342 matches
-
redevină un gigant cultural? Tot Don Morrison le inventariază: renunțarea la sprijinul masiv acordat de stat, prin încurajarea inițiativei private (un soi de descentralizare culturală), reforma învățământului preuniversitar, prin consolidarea filierei literare, și asumarea spațiului francez ca un spațiu-bazar, al marginalităților etnice și culturale. Din fericire, cultura franceză n-a murit chiar de tot și are șanse mari să-și revină, ceea ce, cred eu, e o veste minunată ca să începi un an nou. FILM De la Bee Movie la B-Movies Iulia BLAGA
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2193_a_3518]
-
acesta nu a fost implementat decât în 2009. Pentru mult timp, statutul individual al eurodeputaților a fost învăluit în nesiguranță și imprecizii. Cauza vine, pe de o parte, de la incertitudinea legată de natura construcției europene, iar pe de alta de la marginalitatea adunării legislative în dispozitivul instituțional inițial și reticența părinților fondatori față de instituție 14. Pentru mult timp, deputații europeni erau asimilați parlamentarilor naționali ai statelor cărora le aparțineau și singurul document cu privire la statutul lor era "Actul cu privire la alegerile europene" din 20
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1399_a_2641]
-
coordonarea și studierea problemelor demografice și, în sfârșit; 11. îmbunătățirea legislației în vigoare în scopul redresării natalității. Modificarea legislației în sensul limitării posibilității femeilor de a cere și de a obține un avort este, așadar, cea din urmă soluție propusă. Marginalitatea sa în ansamblul propunerilor făcute de colectivul care a redactat „Studiul privind situația natalității...” reiese și din notele pe care unii dintre membrii comisiei de redactare le anexează materialului în formă finală. Există trei note anexate: din partea ministrului Sănătății și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1991_a_3316]
-
recurs chiar și un scriitor care n-are nevoie de șmecherii pentru că talentul lui e fulminant și excesiv. Ați văzut cât de scurt a golit Mircea Cărtărescu scena în Postmodernismul românesc, cu câtă grație și condescendență a trimis într-o marginalitate fără leac tot post-expresionismul, rămânând aproape singur în poezia contemporană. Postmodernismul va merge, probabil, spre dominanță și la noi, dar nu cu hei-rup-ul. Poți fi parte dintr-o generație până pe la 30 de ani. După aceea însă e caz clinic
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
urmă cu ani susținusem nominalizarea unei cărți de-a sale pentru premiile USR. N-a avut nici o șansă. Sunt multe cazuri. Pe de altă parte, sunt scriitori mari în România care trăiesc, aici, într-un fel de exil, într-o marginalitate asumată. Amintește-ți de câte nominalizări a avut nevoie Cristian Simionescu pentru a lua Premiul "Mihai Eminescu". În urmă cu ceva vreme, cineva, profesor de filozofie la o universitate, mă întreba dacă Adrian Păunescu este nedreptățit, vrând să-i confirm
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
cât de mult se înscriu ele în tendințele momentului din lume? Nu mă neliniștește poezia mimeticilor care se văd, pe care îi recunoaștem sau nu dintr-o ochire, ci situarea poeziei românești pe care noi o considerăm valoroasă într-o marginalitate. Nici Hugo Friedrich, nici Harold Bloom, nici măcar Matei Călinescu nu trec în listele lor poeți români. Văd mai nou, într-un articol al lui Gheorghe Grigurcu din "România Literară", pare-mi-se e numărul doi din 2010, satisfacția de a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
șpilu’ e că poți citi cum te taie mintea. Eu dădui marfa, e-a-ntâia, are scene hard, înjurături, homo, perversiuni... E pe val, n-au decât s-o ambaleze ei! - Pro... - E-o carte ca un poem-fluviu-urlet, adică pentru marginalitate, împotriva falocentrismului, mă-nțelegi? Ea-El scoate la vedere ce-i sub piele, visează că-și scrijelește carnea cu lama și curg sucuri diverse, își simte sexul ca un vulcan, își smulge părul și înghite prafuri... - Bun, dar nu-s prea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
cunosc mai mulți oameni speciali ai IU. Ieri, de exemplu, grație lui David Ransel am întâlnit-o pe Susan Gubar, o mare figură a criticii literare feministe. Nu m-a contrazis deloc în ideile mele privind decăderea și complacerea în marginalitate a feminismului american actual. Închiderea academică în gineceu. Își petrece viața, ca multe ale figuri faimoase ale lumii intelectuale americane, în această mănăstire care e campusul, înțelenindu-se în barocul academic, deși mustește de dorința ca tot ceea ce face să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
Andricu. Un caz aparte este reprezentat de emigrarea membrilor neevrei (uneori chiar antisemiți) ai „generației tinere”. Eugen Ionescu, Mircea Eliade sau Emil Cioran părăsesc mai întîi țara pe cale oficială, sfîrșind prin a se exila, odată cu instaurarea comunismului. Conștiința acută a marginalității și a minoratului, voința afirmării internaționale și a depășirii „provincialismului cultural” îi unesc însă pe toți. Nu am intenționat, bineînțeles, ca prin discutarea primului „val” avangardist autohton (și) din unghiul „complexului periferiei” să îl subsumez, în vreun fel, unei agende
