686 matches
-
de necontrolat, care izolează feminitatea de lumea socială și o transformă în spectacol public la reuniuni mondene, la Operă, pe stradă sau în prăvălii. Spațiul devine strâmt și intrarea femeii este interzisă, când crinolina încalcă normele și invadează teritorii rezervate masculinității și când generează, ca extensie a corpului feminin, forțe și tensiuni suplimentare. Pentru ochiul masculin crinolina este un simplu spectacol, un obiect lipsit de valoare utilitară, un semn al minții feminine slabe și un semn al frivolității, iar pentru societatea
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
Construcții narative ale feminității În Women in Babylon: Gender and Representation in Mesopotamia,Zainab Bahrani analizează arta narativă în relație cu o serie de aspecte ale feminității. Cartea ei subliniază faptul că arta publică a Babylonului este un domeniu al masculinității și că imaginea feminină este asociată obiectelor de artă din spațiul personal. Această construcție specifică a feminității nu se realizează prin descrieri literale ci prin relația între ceea ce artistul decide să ofere sau nu privirii în operele sale, în funcție de marile
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
de necontrolat, care izolează feminitatea de lumea socială și o transformă în spectacol public la reuniuni mondene, la Operă, pe stradă sau în prăvălii. Spațiul devine strâmt și intrarea femeii este interzisă, când crinolina încalcă normele și invadează teritorii rezervate masculinității și când generează, ca extensie a corpului feminin, forțe și tensiuni suplimentare. Pentru ochiul masculin crinolina este un simplu spectacol, un obiect lipsit de valoare utilitară, un semn al minții feminine slabe și un semn al frivolității, iar pentru societatea
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
Construcții narative ale feminității În Women in Babylon: Gender and Representation in Mesopotamia,Zainab Bahrani analizează arta narativă în relație cu o serie de aspecte ale feminității. Cartea ei subliniază faptul că arta publică a Babylonului este un domeniu al masculinității și că imaginea feminină este asociată obiectelor de artă din spațiul personal. Această construcție specifică a feminității nu se realizează prin descrieri literale ci prin relația între ceea ce artistul decide să ofere sau nu privirii în operele sale, în funcție de marile
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
de necontrolat, care izolează feminitatea de lumea socială și o transformă în spectacol public la reuniuni mondene, la Operă, pe stradă sau în prăvălii. Spațiul devine strâmt și intrarea femeii este interzisă, când crinolina încalcă normele și invadează teritorii rezervate masculinității și când generează, ca extensie a corpului feminin, forțe și tensiuni suplimentare. Pentru ochiul masculin crinolina este un simplu spectacol, un obiect lipsit de valoare utilitară, un semn al minții feminine slabe și un semn al frivolității, iar pentru societatea
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
conformitate, tradiție, benevolență, universalism. Acestea sunt structurate pe două dimensiuni: deschidere la schimbare versus conservatorism și concentrare asupra sinelui versus transcendența sinelui (Schwartz, 1994, 2006). Modelul lui Hofstede propune cinci dimesiuni ale culturii: distanța socială, evitarea incertitudinii, individualism versus colectivism, masculinitate versus feminitate și orientarea către viitor (pentru detalii, vezi Hofstede, 2001). Așa cum am anunțat și mai sus, nu ne vom raporta la acest model, datorită faptului că nu deținem date care să permită construcția indicatorilor propuși de el. 6.2
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
modelează orice persoană pot fi interpretate prin cele cinci dimensiuni culturale menționate de Geert Hofstede și Gert Jan Hofstede (2005) și care demonstrează relații (binare) între membrii aceleiași comunități culturale sau ale unor comunități diferite: indexul distanței față de putere, individualism, masculinitate, indexul de evitare a incertitudinii și orientare pe termen lung. Existența unei comunități sociale sau a unei organizații se bazează pe o interdependenta a cinci variabile care formează circuitul culturii, coexistând în strânsă legătură cu economia (du Gay 2006): identitate
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
ochii de un albastru întunecat clipesc în umbra genelor lungi". După cum remarcăm, artistul izbutise să însuflețească imaginea moartă și să creeze, prin contrast, iluzia vieții, frumusețea "tabloului" datorându-se ambiguității reprezentării, ce oscilează între viață și moarte, între feminitate și masculinitate (modelul e androgin, și în el se "oglindesc" amândoi, și Eminescu, și Veronica), ca în picturile decadenților. Paloarea, răceala brațelor femeii iubite vădesc, de asemenea, o atracție necrofilă altă "perversiune", deci! Prin urmare, nedumerirea Veronicăi ("simțirea adâncă/ Cum de se
