KorAP: Find »[drukola/base=mart & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...11 12 13 ...29 >

718 matches

Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879

ziua de Sf. Gheorghe, căci atunci va face. Ca să rodească copacii, din aluatul de pască ce l ai ras de pe covată faci cîte-un colăcel de fiecare copac ce nu rodește și-l anini pe o crenguță. în ziua de 1 mart, să legi la fiecare pom roditor fir roșu, ca să facă poame multe pe vară. Se crede că dacă s-au desfăcut de grăunțe semincerii legați laolaltă, să se anine ei toamna pe pomi, care apoi în vara viitoare vor rodi

Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
gură. Dacă aude cineva pupăza cîntînd, apoi trebuie să se spele îndată pe față, că la din contra, s ar spurca. Cînd îți cîntă pupăza întîi, îți merge rău peste an. Purice Purecele ce vei prinde întîi în luna lui mart nu trebuie ucis, că altfel te frig purecii pe vară. Dacă vrei să nu te mănînce purecii peste an, să nu le zici pe nume, nici să-i omori în luna lui mart. Ca să scapi de pureci, pune bojii* sau

Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
ce vei prinde întîi în luna lui mart nu trebuie ucis, că altfel te frig purecii pe vară. Dacă vrei să nu te mănînce purecii peste an, să nu le zici pe nume, nici să-i omori în luna lui mart. Ca să scapi de pureci, pune bojii* sau pelin în casă, că toți purecii se vor strînge pe ei. De purece scapi numai dacă-l pui pe foc, deoarece, omorît, o bucățică din trupul lui se face alt purece. La Lăsatul

Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
Paști, căci e rău de pureci. Pentru a scăpa de pureci, taie în ziua de Paști cucoș negru, iar cuțitul mînjit de sînge înfige-l după ușă, și purecii se vor strînge la el. Cînd se lasă post la 1 mart, să mături prin casă și să arunci gunoiul pînă la ziuă, pe la vecini, cu capul gol și dezbrăcată pînă-n brîu, ca să se ducă purecii, și să zici de trei ori: „Marta la noi în casă, purecii la megieși*!“ Dacă vara

Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
ridici șerpele mort în sus de la pămînt, că bate vîntul șase săptămîni. Sînt femei care-și otrăvesc bărbații, punîndu-le în mîncare zamă de șerpe fiert. Cu nuia de alun omori șerpele, că alunu-i e naș. Șerpele prins în luna lui mart e bun de leac. Dacă calci în os de șerpe, faci bătături. Pe șerpe nu se pune mîna, că ți se jupoaie palmele. Cînd umbli desculț, să te păzești să nu calci în oase de șerpe, că de-ți va

Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
casă, ca să fugă șerpii. Mamele ocolesc picioarele copiilor mici cu rîza, ca să nu-i muște șerpii. Șerpele care-l vezi iarna undeva înghețat nu e primit de pămînt, din cauză că a mușcat vreun om. Să nu zici „șerpe“ în luna lui mart, căci toată vara îți iese în cale. Se crede că capul de rățoi și de chișcar* nu se mănîncă, avînd cap de șerpe. (La rățoi, penele străvezii, ca solzii de șerpe; la chișcar, forma de șerpe și pistruii negri de pe

Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
omorîndu-l îi ia puterea; iar de va scăpa, șerpele ia puterea omului. Primăvara, cînd vezi mai înainte șerpele, silește te a-l omorî, că de nu, atunci îți suge sîngele. Cînd vei vedea întîia dată un șerpe în luna lui mart, să-i tai capul cu o para de argint, în gură să-i pui un cățel de usturoi și să-i pui capul sub pridvorul unei biserici. La nouă zile după ce l-ai pus în pămînt sub pridvor, să cauți

Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
iei, s-o porți cu tine orișiunde. Pe unde vei merge cu această buruiană, toate celelalte buruiene și copaci au să vorbească cu tine și-ți spun de ce leac sînt bune și cum le cheamă. Cine omoară în luna lui mart un șerpe să-i taie capul cu o para, să-i puie un grăunte de usturoi în gură și să-l îngroape. Firul de usturoi răsărit să-l poarte la brîu în ziua de Paști în biserică, căci va vedea

Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
a fost vițelul, se topește din picioare pînă moare. Cînd vaca fată numai bouți e semn de noroc în gospodărie. Să nu dai cu furca în vacă, căci face vițelul crăcănat. Cînd cineva a prins vreun sobol în luna lui mart, îl dă vacilor ca să se îngrașe. Cînd îți fată vaca doi viței e semn rău. Locul [placenta] pe care-l naște vaca în urma vițelului se îngroapă la izvor, ca să aibă lapte ca din izvor. Nu trebuie să se dea la

Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
pe care le-a menit, una ea și alta flăcăul dorit, și dacă aceste străchinuți plutind pe apă se întîlnesc, se crede că cei doi se vor lua, iar dacă nu se întîlnesc, nu se vor lua. La zi întîi mart se ursesc, prieteni și rude, cele nouă babe, cîte una de persoană, numindu-se zilele în care să fie fiecare ursit, și cum va fi timpul (luminos, noros sau posomorît) în ziua unui ursit, așa îi va fi și inima

Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858

sept. 1984, nr. 37, p. 1, 5. SOROHAN, Elvira. Personajul a dat un nume autorului. În: Cronica (Iași), 20, 29 nov. 1985, nr. 48, p. 1, 3. Liviu Rebreanu. SOROHAN, Elvira. Ibrăileanu motivația unei teorii. În: Cronica (Iași), 21, 14 mart. 1986, nr. 11, p. 5. SOROHAN, Elvira. Alecsandri și comedia. În: Ateneu (Bacău), 27, oct. 1990, nr. 10, p. 14-15. SOROHAN, Elvira. Alexandru Macedonski. În: Cronica (Iași), 25, 14 dec. 1990, nr. 50, p. 2. SOROHAN, Elvira. Eminescu împătimitul de

[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
nr. 24, p. 1, 5. SOROHAN, Elvira. Romanian Universities Look to Europe. În: Academe (Published by: American Association of University Professors), 76, No. 3, May-Jun. 1990, p. 17-19. SOROHAN, Elvira. Leonida Lari, poeta "Anului 1989". În: Cronica (Iași), 26, 8 mart. 1991, nr. 10, p. 4. Leonida Lari, "Anul 1989". Chișinău: Hyperion, 1990. SOROHAN, Elvira. Schiță de autobiografie spirituală. În: Ateneu (Bacău), 28, sept. 1991, nr. 9, p. 3. Despre George Bacovia. SOROHAN, Elvira. Valori narative în opera cronicarilor. În: Cronica

[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
literar, 6, febr.-mart. 1995, nr. 5-8, p. 7. SOROHAN, Elvira. Magic și poetic. În: Jurnalul literar, 6, oct. 1995, nr. 33-36, p. 1, 5. Despre Lucian Blaga. SOROHAN, Elvira. Să vorbim totuși despre Panait Istrati. În: Jurnalul literar, 6, mart.-apr. 1995, nr. 9-12, p. 1, 5. SOROHAN, Elvira. La technique narrative dans le roman autobiographique de Dimitrie Cantemir. În: Analele științifice ale Universității "Al.I. Cuza" din Iași (serie nouă). Literatură, 41, 1995, p. 35-44. SOROHAN, Elvira. Ultimul Panait

[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
artistic, 10, nr. 573, 26 iun. 2001, p. 11. SOROHAN, Elvira. Recitind Spiritul critic... de G. Ibrăileanu. În: România literară, 34, 14-20 nov. 2001, nr. 45, p. 10-11. SOROHAN, Elvira. Testamentul lui Antim. În: Adevărul literar și artistic, 10, 13 mart. 2001, nr. 559, p. 10. SOROHAN, Elvira. I.D. Sârbu și "comedia" existenței. În: Convorbiri literare, 136, nr. 6, iun. 2002, p. 74-75. Pe marginea piesei de teatru Sîmbăta amăgirilor. SOROHAN, Elvira. Ironistul de la Ploiești. În: Dacia literară, 13, 2002, nr.