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
cărei menire era de a fixa, cu scopul de a face posibilă săvârșirea anumitor îndatoriri și activitatea celor care se consacrau acestora, legi specifice, diferite de acelea valabile pentru restul societății. Prin urmare, universitățile s-au constituit pretutindeni într-o marginalitate principială, deliberată, nu doar factuală sau contingentă. Urma nedeslușită a acestei marginalități poate fi încă observată în zilele noastre în faptul că autoritățile obișnuite polițienești sau judiciare nu au dreptul să pătrundă în interiorul unui campus universitar decât la invitația expresă
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
săvârșirea anumitor îndatoriri și activitatea celor care se consacrau acestora, legi specifice, diferite de acelea valabile pentru restul societății. Prin urmare, universitățile s-au constituit pretutindeni într-o marginalitate principială, deliberată, nu doar factuală sau contingentă. Urma nedeslușită a acestei marginalități poate fi încă observată în zilele noastre în faptul că autoritățile obișnuite polițienești sau judiciare nu au dreptul să pătrundă în interiorul unui campus universitar decât la invitația expresă a unui decan sau a unui președinte care vorbește în numele instituției universitare
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
zilele noastre în faptul că autoritățile obișnuite polițienești sau judiciare nu au dreptul să pătrundă în interiorul unui campus universitar decât la invitația expresă a unui decan sau a unui președinte care vorbește în numele instituției universitare ca atare. Dintr-o asemenea marginalitate rezultă că conceptul de Universitate închide în sine o contradicție, dacă este adevărat că ceea ce tinde să promoveze el, și anume o universalitate limitată și excepțională, se înfățișează ca un monstru logic. Însă această contradicție ne face să ne gândim
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
Universitatea de societate; este, în al doilea rând, această barieră odată doborâtă, irupția tehnicii în chiar sânul Universității și nimicirea acesteia ca loc de cultură. Dată fiind importanța lor, aceste două evenimente trebuie să facă obiectul unei delimitări precise. Suprimarea marginalității specifice Universității este o revendicare explicită a cărei semnificație veritabilă este cu toate acestea mascată de motivațiile ideologice de care se prevalează și care sunt ele însele duble, politice și profesionale. Din punct de vedere politic și în numele idealurilor egalitare
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
Yves Saint-Laurent la Jean-Paul Gaultier, de la Versace la Gucci sau Ungaro), dar și a sportului (David Beckham, de pildă) sunt cvasidandy. Ei au doar o trăsătură-două care Îi Înrudesc cu dandysmul: eleganța sau excentricitatea sau homosexualitatea sau un tip de marginalitate asumată. Așadar, dandysmul se perpetuează numai fragmentar, parțial, fără consistența și forța de șoc a mișcării din jurul unui Brummell ori măcar Wilde. Nu credem că orice tip șic e dandy, după cum nici că un simplu gay sau orice rebel fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
care-i sunt ipostazele. Minunatele cărți dedicate Bucureștilor În ultima vreme fac bilanțul, fatalmente redus la esență, al vieții mondene din capitală, dar nu Își propun să inventarieze aspectele unui fenomen considerat periferic. Am ajuns totuși la concluzia că, În ciuda marginalității sale, dandysmul poate fi hârtia de turnesol a unui proces cultural nebănuit de amplu și complex, depășind cu mult limitele unor simple crize (individuale) de masculinitate. Mai mult decât sigur, memoria epocii interbelice, a „anilor nebuni” din București păstrează, fie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
ca o bunăvoință, dar după cîteva minute deveni ferm, cu tăișuri, fața Îi era ușor severă. Începusem să pricep Înaintea cui mă aflu. E adevărat, n-am fost supus nici unei molestări, numai că frazarea trecuse de zona politeții Într-o marginalitate abia precaută, și-mi păru rău, nu pentru mine ci pentru el care știa să se poarte și elevat, și care-și dovedea acum o altă Înfățișare. Devenise iritat pentru că la Întrebarea «De ce În discuțiile particulare, cu foști colegi sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
de sociologie dispar; sociologii de origine evreiasc? emigreaz? din Germania ?i se exileaz? cu prec?dere �n SUA. Dincolo de Atlantic, Statele Unite cunosc o er? industrial? �nfloritoare, modul de via?? urban devine dominant, prosperitatea e general? dar nu dispar fenomenele de marginalitate, devian?? ?i de delincven??. Pragmatismul american preseaz? sociologii s? lase la o parte tradi?ia speculativ? a f?uritorilor de sisteme teoretice ?i s? elaboreze cuno?țin?e �pozitive�, fondate pe cercetarea empiric? inductiv? cu aplică?îi sociale imediate. Sprijinul
