727 matches
-
internațional în acea zi, din 1858, când a fost conectat primul cablu transatlantic. Timpul aduce fără îndoială schimbare lucruri uimitoare se petrec cu adevărat -, tehnologia împinge ferm limitele posibilului, și totuși încă se petrec tragedii inimaginabile: bătăliile de pe Somme, de pe Marna și cea din pădurea Belleau; bombardamentele de la Guernica, masacrul de la Nanking și atacul de la Pearl Harbor; lagărele de la Auschwitz și Buchenwald; invazia nord-coreeană și masacrul de la No Gun Ri; Ofensiva Tet, masacrul de la My Lai, cel de la Sabra și Shatila
Memorandum către președintele ales by MADELEINE ALBRIGHT () [Corola-publishinghouse/Science/999_a_2507]
-
domnișoară de onoare a reginei Maria d'Anjou. Cu trăsături fine, blondă și cu ochi albaștri, tânăra Agnès i-a cucerit inima regelui care a răsfățat-o și a copleșit-o cu daruri. I-a oferit Castelul din Beauté sur Marne, a amenajat Castelul din Bois Trusseau pentru întâlnirile amoroase din care au rezultat trei fete: Charlotte, Marie, Jeanne de Valois. Ea îl susținea pe suveran în tot ceea ce întreprindea, îi recomanda oameni de valoare pentru posturile regale, l-a incitat
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
romanesque", Poétique 118, Paris, Seuil, 131-155. DOMINICY Marc 1997: "Pour une approche cognitive des genres: L'Espagne de Théophile Gautier", Revue belge de philologie et d'histoire, nr. 75, Bruxelles, 709-730. DUCROT Oswald 1973: La Preuve et le Dire, Paris, Marne. - 1977: "Présupposés et sous-entendus (réexamen)", Stratégies discursives, Presses universitaires de Lyon, 33-43. - 1980: Les mots du discours, Paris, Minuit. - 1980b: Les échelles argumentatives, Pars, Minuit. ECO Umberto 1985a [1979] 1991: Lector in Fabula, trad. Maria Spalas, București, Univers. - 1985b (1983
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
care au ocupat teritoriile occidentale, au încurajat sentimentele naționaliste, precipitând dezmembrarea imperiului. Deși în invadarea Franței de către germani "Planul Schlieffen"485 părea să aibă succes, contraofensiva franceză condusă de generalul Gallieni arunca armatele într-una din cele mai lungi bătălii: Marna, 6-13 septembrie 486. Armatele au încercat să debordeze într-o "cursă pe mare". Între 22 septembrie-15 noiembrie 1914, forțele germane și franceze au desfășurat o serie lungă de bătălii pe Oise și Somme, în Artois și Flandra, denumite generic "Cursa
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
lungă de bătălii pe Oise și Somme, în Artois și Flandra, denumite generic "Cursa de mare", care au încheiat războiul de mișcare pe Frontul de Vest, dând naștere războiului de poziție 487. În consecință, după înfrângerea germanilor în bătălia de la Marna, conflictul "îngheață" în Vest, transformându-se într-un război de poziție care va atinge paroxismul în ambele tabere. Începea un război de durată, în forme neprevăzute, în care factorii economici și morali au devenit preponderenți. Frontul nu mai era "decât
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
în declin încă din perioada războiului. Dacă la început germanii au căpătat încredere în "moneda de hârtie" lansată de Banca Imperială la sugestia lui Havenstein, președintele Băncii, aceasta s-a erodat odată cu primele mari înfrângeri, mai ales după bătălia de pe Marna 575. Cauza reală este însă că se crease în mod artificial o monedă lipsită de valoare naturală pentru a se umple golurile din buget, formate din cauza efortului de susținere financiară a războiului. Spre sfârșitul lunii septembrie 1918, conducătorii armatei germane
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
