707 matches
-
revistei Viața românească, apărută la 1 martie 1906, la Iași, sub conducerea lui Constantin Stere și Paul Bujor. Adevăratul redactor și animator al revistei a fost însă Garabet Ibrăileanu. a) 1906 - 1908: subintitulată „Revistă literară și științifică”, publicația apare (1 mart. 1906 la Iași) sub conducerea lui Constantin Stere, Garabet Ibrăileanu și Paul Bujor, avîndu-i colaboratori pe Dimitrie Anghel, Ștefan Octavian Iosif, Octavian Goga, Mihail Sadoveanu, Calistrat Hogaș, Gala Galaction, Jean Bart; b) 1909 - 1916: director al revistei este Garabet Ibrăileanu
Poporanism () [Corola-website/Science/308218_a_309547]
-
Aleksander Kwaśniewski, președintele Poloniei (1995-2005) și foștii miniștri de externe din țările Europei Centrale și Baltice a inițiat Task Force for Belarus (http://www.icdt.hu/projects/projects-by-regions/central-and-eastern-europe/task-force-on-us-foreign-policy-towards-central-and-eastern-europe) În 2008, împreună cu Jerzy Buzek, prim ministru al Poloniei (1997-2001), Mart Laar, prim ministru al Estoniei (1992-1994, 1999-2002) și Viktor Orban, fost prim- ministru al Ungariei (1998-2002) contribuie la constituirea ACT (Advisorson Cuban Transition) Din 2009 este invitat permanent și speaker la Oslo Freedom Forum. (http://www.oslofreedomforum.com/speakers/emil constantinescu
Emil Constantinescu () [Corola-website/Science/296802_a_298131]
-
preoți din Sibiu (1921-1925); În 1925 a fost tuns în monahism, sub numele Policarp, încredințându-se stăreția mănăstirei Hodoș-Bodrog (1925-1935), hirotesit protosinghel (1925) și arhimandrit (1926). La 24 ian. 1935 ales episcop misionar pentru românii ortodocși din America (hirotonit 24 mart. 1935, înscăunat în Detroit la 4 iul. 1935), unde a păstorit efectiv până în august 1939. În această calitate a organizat eparhia (cu 6 protopopiate, 44 parohii, 62 filiale, cu 43 biserici și 5 paraclise, deservite de 34 de preoți); A
Policarp Morușca () [Corola-website/Science/308681_a_310010]
-
o piatră funerară de marmură cu următoarea inscripție în limba română cu litere chirilice: ""Suptŭ această peatră odi[hnesc] robii lui Dumnezeu Hristodulo și [...] sa Despina cea întăi născută la anul 1805 mai 5 și săvărșit[ă] la anul 1835 martii 13 iar acea din aldoile născută la 1790 și săvărșită la anul 1835 mai 2"". Biserica a ars pe la 1822, fiind reparată apoi de Grigore Luca în tovărășie cu un anume Sandu, care i-au făcut acoperământul, pardoseala și "toate
Biserica Sfântul Lazăr din Iași () [Corola-website/Science/318008_a_319337]
-
(n. 13 mart. 1913, Nesfoaia, fost jud. Hotin; d. 22 sept. 1994, Botoșani a fost un prozator, folctorist si publicist român. A absolvit școala primară în satul natal, Seminarul Teologic (1927-1935), Facultatea de Teologie din Chișinău (1935-1939), fapt deosebit de rar pentru aceea perioadă
Alexandru Bardieru () [Corola-website/Science/334604_a_335933]
-
povestiri cu "Rămășițele viselor". s-a născut în 1969, la Roșiorii de Vede. În 1983 scrie prima versiune a ceea ce va deveni ulterior romanul "Atavic", sub forma unei povestiri. În 1995 debutează în "Jurnalul SF" cu povestirea "Visându-l pe Mart Senson", care-i adusese în anul precedent premiul JSF-Atlantykron. Urmează alte povestiri publicate în "Jurnalul SF", colecția "CPSF Anticipația" și "SuperNova", printre care se numără "Începutul", "Daniel", "Adevărul despre Woopy", "Mâinile lui Solomon", "Burta", "Castelul Câinilor", "Alcoolama" (în colaborare cu
Liviu Surugiu () [Corola-website/Science/332539_a_333868]