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
fapt, virilitatea, bărbăția, luptând (cu spiritul) împotriva naturii și a femeii. Din acest motiv, zice Paglia, pentru bărbat (cu atât mai mult pentru artistul creator, care e androgin) sexul reprezintă o luptă continuă pentru cucerirea identității proprii 164. Și, cum masculinitatea se definește mai ales prin două tipuri de activități majore concentrarea ("concentration") și proiecția ("projection") -, cercetătorul italian găsea o surprinzătoare similitudine între procesele cognitive și anumite perversiuni sexuale, precum fetișismul (fenomen de "concentrare" prin excelență) sau voyeurismul (ce ar corespunde
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
Din punct de vedere metodologic, argumentul prezentat aici se bazează pe presupunerea că transformarea regimurilor istorice specifice de acumulare merge mână în mână cu reconfigurarea regimurilor și a ordinii de gen. Prin conceptul de gen se subliniază construcția socială a masculinității și feminității, mai curând decât definiția biologică a sexelor. Linda Gordonxe "Gordon, L." (1993) definește genul ca fiind o serie de sisteme purtătoare de semnificații construite social, cum este cazul diferențelor sexuale în contextul unei dominanțe masculine sistematice. Așadar, genul
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
ordine simbolică a genurilor și, în același timp, o arenă a puterii pentru definirea limitelor căreia luptă cele două sexe. Dat fiind procesul dinamic de definire a ordinilor și a regimurilor de gen, nu se poate vorbi despre o unică „masculinitate” istorică și despre o neschimbată „feminitate” anistorică. Masculinitățile și feminitățile există în număr mare, în termenii contextelor spațiale și temporale cărora le aparțin. Regimurile și ordinile de gen sunt utilizate, în studiul de față, pe post de instrumente euristice pentru
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
o arenă a puterii pentru definirea limitelor căreia luptă cele două sexe. Dat fiind procesul dinamic de definire a ordinilor și a regimurilor de gen, nu se poate vorbi despre o unică „masculinitate” istorică și despre o neschimbată „feminitate” anistorică. Masculinitățile și feminitățile există în număr mare, în termenii contextelor spațiale și temporale cărora le aparțin. Regimurile și ordinile de gen sunt utilizate, în studiul de față, pe post de instrumente euristice pentru delimitarea și analizarea proceselor și a reconfigurării ulterioare
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
femeii. Adepții acestei școli pornesc de la premisa că structurile de stat pot fi folosite pentru promovarea intereselor femeilor (Stetson,xe ", D.M." Mazurxe "Mazur, A.", 1995; Eisensteinxe "Eisenstein, Hester", 1990). Spre deosebire de această viziune liberală asupra feminismului, scopul cercetărilor germanice este deconstrucția „masculinității” statului și, prin intervenția feministă, reconstruirea înseși structurii statului. Scepticismul manifestat față de stat și respingerea aproape completă a participării în cadrul instituțiilor politice ale acestuia sunt o trăsătură foarte caracteristică a „mișcării feministe autonome” germane. Dată fiind moștenirea autoritară și nedemocratică
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
provin din clase sociale și din medii educațional-ocupaționale relativ similare, subiecții din cadrul grupelor de vârstă și subgrupelor au reacții individualizate la problemele profesionale și familiale. Acest lucru subliniază diferențele dintre modalitățile prin care indivizii negociază limitele structurale și culturale ale masculinității și feminității pe baza circumstanțelor personale, a temperamentelor, intereselor și talentelor. Folosind taxonomia lui Dinnersteinxe "Dinnerstein, M." (1992) a supraîncărcării rolurilor femeilor, există printre aceste femei indiene asiatice „împăciuitoarele”, cum sunt A, E, G, P și Q, care se supun
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
apar în orice instituție. Fiecare organizație (el le include aici și pe cele formale, precum școlile, dar și instituții mai difuze, cum ar fi piețele, statul sau chiar anturajul din cartier) adoptă practici care construiesc diverse tipuri de feminitate și masculinitate. În cazul Mexicului și al Statelor Unite, instituțiile relevante ar fi familia, organizațiile religioase, școlile, latifundiile, ca edijos mexicane (comunitate agricolă care este și unitate de producție), și, de asemenea, companiile, partidele politice, organizațiile nonguvernamentale, organizațiile internaționale, administrația locală, guvernele statale
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