estetice ale lui Pattee este ironică, având în vedere că are loc în momentul în care conceptele abstracte romantice similare prindeau formă, cum ar fi de exemplu elanul poil-ului și spuma Imperiului Habsburgic, care se confruntau în bătăliile decisive de la Marne și Lvov. La fel ca mulți oameni simpli, Pattee își imagina propria poveste, într-un ultim vis de ieșire din acestă lume a secolului al XIX-lea. Disciplinele favorizate și care ofereau privilegii din cadrul academiei sunt de asemenea analizate când
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
Reims, Sfântul Rémy, cumpără domeniul de la Sparnacus, cunoscut azi sub numele de Epernay, pentru a construi un lăcaș de rugăciune. Succesorul său, episcopul Nivard, nepotul "bunului rege Dagobert", pune bazele abației din Haut-villers în anul 660, pe malul celălalt al Marnei. Mânăstirea va deveni un renumit loc de pelerinaj datorită moaștelor Sfintei Elena. Își va închide porțile în anul 1791, când călugării vor fi expulzați de Revoluție, iar clădirile și podgoriile vor fi vândute în calitate de bunuri naționale. Inventarul realizat la vremea
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
campania începută, în așteptarea momentului în care, tactica lui Ion Mihalache ar eșua, iar el ar putea să controleze întregul partid 574. Prin manifestul din 22 septembrie, "Frontul Constituțional" anunțase o nouă întrunire, pentru ziua de 29 septembrie, în sala Marna din Capitală. Atât Gheorghe Brătianu, cât și Alexandru Averescu au protestat în discursurile susținute cu ocazia noii întruniri, față de menținerea stării de asediu și a cenzurii și față de guvernul care le aplica 575. Gheorghe Brătianu observa că politica internă a
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
pentru că starea de asediu și cenzura reprezentau o încălcare flagrantă a acesteia. Participanții au adoptat o moțiune prin care adresau un protest împotriva regimului politic din România, chemând pe toți iubitorii de țară să se alăture "Frontului Constituțional". Manifestația de la Marna a fost un triumf al "Frontului Constituțional", la care au aderat grupările "Blocul Cetățenesc" de sub conducerea lui Grigore Forțu și "Cruciada Românismului", condusă de Mihai Stelescu 576. Ambele condamnau cenzura și starea de asediu, promovate de guvernul Gheorghe Tătărescu, cerând
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
în întregime de membrii celor două partide cartelate. Poziția critică exprimată de Gheorghe Brătianu la adresa suveranului a determinat frământări puternice în rândurile partidului georgist, făcând posibilă sciziunea organizațiilor din județele Târnava-Mare, Buzău, Bacău și Olt, încă de la întrunirea de la sala Marna, din septembrie 1935. Considerând că erau nedreptățiți de regele care susținea în continuare Guvernul Gheorghe Tătărescu și încercările premierului de a ajunge la conducerea PNL, georgiștii au depășit însă momentul, menținând unitatea formațiunii lor politice 610. Nemulțumirile au continuat să
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
română punea sub semnul întrebării necesitatea sa în viața statului 658. Prin urmare, afirma Gheorghe Brătianu, "Frontul Constituțional" dorea să demaște intenția camarilei de a-l determina pe rege să-și depășească atribuțiile. Cu ocazia întrunirii "Frontului Constituțional", la sala Marna, din București, la 29 septembrie 1935, șeful georgiștilor declara, din nou, că partidul aflat sub conducerea sa era apărător al monarhiei, întemeiată pe garanții constituționale 659. Potrivit lui Ion Sân-Giorgiu, succesul întrunirii de la Marna ar fi radicalizat "frontul anticarlist" în care
