.Urmează confruntarea între Marchiza și falsul Stanislao: în timp ce acesta continuă să fenteze, Marchiza încearcă sal convingă să abandoneze rolul de rege relevăndu-i intenția ei că în caz contrar îl va lua de soț pe Contele Ivrea. (Și mostri a chi l'adora...Și, scordar
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
de altă parte caută și el o ieșire pentru a evita pericolul pe care îl reprezintă un duel cu Baronul. Scenă 2. Un hol care duce la gradina.Urmează confruntarea între Marchiza și falsul Stanislao: în timp ce acesta continuă să fenteze, Marchiza încearcă sal convingă să abandoneze rolul de rege relevăndu-i intenția ei că în caz contrar îl va lua de soț pe Contele Ivrea. (Și mostri a chi l'adora...Și, scordar saprò l'infido). Derutata de aparenta indiferență a lui
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
sal convingă să abandoneze rolul de rege relevăndu-i intenția ei că în caz contrar îl va lua de soț pe Contele Ivrea. (Și mostri a chi l'adora...Și, scordar saprò l'infido). Derutata de aparenta indiferență a lui Belfiore, Marchiza ajunge să-i promită Contelui Ivrea că îl va lua de soț cu condiția ca el să o dezlege de promisiune, daca Cavalerul Belfiore se va înfățișa la timp. În replică Belfiore declară că trebuie să plece imediat pe câmpul
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
există timpul necesar pentru a celebra vreo căsătorie, decizie care provoacă consternarea Giuliettei și a lui Edoardo, acesta din urmă fiind obligat să plece cu regele în Polonia. Tabloul 2. O verandă care dă înspre grădină castelului Baronului. Belfiore și Marchiza del Poggio se vor întâlni pe verandă, ultimul încă incapabil de a-si dezvălui adevărată identitate. Acest lucru o irită pe Marchiza care va reitera intenția ei de a se mărită cu Contele de Ivrea. Oricum ea nu poate înțelege
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
să plece cu regele în Polonia. Tabloul 2. O verandă care dă înspre grădină castelului Baronului. Belfiore și Marchiza del Poggio se vor întâlni pe verandă, ultimul încă incapabil de a-si dezvălui adevărată identitate. Acest lucru o irită pe Marchiza care va reitera intenția ei de a se mărită cu Contele de Ivrea. Oricum ea nu poate înțelege de ce lui Belfiore îi trebue atât de mult timp pentru a-și dezvălui adevărată să identitate și încă mai speră că acesta
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
din momentul în care Edoardo își exprimase intenția de a-si urma regele în Polonia, Giulietta își propusese să îl implore pe Rege să nu mai ia în seamă angajamentul iubitului ei. Contele de Ivrea își face apariția prilejuindu-i Marchizei del Poggio să declare încă odată că este gata să se căsătorească cu el. Oricum, Belfiore în fața acestei situații va interzice imediat această căsătorie din “rațiuni de stat” întrucât el și contele sunt obligați să plece în Polonia pentru afaceri
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Regele” îi va proclama oficial pe Edoardo și Giulietta miri și, în urma consimțământului Baronului, va da citire scrisorii adevăratului rege Stanislao după care își va dezvălui adevărată să identitate. Belfiore va putea acum să-și exprime sentimentele de iubire față de Marchiza del Poggio astfel că totul se va sfârși cu bine și în plus cu perspectivă a doua nunți fericite Principalele arii din opera Un Giorno di Regno Aria Compagnoni di Parigi...Verrà purtroppo îl giorno din actul I, scena I
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
vor depăși. Rezumat : După ce a fost martora la discuția dintre Belfiore și Edoardo în care Edoardo i-a cerut lui Belfiore să l ia în armată să pentru a putea uita dragostea lui pentru Giulietta care este promisă unchiului său, Marchiza înțelege că unul dintre cei doi este Belfiore dar nu este sigură care, deoarece Belfiore este deghizat în regele Poloniei. Ea se decide să ceară în căsătorie pe Contele Ivrea în speranța că Belfiore se va da de gol. Ea
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
său, speră că poate totuși va fi în stare să se căsătorească cu iubita sa acum, deoarece unchiul său a decis că poate altă femeie ar fi mai indicată pentru el. El relatează toate acestea servitorilor de la curtea baronului. Rezumat : Marchiza știe că cel presupus a fi Ragele Poloniei este în realitate Belfiore, iubitul ei. Ea încearcă să-l facă pe acesta să se dea de gol amenințăndu-l că se mărită cu Contele Ivrea. Când ea îi spune “rege” în fața Baronului
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