-
spontan, curajos, armonios în expresie, emoționant, plin de mirare și durere, trăit pe Valea Plângerii, aici, în Mica Românie înstrăinată - Basarabia. BEJAN, VLAD. Stalactite // Curierul Ginta Latină. - 2002. - nr. 3 (54). BOBEICĂ, CONSTANTIN. Poeme îndurerate // Lit. și arta. - 1999. - 4 mart. - P. 5. Bulat, Eugenia // Femei din Moldova: Encicl. - Chișinău, 2000. - P. 59. BOJONCĂ, IURIE. Da Est verso se stessa. Interviu. Luogo comune. Quadrimestriale della nuova cittadinanza a Mogliano Veneto. Nr.3, setembre 2009. P.3,8. CHICU, OLEG. Avanpremiera Nello
Eugenia Bulat () [Corola-website/Science/317203_a_318532]
-
CC al PCR (28 nov. 1974-23 nov. 1979); membru al CC al PCR (23 nov. 1979-22 dec. 1989); membru supleant al Comitetului Politic Executiv a CC al PCR (24 nov.-22 dec. 1989); membru al Secretariatului CC al PCR (22 mart.-22 dec. 1989). A absolvit Facultatea de Drept, Universitatea din Cluj (1953-1957); doctorat în științe juridice la Universitatea din Cluj (1967). Profesia de bază: jurist. Judecător la Tribunalul Popular Raional Cluj (1957- 1965); șef al Direcției Județene pentru Cauze Civile
Silviu Curticeanu () [Corola-website/Science/311306_a_312635]
-
roman republican, utilizat până la 46 î.e.n. Zilele acestor calendare erau numărate înapoi (inclusiv) până la următoarea zi cu nume, astfel că 24 februarie era "ante diem sextum Kalendas Martias" („a șasea zi înainte de calendele lui martie”) adesea prescurtat a. d. VI Kal. Mart. Romanii numărau zilele cu includere, astfel că aceasta era de fapt a cincea zi dinainte de 1 martie în manieră modernă, cu excludere (neincluzând și ziua de început). În calendarul republican, luna intercalată se insera în prima sau a doua zi
An bisect () [Corola-website/Science/296861_a_298190]
-
sextum" erau considerate o singură zi, a doua „jumătate” a acestei zile fiind suplimentară; în practica comună de până la 238, când scria , ziua suplimentară era urmată de ultimele cinci zile din februarie, a. d. VI, V, IV, III și pridie Kal. Mart. (zilele de 24, 25, 26, 27 și 28 de la începutul lui februarie într-un an obișnuit), astfel că ziua suplimentară era "prima" jumătate a zilei dublate. Astfel că ziua suplimentară a fost introdusă practic între a 23-a și a
An bisect () [Corola-website/Science/296861_a_298190]
-
a abandonat metoda romană de numerotare a zilelor, și de atunci ultima zi din luna februarie a anului bisect a început să fie considerată ziua adăugată la calendar. Până la 1970, Biserica Romano-Catolică a sărbătorit întotdeauna ziua de la a. d. VI Kal. Mart., deci dacă zilele erau numărate de la începutul lunii, ea se numea 24 februarie în anii obișnuiți, dar prezența zilei suplimentare în anul bisect imediat înainte de a. d. VI Kal. Mart. a modificat ziua în 25 februarie în anii bisecți, veghea de
An bisect () [Corola-website/Science/296861_a_298190]
-
1970, Biserica Romano-Catolică a sărbătorit întotdeauna ziua de la a. d. VI Kal. Mart., deci dacă zilele erau numărate de la începutul lunii, ea se numea 24 februarie în anii obișnuiți, dar prezența zilei suplimentare în anul bisect imediat înainte de a. d. VI Kal. Mart. a modificat ziua în 25 februarie în anii bisecți, veghea de Sfântul Matia trecea de la 23 februarie la 24 februarie. Această modificare nu a avut loc în Norvegia dinaintea Reformei și în Islanda; Papa Alexandru al III-lea a hotărât
An bisect () [Corola-website/Science/296861_a_298190]
-