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Cu ocazia întrunirii "Frontului Constituțional", la sala Marna, din București, la 29 septembrie 1935, șeful georgiștilor declara, din nou, că partidul aflat sub conducerea sa era apărător al monarhiei, întemeiată pe garanții constituționale 659. Potrivit lui Ion Sân-Giorgiu, succesul întrunirii de la Marna ar fi radicalizat "frontul anticarlist" în care, alături de Alexandru Averescu și Gheorghe Brătianu sunt amintiți și Iuliu Maniu, Stelian Popescu și Nae Ionescu 660. În partidul lui Gheorghe Brătianu, opoziția față de rege și de camarilă era susținută, în acel moment
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
în Franța (la Nisa și la Paris). Părinții tatălui meu veneau destul de des la Paris. Unchiul meu Menelas Vizanty a trăit toată viața aici, ca inginer de mine, profesor, apoi, după ce s-a pensionat, primar al orașului Lumigny (Seine et Marne). Și părinții mei erau mari admiratori ai Franței". Era francofilia general întâlnită în epocă, în familiile românești din înalta societate, de la care familia Vizanty nu făcea excepție. Tânărul Dan Valentin urmează așadar cursul inferior al liceului la gimnaziul "Ștefan cel
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
a doua de aquitani, a treia de cei ce poartă numele de celți în limba lor, de gali într-a noastră. Cu toții diferă între ei prin limbă, obiceiuri, legi. Galii sînt separați de aquitani de rîul Garona, de belgieni de Marna și Sena. Cei mai curajoși dintre toți sînt belgii, pentru că sînt cei mai îndepărtați față de civilizația și cultura provinciei, pentru că pe ei îi frecventează negustorii cel mai puțin și lor le aduc în cea mai mică măsură tot ceea ce moaie
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
benă, și o căruță cu două roți și schelet din lemn, carpentum, care a dat cuvîntul "șarpantă". Dar tehnicile agricole erau cele mai vestite: practica îngrășării pămîntului cu soluție de var la edueni și la pictoni, a îngrășării pămîntului cu marnă în nord, calitatea uneltelor precum secera cea mare, secerătoarea trevililor și a remilor, vallus-ul, cu dinți metalici în partea din față pentru a tăia spicele, tras de un animal. Marca Romei: cadastru și vilă. Satele galice sînt supuse într-adevăr
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
reîntoarcerea Alsaciei și Lorenei în comunitatea franceză, reparație sperată după 1871, devine obiectivul de război al Franței. Germania voia să sfărîme Franța pentru a se întrepta apoi către Rusia. Victorioasă în Belgia, armata germană pătrunde adînc în Franța și trece Marna, cu scopul de a a încercui armata franceză. Joffre, care a știut să se retragă în ordine, lansează la 5 septembrie o contra-ofensivă: bătălia de pe Marna îi împinge pe germani în Champagne. Pe frontul occidental se deschide atunci un război
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
apoi către Rusia. Victorioasă în Belgia, armata germană pătrunde adînc în Franța și trece Marna, cu scopul de a a încercui armata franceză. Joffre, care a știut să se retragă în ordine, lansează la 5 septembrie o contra-ofensivă: bătălia de pe Marna îi împinge pe germani în Champagne. Pe frontul occidental se deschide atunci un război de poziții extrem de costisitor, niciunul dintre beligeranți nereușind să străpungă, nici să uzeze adversarul. Eșecul german în fața Verdunului, apărat de generalul Pétain, din februarie pînă în
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Organizarea Africii Ecuatoriale franceze 1911 "Lovitura de la Agadir" 1912 Protectorat francez asupra Marocului 1913 Lege pentru serviciul militar de trei ani Igor Stravinski: Sărbătoarea Primăverii Marcel Proust: Swan 1914 3 august Intrarea Franței în război contra Germaniei Septembrie Bătălia de pe Marna 1916 Februarie-iunie Bătălia de la Verdun 1917 Revolte, greve Aprilie Intrarea Statelor Unite în război Octombrie Revoluția din Rusia Noiembrie Guvernarea Clemenceau 1918 11 noiembrie Armistițiul de la Rethondes 1919 Tratatul de la Versailles Iunie Ziua de muncă de opt ore Nov. Alegerea Blocului