[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
Convorbiri literare, 137, mai 2003, nr. 5, p. 65-68. Dosoftei. Psaltirea în versuri. SOROHAN, Elvira. Modernitatea romanului la Cantemir. În: Jurnal de Chișinău (Chișinău), 28 oct. 2003, p. 6. SOROHAN, Elvira. Un fidel al Mnemosynei. În: România literară, 36, 26 mart.-1 apr. 2003, nr. 12, p. 5. Florin Faifer. Pluta de naufragiu. Iași: Cronica, 2002. SOROHAN, Elvira. Despărțirea de Geo Dumitrescu. În: Convorbiri literare, 138, oct. 2004, nr. 10, p. 17. SOROHAN, Elvira. Geo Dumitrescu din primăvară pînă-n iarnă. În

[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
mulți istorici ai literaturii. În: Dacia literară, 15, nr. 52, ian.-febr. 2004, p. 8-11. SOROHAN, Elvira. Adnotările Țiganiadei. În: România literară, 38, 13-19 iul. 2005, nr. 27, p. 15. SOROHAN, Elvira. Avatarurile unui roman. În: România literară, 38, 2-8 mart. 2005, nr. 8, p. 18. Despre volumul Orașele scufundate de Felix Aderca. SOROHAN, Elvira. Călătoria ca trăire întru ecumenism. În: Cronica (Iași), 40, apr. 2005, nr. 4, p. 10. Elena Simionovici. Pelerin în căutarea luminii. Sibiu: Thausib, 2004. SOROHAN, Elvira

[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
2007, 234 p. În: Jurnalul literar, 18, nov.-dec. 2007, nr. 21-24, p. 2. SOROHAN, Elvira. Literatura lui Marcel Petrișor. În: Convorbiri literare, 140, febr. 2007, nr. 2, p. 19-21. SOROHAN, Elvira. Mircea Eliade. Magia erosului. În: Convorbiri literare, 141, mart. 2007, nr. 3, p. 32-34. SOROHAN, Elvira. Regalitatea în teatru. În: Convorbiri literare, 141, dec. 2007, nr. 12, p. 14-16. Ștefan Oprea. Măria-Sa Teofil Vîlcu. Iași: Timpul, 2007. SOROHAN, Elvira. Restructurarea învățământului superior. În: Cultura (București), 3, 16 aug.

[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
volumele Femei de Mihail Sebastian și De ce iubim femeile de Mircea Cărtărescu. SOROHAN, Elvira. I.D. Sîrbu: Drama unui cronicar dramatic. În: Convorbiri literare, 142, dec. 2008, nr. 12, p. 20-23. SOROHAN, Elvira. Iașul francofil și francofon. În: Convorbiri literare, 142, mart. 2008, nr. 3, p. 20-22. Felicia Dumas, Olivier Dumas. Iași et la Moldavie dans les relations franco-roumaines. Une histoire chronologique du XIVe au XXIe siècle. Iași: Institutul European, 2006. SOROHAN, Elvira. Întoarcerea la modele. În: Convorbiri literare, 142, apr. 2008

[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
Petru Cimpoeșu. În: Convorbiri literare, 142, mai 2008, nr. 5, p. 15-17. SOROHAN, Elvira. Amélie Nothomb și artefactul S.F. În: Convorbiri literare, 143, apr. 2009, nr. 4, p. 31-34. SOROHAN, Elvira. Amélie Nothomb și religia prieteniei. În: Convorbiri literare, 143, mart. 2009, nr. 3, p. 23-26. SOROHAN, Elvira. Ce mai scrie Amélie Nothomb? În: Convorbiri literare, 143, dec. 2009, nr. 12, p. 24-26. Amélie Nothomb. Le Voyage d'hiver. SOROHAN, Elvira. Cicero și Antonius, Seneca și Nero în scrisorile lui Petrarca

[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
În: Convorbiri literare, 144, febr. 2011, nr. 2, p. 20-23. Lelia Nicolescu. Beldicenii. SOROHAN, Elvira. Emil Botta: poetul melancoliei creatoare. În: Convorbiri literare, 145, iun. 2011, nr. 6, p. 16-21. SOROHAN, Elvira. Potențialul emergent al debutului. În: Convorbiri literare, 145, mart. 2011, nr. 3, p. 16-18. Carlos Ruiz Zafón. Marina. Traducere și note de Ileana Scipione. Iași: Polirom, 2010. SOROHAN, Elvira. Provizorat sau viața dublă ca un pariu. În: Convorbiri literare, 145, mai 2011, nr. 5, p. 21-25. Despre romanul cu