În vechime i se spunea "Peste Bașeu". Este menționat încă din anul 1605 într-un zapis întocmit cu ocazia vînzării unei părți de ocină de către Măriuța fata lui Toader din Comăneștii lui Coman Berechet. "S-au scris în Bașău (1605) mart.8...". Altă mențiune este din 20 ianuarie 1634, cu ocazia unui proces între proprietarii de pe moșia Comănești, determinat și de mutarea unor stîlpi de hotar, la care este chemat ca o martor "diaconul de Bașău cu Starașul deacolo" . Într-un
Bașeu, Botoșani () [Corola-website/Science/310335_a_311664]
-
prezintă modul în care visele avute în starea REM a somnului ajung să producă legături la nivel fizic între persoane, fiind republicată în 2015 în revista "Ficțiuni.ro" și "CPSF", în cea din urmă sub titlul "Ultimul vis al lui Mart Senson". Publicată inițial în nr. 568 din "CPSF Anticipația"', povestirea arată cum, cu ajutorul umbrelor, un copil reușește să readucă la viață diverse ființe, cu consecințe tragice pentru cei din jur. Textul a fost recompensat cu Premiul Juriului - Pozitronic 1995. Povestirea
Rămășițele viselor () [Corola-website/Science/334997_a_336326]
-
distopie vorbește despre un viitor în care oamenii fără câini însoțitori sunt prinși de hingheri întocmai ca și câinii fără stăpân. Secțiunea 2013-2015 începe cu o continuare scrisă după 21 de ani a povestirii care deschide volumul. De dincolo de moarte, Mart Senson revine să-și încheie socotelile cu apropiații rămași în viață. Un om găsește în propria curte o plantă rădăcinoasă care prezintă similitudini cu morcovul și cartoful. Interesat de evoluția ei la culturile din jur, protagonistul o transferă într-un
Rămășițele viselor () [Corola-website/Science/334997_a_336326]
-
liberă, 8 febr.2016 (http://www.romanialibera.ro/cultură/carte/istanbulul-otoman--reconstituit-cu-finete-de-ismail-kadare-406719) Andrei Zbîrnea: Două fațete ale războiului - cronică de eveniment. În: Semne bune, 31 oct.2013 (http://semnebune.ro/2013/doua-fatete-ale-razboiului-cronica-de-eveniment/#axzz40VzGng4m) Rodica Grigore: Ziduri, poduri, adevăruri. În: cultură, 19 mart. 2015 Symposium dedicated to the well known writer Petro Marko în Krajova, România. În: Independent Balkan News Agency, 24 oct.2013 (http://www.balkaneu.com/tag/marius-dobrescu/) Ismail Kadare: Publius Ovidius Nașo. Călătorie în România. În: Observator cultural, 13 sept
Marius Dobrescu () [Corola-website/Science/335696_a_337025]
-
ca diplomat de carieră. A fost secretar al Comisiei Mixte de Arbitraj de la Paris (1926-1931), membru al delegației române la Societatea Națiunilor de la Geneva (1929-1931), membru în secretariatul Ligii Națiunilor (1931-1933), ministru plenipotențiar la Haga și Varșovia (1933-1937). La 17 mart. 1944, făcea parte din echipa prințului Știrbei, care începea la Cairo negocieri relative la condițiile armistițiului dintre România și Națiunile Unite. În 1944-1945 era ministrul afacerilor externe în guvernele generalilor C. Sănătescu și N. Rădescu, director al revistei Viața Românească
Urlați () [Corola-website/Science/297058_a_298387]
-
Elveția, Germania cu Aida, Flautul, Norma și Madama Butterfly 1996 5 - 10 nov. Spania și Italia cu Carmina Burana, Norma și Concert 1997 14 - 17 iul. Grecia Salonic cu Carmina Burana și Hansel și Gretel la Festivalul Dimitria 1998 31 mart. - 18 apr. Olanda cu Nabucco și Traviata 1999 27 feb. - 21 mart. Olanda cu Otello și Traviata 1999 28 mai - 18 iunie Japonia cu Carmen 1999 29 iun. Bulgaria Plovdiv cu Traviata la Luna Culturii Bulgare 2001 26 feb. - 20
Stelian Olariu () [Corola-website/Science/326783_a_328112]