rege” în fața Baronului și a celorlalți, el o întreabă ce are de gând să facă cu Belfiore (adică cu el însuși). Oricum, subliniază “regele”, el este sigur că Belfiore va încerca într-un fel sau altul să oprească căsătoria. Apoi Marchiza îl întreabă de ce Belfiore nu s-a arătat încă și se lansează în prima parte a ariei declarând că ea l-ar ierta pe Belfiore 37 că nu s-a prezentat mai curând numai dacă acesta va prezenta scuze credibile
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
nu a ezitat să-l numească "Pariziana". Preocupat de clasificarea "speciilor sociale", Balzac a făcut tipologia unei societăți, creând serii de personaje, înrudite în primul rând prin apartenența la acelasi mediu social: există în La Comédie humaine seria duceselor și marchizelor Diane de Maufrigneuse, Antoinette de Langeais, Léontine de Sérizy, marchiza d'Espard, contesa de Restaud, prințesa de Blamont-Cahuvry, baronesa de Nucingen, vicontesa de Beauséant ș.a. Femeia plictisita de viață casnica și care caută refugiu într-o altă dragoste, formează un
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
speciilor sociale", Balzac a făcut tipologia unei societăți, creând serii de personaje, înrudite în primul rând prin apartenența la acelasi mediu social: există în La Comédie humaine seria duceselor și marchizelor Diane de Maufrigneuse, Antoinette de Langeais, Léontine de Sérizy, marchiza d'Espard, contesa de Restaud, prințesa de Blamont-Cahuvry, baronesa de Nucingen, vicontesa de Beauséant ș.a. Femeia plictisita de viață casnica și care caută refugiu într-o altă dragoste, formează un registru important în La Comédie humaine. Eugène de Rastignac, care
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
actele lor sunt fără rost. În această lume a stabilității mediocre evenimentele sunt rare. Din cauza fragmentarii realului și caracterului contradictoriu al personajelor, acestea din urmă devin incerte. Parizienele mondene-figurante din L'Éducation sentimentale nu sunt lipsite de deficiențe. Astfel apare marchiza d'Amaëgue: C'était une femme pale, à nez retroussé, avec des mitaines jusqu'aux coudes et de grandes boucles noires qui pendaient le long de șes joues, comme deux oreilles de chien" [Flaubert, L'Éducation sentimentale, p.104-105]. Este
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
homme" (Curieuse!), buna amantă, dar departe de activitatea spirituală. Femeia este un compus binar (corp și sentiment) și nu ternar, cum este bărbatul, deoarece nu posedă spirit. Femeia și orașul sunt legate prin blestem. La Péladan, sexul este regele capitalei: marchiza din rafinatul cartier Saint-Germain își plătește bărbații în trăsura închisă; un principe cumpăra o fată virgina; casele de toleranță și berăriile sunt deschise pentru bărbați și femei, casele pentru întâlniri sunt dispuse aproape de marile magazine, unde burghezele câștiga foarte repede
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
adorat în Elisabetta din Maria Stuarda. richard bonynge, dirijor Toată aprecierea mea pentru metamorfozele pe care le-ai întruchipat în lunga și importanta ta carieră. M-am amuzat teribil și de cea mai recentă: portretul încântător și foarte comic al Marchizei de Berkenfield din Fiica Regimentului. Brava! joan sutherland, soprană O admir mult pe Viorica. Atunci când m-am decis să fiu mezzo, i-am cerut sfatul. Un vis al meu dintotdeauna era s-o întâlnesc. În tinerețe, eu eram la Lyon
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
cât și În reprezentările iconografice, atât În imaginarul oamenilor de rând, cât și În cel al nobililor. În 1689, de exemplu, Într-o scrisoare În care povestește Încercarea ratată a reginei Franței de a-i converti pe evreii din Avignon, Marchiza de Sévigné - după ce Își exprimă „ura extraordinară” față de evrei și se minunează de putoarea pe care aceștia o degajă (una „care anihilează toate parfumurile”) - notează următoarele : „Eu simt pentru ei milă și oroare și mă rog lui Dumnezeu Împreună cu Biserica
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Învârtea În jurul articolului 7 din Constituție, care Împiedica pe străini să stăpânească imobile rurale În țară. În discursul de la Camera din 4 decembrie 1892, Carp se Întreba: „De ce față de prințesa Gorceacov articolul 7 nu se poate aplica, dar față de marchiza de Bedmar articolul 7 se aplică?”. Era de părere că situația era destul de ambiguă, Întrebând-se „sau articolul 7 are Înțelesul pe care i-l dă d. Stoicesc, și atunci se aplica și la Gorciacov și la Bedmar, sau nu
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
