3,668 matches
-
Constantin Țoiu Foarte ciudat, acest articol mi-a venit în minte, și îl scriu cu gândul la Iliescu. Fostul președinte, pur și simplu. Acest norocos marxist, domn, Ion Iliescu. De fapt, știu de ce scriu despre dânsul. L-am visat, scuze, dus, pe lumea cealaltă. Iar eu dețin un fel de drept de autor asupra domniei-sale. Nu am prezis eu, în august 1989, că va ajunge șeful
Vise de noapte by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9295_a_10620]
-
cizma Moscovei. Să nu uităm că ne aflăm în 1955, la numai doi ani de la moartea lui Stalin, într-un moment în care pușcăriile din Europa de Est (să ne amintim doar de situația din România) gemeau de deținuți politici. Cine dintre marxiștii de cafenea, care își făceau veacul pe Saint Germain, ar fi avut atunci argumente să combată judecata de bun simț a lui Raymond Aron? "E de stânga, oare, comunistul pentru care Uniunea Sovietică are întotdeauna dreptate? Sunt de stânga, oare
A, de la Aron by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9274_a_10599]
-
mulțimilor, dar justifică edificarea socialismului prin sentimentele umanitare, iar autoritatatea necondiționată a conducătorilor - prin necesitatea de a instrui masele. Frânează știința, dar în numele științei. Răstoarnă sensul raționalismului occidental, dar continuă să se revendice de la el. Care e secretul succesului? Profetismul marxist transformă o schemă de evoluție într-o istorie sacră, al cărei final va fi reprezentat de societatea fără clase" (p. 320). Mereu lucid, Raymond Aron combate fără patimă toate tezele materialismului istoric. În mod firesc, pentru el comunismul nu este
A, de la Aron by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9274_a_10599]
-
ales la lucrările lexicografice, la modul de consemnare a acelor sensuri care depind de o interpretare istorică. Noțiunile organizării politice au presupus - mai ales în perioada comunistă - raportarea la o dogmă și la o grilă interpretativă ideologizată, în spirit fie marxist, fie, mai des, naționalist. Nu mă refer neapărat la distorsiuni majore, ci la formulări abile, care evitau implicațiile neconvenabile. Termeni ca domn sau voi(e)vod, ungrovlah, descălecare etc. au fost definiți dintr-o perspectivă care privilegia ideile recomandabile în
Descălecare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9296_a_10621]
-
însă prefațat de câteva observații. Ele vizează faptul că munca de a reconstrui aceste aranjamente instituționale, recitind ostromian propunerea lui Stahl, nu este lipsită de dificultăți. În multe cazuri, traducerea conceptelor nu este deloc ușoară: abordarea lui Stahl este vag marxistă, uneori lipsită de componenta comparativă , în timp de cadrul de analiză ostromian este, așa cum am menționat deja, încadrabil în abordarea instituționalistă de tip alegere rațională . Alteori, întrucât obiectivele urmărite sunt diferite, între datele oferite de Stahl nu aflăm informații esențiale
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
volume ale Contribuțiilor sale. Doar informația strict relevantă va fi reluată aici; unele raționamente se bazează pe informații suplimentare către care se vor face trimiteri atunci când acest lucru este posibil. Lucrarea lui Stahl a fost scrisă dintr-o perspectivă explicativă marxistă; prin urmare, una dintre dificultățile în a-l urma îndeaproape constă în a distinge informația adunată de completările și interpretările teoretice pe care i le-a adus . Aici reinterpretăm această informație prin lentilele teoretice instituționaliste dezvoltate în timpul scurs de la opera
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