-
nov. Spania și Italia cu Carmina Burana, Norma și Concert 1997 14 - 17 iul. Grecia Salonic cu Carmina Burana și Hansel și Gretel la Festivalul Dimitria 1998 31 mart. - 18 apr. Olanda cu Nabucco și Traviata 1999 27 feb. - 21 mart. Olanda cu Otello și Traviata 1999 28 mai - 18 iunie Japonia cu Carmen 1999 29 iun. Bulgaria Plovdiv cu Traviata la Luna Culturii Bulgare 2001 26 feb. - 20 mart. Olanda cu Aida 2002 17 - 20 iun. Ungaria Miskolc cu Madama
Stelian Olariu () [Corola-website/Science/326783_a_328112]
-
18 apr. Olanda cu Nabucco și Traviata 1999 27 feb. - 21 mart. Olanda cu Otello și Traviata 1999 28 mai - 18 iunie Japonia cu Carmen 1999 29 iun. Bulgaria Plovdiv cu Traviata la Luna Culturii Bulgare 2001 26 feb. - 20 mart. Olanda cu Aida 2002 17 - 20 iun. Ungaria Miskolc cu Madama Butterfly 2002 8 - 17 sept. Thailanda Bankok cu Aida, Cavaleria și Paiațe 2003 1 - 6 oct. Grecia Salonic cu Aida la Festivalul Dimitria 2003 22 oct. - 24 nov. Olanda
Stelian Olariu () [Corola-website/Science/326783_a_328112]
-
cel de la făntănă, șăndilind și dregănd și făntăna. Aceste mai sus arătate lucruri s-au făcut cu toată cheltuiala prea sfinții sale, în zilele prea înălțatului nostru domn Io Grigorie Dimitriu Voevod; 1826 avg[u]st 10. Barbu zu[grav] mart[ie] 8."" După însemnările lui Paul de Alep, aflăm că biserica a fost zugrăvită dintr-un început și pe din afară și pe dinăuntru. Pictura interioară veche este puțin cunoscută dar se păstrează încă sub actualul strat de pictură, adăugat
Mănăstirea Strehaia () [Corola-website/Science/313665_a_314994]
-
cronicarul acuzat de „hiclenie”. Antioh Cantemir, domn al Moldovei (1695-1700 și 1705-1707), fiul lui Constantin Cantemir. A încercat să reglementeze fiscalitatea și s-a apropiat de Rusia în vederea luptei antiotomane. Dimitrie Cantemir(1673-1723, n. Iași), cărturar umanist, domn al Moldovei (mart. - apr. 1693, 1710-1711). Este fiul lui Constantin Cantemir și frate cu Antioh. A încercat să recâștige independența Moldovei, încheind o alianță cu Petru I, Țarul Rusiei. După înfrângerea armatelor ruso-moldovene la Stănilești(1711), s-a refugiat în Rusia, unde a
Familia Cantemir () [Corola-website/Science/329584_a_330913]
-
în alcătuirea denumirii sale, sărbătorea implică, așadar, ideea de renaștere, de reînnoire, de început al unui nou ciclu. Sărbătoarea, care în Iran se numește "" și simbolizează urcarea pe tron a regelui Jamshid, poartă în unele zone din Anatolia numele de "Mart Dokuzu" (9 martie) sau "Bereket Bayramı" (Sărbătoarea Belșugului); ei îi sunt atribuite semnificații religioase care se asociază tot cu ideea de început, de schimbare, de trecere la o nouă etapă sau la un nou ciclu; ea este asimilată, de pildă
Nowruz () [Corola-website/Science/331831_a_333160]
-
, (n. 27 mart. 1900, la Dobridor, jud. Dolj, decedat la 18 iul. 1993, la București), a fost un compozitor creștin, autor, printre altele și a unor cunoscute colinde, intrate în repertoriul tradițional românesc. Studii la Seminarul "Central" (1912-1920) și paralel - la Școală normală
Nicolae Lungu () [Corola-website/Science/310973_a_312302]
-
("Mart qırğını" în azeră), este prima parte a seriei de masacre împotrivă populației azere provocate de trupele militare alianței bolșevice (Sovietul din Baku) și ale partidului extremist Federației Revoluționare Armene „Dașnakțutiun” în Azerbaidjanul de Est (1918). Pe vremurile acelea azerii nu
Masacrul din Martie () [Corola-website/Science/309187_a_310516]