342 matches
-
sub tutelă. Dacă familia nu-și mai vedea garantată autonomia, ea putea să o conserve și să o amplifice punând în serviciul "reușitei familiale" capacitatea sa economică, normele sociale și comportamentele economico-morale. "Minunat mecanism, deoarece acesta permitea să se răspundă marginalității printr-o deposedare cvasitotală a drepturilor private și să fie favorizată integrarea pozitivă, renunțarea la problema dreptului politic, prin căutarea privată a bunăstării"48. În strategiile lor de familializare a categoriilor sociale populare, filantropii se concentrau pe descoperirea rolului salvator
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
fenomenul lexicalizării, desemnând asocierea termen-concept, devine marcă a preocupărilor tematice. În acest sens, supralexicalizarea (existența mai multor cuvinte pentru același concept) indică poziția hegemonică a conceptului în cadrul preocupărilor gazetarului, iar sublexicalizarea (lipsa sau sărăcia paradigmei lexicale pentru un concept) traduce marginalitatea conceptului în cadrul problematicii abordate. Amintim în acest sens bogăția vocabularului denumind aspecte ale vieții sociale în publicistica eminesciană, în detrimentul termenilor care trimit la dimensiunea perceptivă. Rezultatele unei analize lexico-semantice vor fi prezentate în capitolul VI al lucrării, în cadrul abordării contrastive
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
privilegiat și controversat al psihopedagogilor, generator de opinii și discuții contradictorii. Unii o consideră "vârstă ingrată”, alții, dimpotrivă, "vârsta de aur”; pentru unii ea este "vârsta crizelor, anxietății, nesiguranței, insatisfacției”, în timp ce pentru alții este "vârsta marilor elanuri”; este "vârsta contestației, marginalității și subculturii”, dar și "vârsta integrării sociale”; este "vârsta dramei, cu tot ce are ea ca strălucire, dar și ca artificiu” - decretează unii, ba nu, ripostează alții, este "vârsta participării la progresul social”; cei mai mulți o consideră ca fiind în totalitate
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
o parte, e vorba despre aserțiunea că, în "engleza americană", "metafora conceptuală ce pare să fie centrală este FURIA ESTE UN FLUID FIERBINTE ÎNTR-UN CONTAINER [ANGER IS A HOT FLUID IN A CONTAINER]"355. Însă e imposibil de stabilit "marginalitatea" sau "centralitatea" unei metafore conceptuale într-o limbă "istorică" atâta timp cât analiza subsecventă se bazează pe un corpusul de referință virtual ilimitat (i.e., "discursurile" individuale). Pe de altă parte, incertă e, la cei doi cercetători, și concluzia potrivit căreia conceptul de
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
intenția de a depista modul în care activitățile culturale influențează centralul în istorie. Analizând rolul dialectic al literaturii, criticul constată că alienarea, dispersarea și descentralizarea sunt componente ale secundarului, dar că centralitatea poate trăi numai în și prin secundar 60. Marginalitatea este mai amplă decât centralitatea, diversitatea mai amplă decât claritatea, și potențialitatea mai amplă decât actualitatea. Literatura însăși este secundară în preocupările umane care gravitează în jurul ideii de dreptate socială, progres economic, mediu, mântuire, sexualitate, foamete, cunoaștere etc.61. Dar
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
prilejuiau o comparație care favoriza prezentul socialist în detrimentul trecutului prerevoluționar. O astfel de perspectiva insista asupra oportunităților de emancipare oferite femeilor de către noul regim, și cum prin ambiție și determinare unele dintre acestea au depășit, în mod exemplar, condiția de marginalitate socială, ce a caracterizat viața lor în perioada vechiului regim. Un articol publicat de Săteanca menționa povestea unei femei analfabete al cărei destin se dorea a fi unul simptomatic pentru viața femeilor în timpul vechiul regim. Chiaburul pentru care aceasta lucra
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
viață ales, fie este celibatul "fără voie", perceput adesea ca eșec sau ca resemnare; e) modelul familiei monoparentale conduse de femei (femmes au singulier ou la parentalité solitaire 32): se remarcă prin diversitatea și eterogenitatea tipurilor și a categoriilor socio-profesionale; marginalitatea și marginalizarea lor nu este aceeași și nici nu este percepută astfel de toate tipurile de familii monoparentale; punctele comune sunt relative puține: faptul că este vorba despre femei, care își cresc singure copilul/copii sau că este vorba despre
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
grupuri și instituții alternative. Evenimentul este efectiv de ordin istoric. Asistăm, într-adevăr, la (re)nașterea publică, manifestă, a culturii alternative române, după aproape jumătate de secol de obscurantism totalitar. Și mai mult decât atât: nu numai la reînvierea unei marginalități culturale incipiente, dar și la o relansare energică și de mari perspective, fără precedente de asemenea proporții. în fruntea acestor noi formații culturale trebuie citat, prin cronologie dar și prin valoare și semnificație Grupul pentru Dialog Social (G.D.S., înființat la