[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
București: Cartea Românească, 2012. SOROHAN, Elvira. Vintilă Horia într-o nouă interpretare. În: Convorbiri literare, 145, febr. 2012, nr. 2, p. 30-33. Pompiliu Crăciunescu. Vintilă Horia: transliteratură și realitate. SOROHAN, Elvira. Vintilă Horia Jurnal de exil. În: Convorbiri literare, 146, mart. 2012, nr. 3, p. 24-26. Vintilă Horia. Journal d'un paysan du Danube. Paris: Éd. La Table Ronde, 1966. SOROHAN, Elvira. Același Paulo Coelho. În: Convorbiri literare, 147, sept. 2013, nr. 9, p. 37-41. SOROHAN, Elvira. Cum a ajuns justițiarul

[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
Convorbiri literare, 147, iun. 2013, nr. 6, p. 16-19. SOROHAN, Elvira. G. Ivănescu și retorica polemicii academice. În: Anuar de lingvistică și istorie literară, 53, 2013, p. 363-369. SOROHAN, Elvira. Jurnalul epistolar al Ecaterinei Bălăcioiu Lovinescu. În: Convorbiri literare, 147, mart. 2013, nr. 3, p. 21-24. Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu. Scrisori către Monica: vol. 1 (1947-1951). București: Humanitas, 2012. SOROHAN, Elvira. Mecanismul psiho-spiritual al ironiei. În: Convorbiri literare, 147, oct. 2013, nr. 10, p. 27-31. SOROHAN, Elvira. Nichita Danilov portretistul sentimental. În: Convorbiri

[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
130-131, p. 67-72. SOROHAN, Elvira. Corespondența lui Joyce ca odisee a operei sale. În: Convorbiri literare, 148, mai 2014, nr. 5, p. 29-34. James Joyce. Corespondență. SOROHAN, Elvira. Cum o citim în interviuri pe Zoe Dumitrescu-Bușulenga. În: Convorbiri literare, 148, mart. 2014, nr. 3, p. 31-35. Despre volumul Credințe, mărturisiri, învățăminte. SOROHAN, Elvira; MUNTEANU, Eugen. "Literatura a dovedit întodeauna o mare capacitate internă de a renaște din propria cenușă": dialog cu istoricul și criticul literar Elvira Sorohan / interviu realizat de Eugen

[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
de excepție. În: Contemporanul ideea europeană, 10, 30 nov. 2000, nr. 46, p. 7. Elvira Sorohan. Introducere în istoria literaturii române. Iași: Editura Universității "Al.I. Cuza", 1998. CREȚU, Nicolae. Jurnalul "de sertar" și "athanorul" comunist. În: Convorbiri literare, 134, mart. 2000, nr. 3, p. 28. Elvira Sorohan. Ion D. Sîrbu sau suferința spiritului captiv. Iași: Junimea, 1999. CRISTEA-ENACHE, Daniel. Ion D. Sârbu: jurnalul libertății. În: Adevărul literar și artistic, 9, 14 nov. 2000, nr. 544, p. 5. Elvira Sorohan. Ion

[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
Daniel. Ion D. Sârbu: jurnalul libertății. În: Adevărul literar și artistic, 9, 14 nov. 2000, nr. 544, p. 5. Elvira Sorohan. Ion D. Sîrbu sau suferința spiritului captiv. Iași: Junimea, 1999. CURTICĂPEANU, Doina. Urcarea "muntelui alb". În: Familia (Oradea), 36, mart. 2000, nr. 3, p. 30-33. Elvira Sorohan. Ion D. Sîrbu sau suferința spiritului captiv. Iași: Junimea, 1999; Lelia Nicolescu. Ion D. Sîrbu despre sine și lume. Craiova: Scrisul Românesc, 1999; Ioan Lascu. Un aisberg deasupra mării. Craiova: Ramuri, 1999. GRIGURCU

[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]