că A. Chevrel strănută și, căzînd din carul cu fîn pe care-l aducea de la Pervenchères (Ornes), expiră. T12 În vîrful gării din Enghien, un zugrav a fost electrocutat. [P2] Se auzi cum îi clănțăne fălcile și se prăbuși pe marchiză. T13 [P1] Pe lacul din Annecy, înotau trei tineri. [P2] Unul, Janinetti, dispăru. [P3] Plonjonul celorlalți. [P4] Îl scoaseră la suprafață, dar mort. T4 și T11 nu conțin decît o singură frază tipografică, T9 și T12 două fraze, T10 trei
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
enciclopedică: un apartament cuprinde în general o bucătărie și un hol. În acest caz vorbim de o anaforă asociativă (Kleiber 2001). În faptul divers T12, asupra căruia vom reveni mai tîrziu, sintagma nominală care îndeplinește funcția de concluzie a textului, "marchiză", este definită numai pentru faptul că este inferabilă prin asocierea cu "gară". Dicționarele de limbă o confirmă: "Marchizele unei gări [...], sticlărie care adăpostește peroanele, căile" (Le Robert)12. 1.4. Anafore demonstrative Modul de funcționare a anaforei definite și a
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
asociativă (Kleiber 2001). În faptul divers T12, asupra căruia vom reveni mai tîrziu, sintagma nominală care îndeplinește funcția de concluzie a textului, "marchiză", este definită numai pentru faptul că este inferabilă prin asocierea cu "gară". Dicționarele de limbă o confirmă: "Marchizele unei gări [...], sticlărie care adăpostește peroanele, căile" (Le Robert)12. 1.4. Anafore demonstrative Modul de funcționare a anaforei definite și a anaforei demonstrative este departe de a fi identic. (Corblin 1987, Marandin 1986). De fapt, este vorba de două
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
le mai dea de băut. Aceștia îl loviră cu un pumnal indignat. (Fénéon) T34 Pisicuțele ar cumpăra Whiskas. T12 În vîrful gării din Enghien, un zugrav a fost electrocutat. [P2] Se auzi cum îi clănțăne fălcile și se prăbuși pe marchiză. (Fénéon) Ultimul cuvînt din T33 poate fi numit heterotop datorită hipalagăi care face să alunece sentimentul de indignare al familiei Blonquet asupra instrumentului agresiunii sale asupra bietului crîșmar. Scriind "pumnal indignat", Fénéon execută o calificare decalată. În sine, această sintagmă
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
un zugrav > maxilarele. Din punctul de vedere al cunoașterii despre lume, reacțiile fizice ale zugravului la electrocutare (maxilare care clănțăne și cădere) sînt conforme cu o înlănțuire previzibilă. Cadrul spațial al evenimentului este de asemenea coerent, asocierea anaforică a lexemelor marchiză și gară nu pune probleme de interpretare. Totuși, așa cum spune Greimas, în Du sens II: Orice discurs, din moment ce vine cu propria sa izotopie semantică, nu este decît o exploatare foarte parțială a virtualităților pe care i le oferă tezaurul lexematic
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
59) Dacă ne uităm la "tezaurul lexematic" al ultimului cuvînt din T12, utilizînd dictionarul Le Robert, de exemplu, constatăm că primul sens care apare nu este cel al părții arhitecturale a unei gări15: I. Soție sau fiică de marchiz. Doamna Marchiză. Marchiza de Sévigné, de Pompadour. (1868). Ir., înv. Femeie afectată care-și dă aere de mare doamnă. Frumoasele marchize. II. 1. (1960, Furetière). Varietate de pară fondantă. 2. (1718). Pînză întinsă la intrarea cortului unui ofițer. (1839) anal. Streașină în
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
Dacă ne uităm la "tezaurul lexematic" al ultimului cuvînt din T12, utilizînd dictionarul Le Robert, de exemplu, constatăm că primul sens care apare nu este cel al părții arhitecturale a unei gări15: I. Soție sau fiică de marchiz. Doamna Marchiză. Marchiza de Sévigné, de Pompadour. (1868). Ir., înv. Femeie afectată care-și dă aere de mare doamnă. Frumoasele marchize. II. 1. (1960, Furetière). Varietate de pară fondantă. 2. (1718). Pînză întinsă la intrarea cortului unui ofițer. (1839) anal. Streașină în general
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
că primul sens care apare nu este cel al părții arhitecturale a unei gări15: I. Soție sau fiică de marchiz. Doamna Marchiză. Marchiza de Sévigné, de Pompadour. (1868). Ir., înv. Femeie afectată care-și dă aere de mare doamnă. Frumoasele marchize. II. 1. (1960, Furetière). Varietate de pară fondantă. 2. (1718). Pînză întinsă la intrarea cortului unui ofițer. (1839) anal. Streașină în general de sticlă construită în fața unei intrări, a unui peron care servește ca adăpost de ploaie ( Verandă). Prin ext.
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]