pentru că presupune că, sub instituțiile precedente, calculul care guverna comportamentul conducea la rezultate mai morale în raport cu bunăstarea țăranilor decât sub aranjamentele sociale și instituționale ale capitalismului modern (Popkin, 1980, p. 413). Potrivit lui Popkin, ideea originează într-o lectură dickensiană și marxistă a „împrejmuirilor” din Anglia începutului Revoluției industriale. În cadrele acestei dezbateri, concluziile capitolului dau dreptate poziției contrare luate de Popkin, care, în esență, contrazice prezumția rezultatelor morale ale aranjamentelor precapitaliste și conchide, legat de distribuția beneficiilor, că, dacă arendașii și
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
le marchez prin blestematele croșete ș...ț. Aceste pasaje "incendiare" combăteau doctrina și liderii comuniști: "Trebuie să spun că fenomenul capital al secolului al XX-lea n-a fost - și mai ales nu va fi - revoluția proletariatului, așa cum o prevesteau marxiștii acum șaptezeci-optzeci de ani, ci descoperirea omului noneuropean și a universului său spiritual".13 "Marx și marxiștii scriu în aceeași manieră agresivă și polemică în care scriau teologii Reformei și Contrareformei".14 Jurnalul ne prezintă și o scenă incredibilă, de la
Mircea Eliade și Cenzura by Mircea Handoca () [Corola-journal/Journalistic/9430_a_10755]
-
spun că fenomenul capital al secolului al XX-lea n-a fost - și mai ales nu va fi - revoluția proletariatului, așa cum o prevesteau marxiștii acum șaptezeci-optzeci de ani, ci descoperirea omului noneuropean și a universului său spiritual".13 "Marx și marxiștii scriu în aceeași manieră agresivă și polemică în care scriau teologii Reformei și Contrareformei".14 Jurnalul ne prezintă și o scenă incredibilă, de la revelionul noului an 1945, sărbătorit de protipendada comunistă. însemnarea din 30 decembrie 1976 e prilejuită de vizita
Mircea Eliade și Cenzura by Mircea Handoca () [Corola-journal/Journalistic/9430_a_10755]
-
încercat-o tînărul critic pentru structuralism, teorie ce suspenda diacronia lunecată în impostură, ca și lipsa d-sale de interes față de psihanaliză în care întîlnea un alt soi de determinism, "același grăunte de necesitate ineluctabilă pe care-l conține perspectiva marxistă asupra societății și a literaturii". Treptat, conștiința lui Nicolae Manolescu se destinde. Odată cu evoluția împrejurărilor politico-sociale ca și a propriei activități care simte nevoia unei așezări pe temeiuri organice, a unei integrări, criticul își depășește vechea "aversiune" față de istoria literară
Critica pură by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9472_a_10797]
-
să aibă, ca Eminescu în Memento mori, plăcerea de a învârti roata istoriei. Diferența considerabilă e că poetul romantic pune toată viziunea sub semnul filosofiei schopenhau-riene a zădărniciei, o metafizică decepționistă. Petru Dumitriu adoptă, dimpotrivă, perspectiva unui evoluționism optimist, clar marxist. Nu vreau să spun că o filosofie pesimistă ar fi mai bună decât una optimistă, ci că prima, a lui Eminescu, e cu adevărat o filosofie, pe când cea de-a doua, a lui Petru Dumitriu, e o falsă filosofie, camuflarea
Sindromul de captivitate by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9494_a_10819]
-
a doua, a lui Petru Dumitriu, e o falsă filosofie, camuflarea ingenioasă a unei politici partizane, în favoarea comunismului biruitor. Petru Dumitriu e un materialist al istoriei, căruia îi putem spune decent balzacianism lacunar sau, mai exact și mai neplăcut, istorie marxistă, manipulare a trecutului și ideologizare a prezentului. Dimensiunea spirituală îi lipsește (Balzac era totuși un mistic al istoriei, ca și Tolstoi; pentru amândoi Dumnezeu era un agent decisiv), înlocuită de un realism tern, fără transcendență (existentă la toți marii realiști
Sindromul de captivitate by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9494_a_10819]
-