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
sociologia. Studen?ilor li se dau de citit culegeri de texte consacrate unui obiect empiric particular. Sociologia american? într? �n era metodologiei statistice din ce �n ce mai sofisticate, elaborarea �tehnologiilor sociale� av�nd rostul de a rezolva fenomenele de marginalitate, criminalitate ?i segregare social? sau de a pune la punct tehnologia sondajelor preelectorale ?i anchetele de marketing. Oră?ul este un adev?raț laborator pentru Universitatea din Chicago fiind locul �n care institu?iile se dezvolt? rapid, unde fiecare caracteristic
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
actori, spun Erving Goffman, Howard S. Becker, Anselm Strauss, Harold Garfinkel, Aaron Cicourel ?.a. care construiesc teoria �etichet?rîi�, modelul dramaturgic, etnometodologia, sociologia cognitiv? etc. Sociologia �?i extinde c�mpul de studiu la noile forme de consum, de cultur?, de marginalitate, de protestare, la politicile sociale ?i culturale, la via?a local?, b?tr�ne?e, imigra?ie, devian?? juvenil?, s?r?cie, excludere. Ea reg?se?te interesul pentru diacronie, ac?iune ?i local, �n contextul unei ne�ncrederi �n
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
era industrial? �nfloritoare �n care modul de via?? urban a devenit dominant. Dar prosperitatea general? ascunde cu greu �n inima marilor oră?e, care au cunoscut o formidabil? expansiune demografic? o dat? cu ultimele valuri de imigran?i, fenomenele de marginalitate, de devian?? ?i de delincven?? f?r? precedent, care se dezvolt? ?i pe care criza din 1929 le va �nt?ri. Deziluziile provocate de spectacolul marelui r?zboi �n Europa, instaurarea comunismului, apoi dezorganizarea ?i �anomia� din societatea american? contribuie
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
tr?s?tur? remarcabil? a acestei sociologii esen?ialmente pragmatice va fi aceea c? �?i va da ca prim rol elaborarea de �tehnologii sociale� care s? r?spund? �ntreb?rilor ce d?deau na?tere problematicilor sale: tratarea fenomenelor de marginalitate, criminalitate ?i segregare social?, ce vor face obiectul Urban Area Projects la care se vor �nh?mă cercet?torii de la Chicago, �n timp ce cercet?torii de la Columbia se vor ilustra prin tehnologia sondajelor preelectorale ?i prin anchetele de marketing
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
Oră?ul: propuneri de cercetare a comportamentului uman �n mediul urban, 1916) poate fi considerat fondator al noii orient?ri (cf. [25:79 � 126]). Aceast? problematic? inspir? ?i orienteaz?, pe l�ng? sociologia urban?, numeroase cercet?ri asupra fenomenelor de marginalitate (Anderson, 1923; Cressey, 1932; Wirth, 1928), de segregare etnic? (Zorbaugh, 1929; Frazier, 1939; Hughes ?i Hughes, 1952; Park, 1950), de criminalitate (Shaw ?i McKay, 1929; Shaw, 1930; Sutherland, 1937, 1949), de delincven?? juvenil? (Shaw ?i McKay, 1939; Thrasher, 1927) sau
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
ele Sociale (EHESS) (care s-a rupt de EPHE �n 1973). Ele se constituie �n jurul unei teme specifice, �n jurul unei problematici proprii [57]. Disciplină �?i extinde c�mpul la noile forme de consum (Baudrillard, 1970), de cultur?, de marginalitate (Labbens, 1978; Schnapper, 1981), de protestare (Adam ?i Reynaud, 1978; Durand, 1981) etc., �n timp ce reflexia teoretic? se diversific?, dar ea nu c�nt?re?te prea greu pe pia?a ?tiin?ific?, acolo unde se negociaz? finan??rile
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
asupra identității schimbă scara valorică: românii au participat la războiul din 1914 și această angajare în aventura modernă avea să se soldeze prin recunoașterea saltului decisiv în modernitate. Or, lăsată în afara Conferinței de Pace din 1919, România ia cunoștință de marginalitatea sa. O veritabilă acțiune experiența războiului nu a produs adevărați actori în ochii marilor puteri... Identitatea figuranților antrenează o reîntoarcere violentă, în ciuda reînnoirii tradiției oceidentaliste. Fără îndoială că în 1919-1920 se produce alunecarea progresivă a țării spre o eră de
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
trasează o perspectivă istorică prin publicarea, în anii 1935-1939, a două opere majore: Istoria românilor în zece volume și Locul românilor în istoria universală. Cele cîteva rînduri din prefața ultimei lucrări amintite mărturisesc în același timp certitudinea istoriei naționale și marginalitatea sa: "Printre națiunile care nu sînt încă integrate în viața generală a umanității, adică în adevărata istorie universală, trebuie socotit și grupul de paisprezece milioane de latini din Est care poartă încă numele de romani". Ambivalența între certitudinea și frustrarea
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]