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
poate chiar și de troieni favorabili unui alt joc. − Și asta, după părerea ta, ar justifica un sabotaj din partea lucrurilor minimalizate? − De ce-ar rămâne ele loiale unui proiect ce le degradează, căutând să le convingă de realitatea ultimă a marginalității lor? Au chiar datoria să saboteze traficul dubios de indiferență. Întruchiparea acestei grămezi de mărunțișuri obscure - incisive în parte prin natura lor, în parte prin căderea în irelevanță și fricțiunea de alte fărâme, și mai irelevante - îmi pare a fi
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
lasă traversat de frică fără reziduuri, cu eleganța firescului și fără acel blocaj indus de protecția excesivă, care e frica de frică; e de așteptat atunci ca, în locul tihnei, o stranie jonglerie jupiteriană cu fulminența să-i trezească interesul. Obscuritatea, marginalitatea și disperarea sunt condiția lustragiului de fulgere, dar și infatuarea proprie indestructibilului. În repetatele impasuri ale dialogului cu nomazii, și foarte probabil sub inspirația realității înconjurătoare, mintea unuia dintre arhitecți se lansă discret în încercarea de a distinge modul cum
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
de sociologie dispar; sociologii de origine evreiasc? emigreaz? din Germania ?i se exileaz? cu prec?dere �n SUA. Dincolo de Atlantic, Statele Unite cunosc o er? industrial? �nfloritoare, modul de via?? urban devine dominant, prosperitatea e general? dar nu dispar fenomenele de marginalitate, devian?? ?i de delincven??. Pragmatismul american preseaz? sociologii s? lase la o parte tradi?ia speculativ? a f?uritorilor de sisteme teoretice ?i s? elaboreze cuno?țin?e �pozitive�, fondate pe cercetarea empiric? inductiv? cu aplică?îi sociale imediate. Sprijinul
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
sociologia. Studen?ilor li se dau de citit culegeri de texte consacrate unui obiect empiric particular. Sociologia american? într? �n era metodologiei statistice din ce �n ce mai sofisticate, elaborarea �tehnologiilor sociale� av�nd rostul de a rezolva fenomenele de marginalitate, criminalitate ?i segregare social? sau de a pune la punct tehnologia sondajelor preelectorale ?i anchetele de marketing. Oră?ul este un adev?raț laborator pentru Universitatea din Chicago fiind locul �n care institu?iile se dezvolt? rapid, unde fiecare caracteristic
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
actori, spun Erving Goffman, Howard S. Becker, Anselm Strauss, Harold Garfinkel, Aaron Cicourel ?.a. care construiesc teoria �etichet?rîi�, modelul dramaturgic, etnometodologia, sociologia cognitiv? etc. Sociologia �?i extinde c�mpul de studiu la noile forme de consum, de cultur?, de marginalitate, de protestare, la politicile sociale ?i culturale, la via?a local?, b?tr�ne?e, imigra?ie, devian?? juvenil?, s?r?cie, excludere. Ea reg?se?te interesul pentru diacronie, ac?iune ?i local, �n contextul unei ne�ncrederi �n
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
era industrial? �nfloritoare �n care modul de via?? urban a devenit dominant. Dar prosperitatea general? ascunde cu greu �n inima marilor oră?e, care au cunoscut o formidabil? expansiune demografic? o dat? cu ultimele valuri de imigran?i, fenomenele de marginalitate, de devian?? ?i de delincven?? f?r? precedent, care se dezvolt? ?i pe care criza din 1929 le va �nt?ri. Deziluziile provocate de spectacolul marelui r?zboi �n Europa, instaurarea comunismului, apoi dezorganizarea ?i �anomia� din societatea american? contribuie
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
tr?s?tur? remarcabil? a acestei sociologii esen?ialmente pragmatice va fi aceea c? �?i va da ca prim rol elaborarea de �tehnologii sociale� care s? r?spund? �ntreb?rilor ce d?deau na?tere problematicilor sale: tratarea fenomenelor de marginalitate, criminalitate ?i segregare social?, ce vor face obiectul Urban Area Projects la care se vor �nh?mă cercet?torii de la Chicago, �n timp ce cercet?torii de la Columbia se vor ilustra prin tehnologia sondajelor preelectorale ?i prin anchetele de marketing
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
Oră?ul: propuneri de cercetare a comportamentului uman �n mediul urban, 1916) poate fi considerat fondator al noii orient?ri (cf. [25:79 � 126]). Aceast? problematic? inspir? ?i orienteaz?, pe l�ng? sociologia urban?, numeroase cercet?ri asupra fenomenelor de marginalitate (Anderson, 1923; Cressey, 1932; Wirth, 1928), de segregare etnic? (Zorbaugh, 1929; Frazier, 1939; Hughes ?i Hughes, 1952; Park, 1950), de criminalitate (Shaw ?i McKay, 1929; Shaw, 1930; Sutherland, 1937, 1949), de delincven?? juvenil? (Shaw ?i McKay, 1939; Thrasher, 1927) sau
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