partid, de școală), pentru scurtă vreme, într-o Biblie a istoriei naționale și într-un manual de realism socialist. Petru Dumitriu dă o viziune convenabilă asupra evoluției societății românești, prin prisma genealogiei unei familii, o evoluție verificată de exigențele ideologiei marxiste, adică determinată de condițiile materiale, de lupta de clasă și de rolul maselor populare. E o perspectivă triumfătoare, conform căreia regimul comunist născut în 1948 e rodul întregii istorii naționale. Scris bine pe secvențe, echipat cu numeroase detalii specifice despre
Perfidia realismului critic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9520_a_10845]
-
trebuie înțeles că "facem ceva expres politic numai dacă ne alăturăm unui partid." Iată răspunsul. Rolul scriitorilor pare să reiasă din acest răspuns și, subscriem, nu este acela de a susține o anumită ideologie politică, în sensul înțeles de critica marxistă de exemplu. Este vorba de o relație mai complicată, asemănătoare cu aceea dintre scriitor și diferitele trenduri literare. Scriitorul glisează de la un câmp politic la altul, de la un câmp literar la altul, pentru a vorbi în termenii lui Bourdieu, rolul
Literatură și politică by Cristina Ispas () [Corola-journal/Journalistic/8190_a_9515]
-
intelectual un inadaptat. Nu este o clasă mai periculoasă decât aceea a intelectualilor; cu alte cuvinte, a oamenilor ce posedă un instrument, pentru care nu există nici o între-buin-țare." Un om al bisericii, - cum era în fond Claudel, - punând la înde-mâna marxiștilor un argument atât de potrivit propagandei lor, contrar spiritualității și ideilor democratice. * Un comentator recent al religiei grecești M. Marconi - Pasiunea zeilor în religia mediteraneană - observă că grecii nu au... "zeu trântor". Dar el nu spune ce înseamnă "eliminarea larvelor
Sub pana lui Saint-Just by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8213_a_9538]
-
italian. După moartea lui Gorki, în 1936, scriitorii sovietici pierd un protector. Stalin impune noua ideologie estetică sub denumirea de "realism socialist", începând din 1932 (p. 57), mai ușor de acceptat de către scriitorii ne-comuniști, pentru că nu are o referință marxistă explicită (p. 58). Metodă de creație generoasă, posibil a fi adoptată de scriitori ca o "platformă comună", indiferent de trecutul lor, realismul socialist îngăduie în perimetrul său o diversitate de stiluri. Stalin, definind scriitorul drept "inginer al sufletelor", cu o
Proletcultism sau realism socialist? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8211_a_9536]
-
literară", Lukács critică, în 1936-1939, "optimismul de fațadă" (numit "optimism birocratic") al realismului socialist și propune "substituirea noțiunii de popor ideii luptei de clasă" (p. 74). Originalitățile de gândire ale lui Lukács în sfera realismului socialist nu convin și filosoful marxist va fi arestat în 1940, "exclus din viața intelectuală și literară a URSS" (p. 73) și ulterior expulzat în Ungaria, de unde venise. Cel puțin un beneficiu va rămâne de pe urma lui: supraestimarea caracterului popular al operelor literare valorificate din trecut, ca
Proletcultism sau realism socialist? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8211_a_9536]
-
mic reflex afectiv condamnă victima la o pedeapsă suplimentară. În final, așezat într-un jilț, unul dintre seniori urmărește cu binoclul de la fereastră torturarea și uciderea tinerilor de către ceilalți trei, asistați de locotenenții lor. Pier Paolo Pasolini, om de stînga, marxist declarat, a dorit să realizeze o parabolă a regimului totalitar nazist, iar referințele care dau culoare istorică filmului, dincolo de decoruri și costume vorbesc despre această manipulare distructivă a puterii. Cei patru enunță apoftegma sub egida căreia se vor derula evenimentele
Pasolini și Sodoma modernă by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9639_a_10964]
-