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
96; 102; 107; 108; 113; 115; 135; 452; 458 Arabia, 93 Aragon, 172; 173; 174 Argentomagus, vezi Saint-Marcel, 28; 512 Argonne, 78 Arles (Bouches-du-Rh(ne), 31; 48; 61; 62; 65; 75; 76; 77; 78; 451 Armainvilliers (pădurea din) (Seine et Marne), 27 Armorica, 18; 20; 26; 31; 40; 79; 84; 85 Arques (Seine-Maritime), 190 Arras (Pas-de-Calais), 40; 128; 458 Artois, 135; 138; 151; 172; 174; 183; 207; 242; 279 Aude, 38 Augustodunum, vezi Autun, 35; 49; 52; 60 Auneau (Eure-et-Loir), 189
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Eure), 190 J Jamaica, 238 Jarnac (Charente), 187 Jena (Germania), 268; 465 Jumièges (Seine-Maritime), 90 Jura, 25; 287; 484 K Kabylie (Algeria), 324 Kernonen (Plouvorn, Finistère), 18 Kiev (URSS), 112 Konstanz, 85; 152 L Lahoussoye (Somme), 65 Landes, 294 Langres (Marna Superioară), 50 Languedoc, 20; 37; 38; 86; 99; 107; 133; 162; 182; 186; 194; 240; 310; 482; 498 Laon (Aisne), 109; 118; 125; 141; 454 Laos, 330 Laponia, 224 Lascaux (Dordogne), 13 Lechfeld (Germania), 107; 453 Lectoure (Gers), 68 Lens
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
135; 167; 168; 235; 256; 491 Mainz (Germania), 51; 75 Malain (C(te-d'Or), 68 Mans (Le) (Sarthe), 139; 167; 168; 169; 453 Marea Britanie, vezi Anglia, 312; 476 Marengo (Italia), 266; 464 Marignan (Italia), 173; 459 Marly (Yvelines), 27 Marna, 33; 336; 471 Maroc, 329; 335; 364; 494 Marsilia (Bouches-du-Rh(ne), 21; 22; 23; 25; 30; 31; 32; 36; 37; 42; 76; 77; 151; 193; 225; 227; 233; 254; 255; 303; 324; 486 Martinica, 232; 238; 324 Matignon (Les) (Charente
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
450; 498 Provins (Seine-et-Marne), 140 Prusia, 240; 258; 268; 285; 338; 351; 468 Puy (Le) (Haute-Loire), 63; 67; 124; 193; 194; 195; 260 Q Québec (Canada), 193 Quéroy (Chazelles) (Charentes), 20 R Rambouillet (Yvelines), 27; 280 Rastadt (Germania), 219 Reims (Marna), 19; 40; 44; 50; 61; 62; 75; 77; 78; 86; 91; 101; 109; 116; 117; 141; 150; 191 Rennes (Ille-et-Vilaine), 74; 209; 210; 241; 245 Rethondes (Oise), 338; 471 Rhodanousia (situl antic), 31 Rin, 24; 33; 41; 43; 44; 50
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
364; 469; 474 Turbie (La) (Alpii Maritimi), 43 Turingia (Germania), 87; 95 U Ungaria, 142; 206; 332 URSS, vezi Rusia, 352; 354; 361; 391; 473 Utrecht (Țările de Jos), 157; 219 V Valence (Dr(me), 48 Valladolid (Spania), 275 Valmy (Marna), 255; 462 Valois, 135; 145; 147; 150; 173; 186 Vandeea, 68; 272; 463 Vannes (Morbihan), 40 Var, 32 Varennes (Meuse), 252; 462 Varșovia (Polonia), 268; 389 Vaucluse, 15; 399 Vénat (Charente), 19 Veneția (Italia), 140; 173; 295; 511 Veneția (provincia
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
într-o unitate morfologică (Câmpia Moldovei) sculptată în depozitele primelor subetaje ale Sarmațianului (Volhinian nord și Bessarabian în sud). Dintre acestea, substratul geologic al teritoriului (în limitele sale administrative )cuprinde numai orizontul inferior al Bessarabianului, reprezentat predominant prin nisipuri argiloase, marne și depozite argilo-marnoase (argile de Ungheni cu Cryptomactra).Evoluția subaeriană specifica întregii unități, după exondare, a suprapus acestui substrat depozite mai noi pleistocene (aluviuni de terasă, reprezentate prin prundișuri, nisipuri, luturi loessoide) sau foarte recente (luturi coluviale pe versanți, depozite
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]