ele Sociale (EHESS) (care s-a rupt de EPHE �n 1973). Ele se constituie �n jurul unei teme specifice, �n jurul unei problematici proprii [57]. Disciplină �?i extinde c�mpul la noile forme de consum (Baudrillard, 1970), de cultur?, de marginalitate (Labbens, 1978; Schnapper, 1981), de protestare (Adam ?i Reynaud, 1978; Durand, 1981) etc., �n timp ce reflexia teoretic? se diversific?, dar ea nu c�nt?re?te prea greu pe pia?a ?tiin?ific?, acolo unde se negociaz? finan??rile
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
și o cu totul altă popularitate. Ca și colegii săi de credință politică, de altfel, din fosta R.D.G., Ungaria, Cehoslovacia sau Polonia. Dar... sau nu l-a sfătuit nimeni să-și „asume acest risc”, sau el Însuși, după ani de marginalitate politică, era nerăbdător „să-și Încaseze cecul”, fapt e că a intrat În vâltoare - vâltoarea politică și civică ce, În anii aceia, era considerabilă! -, suportând apoi toate incovenientele: din partea presei, a intelectualilor, În sfârșit activi politic și „Îndrăzneți”, făcând uneori
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
cu experiența puterii și posedând elemente de moralitate și de patriotism. (I-am citat mai sus.Ă Străin și dușman așa cum numai unul „de-al nostru” poate fi, un fel de pion al unei alte lumi, eternă și ea, acea marginalitate istorică și morală, lumpenul moral și național, cei fără origini sau cu origini neclare, Îmbibați de o ură colosală, irațională față de tot și de toți cei ce posedă bunuri, relații familiale sau acele calități esențiale care desemnează ființa umană sociabilă
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
naivă sau din Întâmplare, pur și simplu, sau pentru că purtau acea „ștampilă” de burghez, decretată inamică, au fost târâți În injustiție continuă și flagrantă, eșuând, mulți dintre ei, dacă nu În Închisorile staliniste, cele mai fioroase ale Europei, Într-o marginalitate socială „Închisă” și stabilă. Și atunci, stimatul meu lector, ce mai rămâne din „paradisul tinereții”?!... Nu mult, nu foarte mult; un fizic și un metabolism normal, ascultător, câteva aventuri lirice sau erotice - toate În umbra unei miliții care veghează! - și
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
a permite concluzia că nu semăna deloc cu latina!). De la latiniști la „daciști“, actorii se schimbaseră, dar strategia rămăsese aceeași. Prin identificarea mitologică cu romanii, mai Întâi, apoi, prin amplificarea, și mai mitologică, a civilizației dacice, se compensa, În imaginar, marginalitatea istoriei românești. România se deplasa dinspre periferie spre centru. Trecutul imaginar oferea ceea ce nu putea oferi prezentul real. Sinteza daco-romană Însemna, În plan ideologic, o soluție de echilibru Între naționalism și europenism. Respingerea romanilor și asumarea exclusivei moșteniri dacice Însemnau
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
face o scurtă prezentare fiecărui invitat înainte de a-i da cuvântul. Îmi vine rândul imediat după letoni. Vorbesc despre situația unei culturi de frontieră, care se încăpățânează să-și conserve autarhia, fără a-și valorifica din punct de vedere estetic marginalitatea. Spun că în Moldova, deși ne-am câștigat libertatea de expresie, mentalitățile sunt departe de a se fi schimbat, ceea ce se reflectă și în dihotomiile din câmpul literaturii. Sunt întrebat despre relațiile noastre cu literatura română, „care este scrisă în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
țară și apoi în străinătate, da, mi-am regretat gestul curajos și „iresponsabil” de a-mi „distruge cariera socială”, de a mă afunda încă o dată dacă nu în „mlaștinile visătoare” ale anonimatului de dinainte de debut, în cele, altfel teribile, ale marginalității politice și culturale. După ce „gustasem” din plăcerile și privilegiile unui scriitor acceptat, glorios chiar, eu, un ins defel făcut pentru singurătate socială, pentru „neînțelegerea” de orice fel! O arată tipul meu de debut, nevoia de prieteni, de grup literar, foamea
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
care, la fel, „nu înțelegea ce se întâmplă” a fost președintele U. Sciitorilor, Stancu, care, la o ședință amplă a conducerii „lărgite” a scriitorilor cu Ceaușescu, bânguie această frază, în timp ce Baconski, care trăia de ani buni la București într-o marginalitate severă, ia cuvântul și critică, se pare, violent „noile măsuri”. Penibilă a fost, se pare - eu nu eram în țară, ci la Paris unde trăim zile și nopți de tortură în legătură cu calea pe care trebuia s-o urmez! -, și comportarea
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
posibilă și o altă formă a luptei decât a protestului prin colțuri sau culoare, a veșnicii văicăreli balcanice. Și astfel, prin reintrarea mea, nu în anonimatul din care ieșisem abia cu câțiva ani înainte, ci în „umbră socială”, într-o marginalitate clară și îndelungă, „sugerată” de foruri și aproape unanim acceptată de colegi, care voiau parcă să mă „pedepsească” pentru actul meu de curaj și risc (risc pentru că, spre deosebire de alți dizidenți, protestatari, care „fugiseră”, precum P. Dumitriu și alții, eu m-
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]