extremă . Paul Georgescu e un fel de tiran, "momâia imbecilă, din pricina căruia se trag toate relele", "molusca cu ochelari", "cinică și perfidă". Asemenea rânduri, conținând atâtea calificative invectivante, scrise cu o umoare neagră, ce deformează profilul criticului, care, deși ideolog marxist, nu ducea lipsă de calități și de remarcabile intuiții literare. Era, într-adevăr, bășcălios, luându-i pe mulți peste picior, uneori, putând să se înșele, cum s-a întâmplat cu soții Anton, în niciun caz, un "prost" și un "idiot
Între bucurie și nemulțumire by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/9777_a_11102]
-
iar la BÎrlad pe Aurora Ceapă. Tot aici juca actrița Bugetescu (am lucrat cu ea, după ce și-a schimbat numele)... Cea mai bună actriță de la Sibiu se numește...Popii! Iar o colegă de an, În facultate, era tiza unui mare marxist (Engels). Am cunoscut-o și pe cronicăreasa Margareta Bărbuță; și pe doamna Areta Moșu - pe dl. Corneliu Baba, n-am avut șansa...La Odeon joacă acum copilul...China! Și la Sibiu am lucrat, În 1980, cu Nae Floca. La Timișoara
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
pe scenă , nefiind pregătiți : pe criteriul acesta, nici Mihăilescu-Brăila, Silvia Ghelan , Vasilica Tastaman, Larisa Stase Mureșan ș.a. nu ar fi avut dreptul să joace, ei neabsolvind nici măcar ...anul Întîi! Ideile se ciocnesc și, din lovirea lor se naște, cum spune marxistul, progresul. Deci, greșiți fraților, numai scrieți! Mărturisesc că nu știam prea multe despre autorul tezei de față, Inocențiu Dușa: surpriza lecturării ei, deci, a fost cu-atît mai mare. Fiindcă, o spun de la bun Început, am descoperit cu plăcere un eseist
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
lor pe schimbările globale, raționalitate, bunăstare materială, participare. În fapt, în începuturile mișcărilor de DEVCOM sunt implicate ideologii multiple- de la cele comunitariene care elogiază virtuțile micii comunități și ale tradiției la cele instituționaliste care trimit la rolul statului, naționaliste, religioase, marxiste și de tip modernizare. În funcție de condițiile locale au fost activate, după cum am spus deja, diferite „filtre” (Kim, 2004) ideologice care să ducă la mobilizarea populației. Treptat, s-a conștientizat faptul că resursele ce pot fi mobilizate prin DEVCOM sunt reduse
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
apară pe scenă , nefiind pregătiți : pe criteriul acesta, nici Mihăilescu-Brăila, Silvia Ghelan , Vasilica Tastaman, Larisa Stase-Mureșan ș.a. nu ar fi avut dreptul să joace, ei neabsolvind nici măcar ...anul Întîi! Ideile se ciocnesc și, din lovirea lor, se naște, cum spune marxistul, progresul. Deci, greșiți fraților, numai scri eți! Am mai vorbit, În altă ocazie, despre DULAP ca modul scenografic. Nu am uitat dulapul lui Firs din Livada, dulapul lui V.I.Frunză din Lecția (Teatrul Maghiar din Timișoara)și, ultimul pe listă
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
tînărului Sîrbu nu putea părea decît normală. în schimb, "societatea românească, devenind (...), după război, socialistă și cît se poate de "închisă", îl va "răsplăti" pe scriitor cu ani grei de pușcărie și domiciliu forțat". Deși a îmbrățișat la început utopia marxistă (ori poate tocmai de aceea!), I. D. Sîrbu va deveni un acerb critic al ei, aidoma unor Arthur Koestler, Leszek Kolakowski, Alexandr Soljenițîn, cînd va constata oripilanta-i degradare în forma practicilor staliniste. în ultimele decenii de viață, Sîrbu s-
Inepuizabilul Ion D. Sîrbu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9162_a_10487]
-
insolență rasistă de la care autoritățile își întorc privirile. O țară în care filantropia se vinde cu toptanul și, în fine, o țară a cărei capitală riscă să rămînă fără parizieni. Cartea lui Sévillia este radiografia cronologică a modului cum ideologia marxistă a ros timp de 50 de ani gîndirea francezilor. Procesul a fost pe cît de lent pe atît de continuu, de-a lungul unei evoluții ce nu a fost întreruptă decît de jerbele publice ale unor scandaluri de proporții. Dar
Artizanii decăderii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9156_a_10481]