imaginii paternale pe de o parte, și a imaginii copilului ideal, ce satisface dorința maternă, pe de altă parte. Adolescent fiind, el nu mai poate să-și satisfacă mama, dar păstrează o imagine ideală a tatălui său care, protejându-i masculinitatea, îl conduce spre depresie. Comportamentele fobice îl apără de aceste transformări care îl sperie. Astfel, putem considera că simptoamele „anxietate și fobii școlare” sunt „echivalențe depresive”, mascând depresia subdiacentă și împiedicând travaliul de doliu cu care acest adolescent va trebui
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
un fel complex, acest lucru se leagă de reglementarea socială a sexualității. În aceeași măsură i s-ar putea replica lui Claude Lévi-Strauss că Tricksterul masculin nu este un „mediator” al opozițiilor de gen, ci negativul unui tipar consolidat de masculinitate 99. CÎt privește variantele mitului Sophiei, ele oferă un număr de transformări ale motivelor căderii sale, transformări care s-ar putea să reflecte folosirea unor „cărămizi” complementare, folosirea unor cărămizi aparent fără legături Între ele, sau folosirea oricărei combinații de
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
episod de maternitate nedorită, de o Mamă cuprinsă de Îndoială. Există și excepții: „protognosticii” (Simon, Menandru, Saturnin, Carpocrate); Cartea lui Baruh, a lui Iustin Gnosticul; Tratatul Tripartit, unde Sophia este Înlocuită prin entitatea masculină Logos, un „Tată” care manifestă, În ciuda masculinității, un tip de slăbiciune care În alte scrieri pare a fi apanajul entităților feminine; scrierile lui Ipolit, ale sethienilor și PSem, unde ipostazele sînt impersonale și „naturaliste” - un sex hermafrodit care se autofecundează, un VÎnt În formă de șarpe; și
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
și 2001. Modelul dimensiunilor de variație culturală, elaborat de Geert Hofstede, include elemente propuse în modelele precursorilor săi în domeniul investigării variației culturale. Conform acestei teorii, diferențele dintre culturi pot fi captate prin cinci parametri de variație culturală: individualism/colectivism, masculinitate/feminitate, distanța față de putere, evitarea incertitudinii, orientarea temporală. Modelul propus de Hofstede este unul „sintetic”, „artificial” (opus lui „natural”), în sensul că absolutizează, din necesități metodologice, unul sau altul dintre polii fiecărei dimensiuni de variație, fără a surprinde interrelaționările dintre
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
trăiește în societăți preponderent colectiviste. Se observă că majoritatea societăților individualiste sunt țări dezvoltate economic sau situate în Vest, în timp ce gradul de colectivism are un indice ridicat în special în țările mai puțin dezvoltate economic (Japonia este excepția acestei generalizări). • Masculinitate/feminitate. Această dimensiune reflectă valorile dominante în societate: valorile asociate cu masculinitatea, respectiv valorile asociate cu feminitatea, precum și relația dintre cele două sexe în raport cu diverse roluri sociale. În culturile masculine sunt cultivate valori precum puterea, ambiția, asertivitatea, agresivitatea, eroismul, rezolvarea
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
țări dezvoltate economic sau situate în Vest, în timp ce gradul de colectivism are un indice ridicat în special în țările mai puțin dezvoltate economic (Japonia este excepția acestei generalizări). • Masculinitate/feminitate. Această dimensiune reflectă valorile dominante în societate: valorile asociate cu masculinitatea, respectiv valorile asociate cu feminitatea, precum și relația dintre cele două sexe în raport cu diverse roluri sociale. În culturile masculine sunt cultivate valori precum puterea, ambiția, asertivitatea, agresivitatea, eroismul, rezolvarea conflictelor prin luptă, obiectele, banii, competiția, succesul, progresul, munca este unul dintre
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
Conform studiului efectuat de Hofstede în 1984, următoarele țări se numărau printre cele mai „masculine”: Japonia, Australia, Venezuela, Italia, Elveția; următoarele țări ocupau primele locuri printre cele „feminine”: Suedia, Norvegia, Olanda, Danemarca, Finlanda. Măsurătorile din 1997 arată următorii indici de masculinitate: Japonia - 95, Germania - 66, SUA - 62, Hong Kong - 57, China - 50, Indonezia și Africa de Vest - 46, Franța - 43, Rusia - 40. Se observă că gradul de masculinitate este ridicat în Japonia și în unele țări europene ca Germania, Austria, Elveția; moderat în țările
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
locuri printre cele „feminine”: Suedia, Norvegia, Olanda, Danemarca, Finlanda. Măsurătorile din 1997 arată următorii indici de masculinitate: Japonia - 95, Germania - 66, SUA - 62, Hong Kong - 57, China - 50, Indonezia și Africa de Vest - 46, Franța - 43, Rusia - 40. Se observă că gradul de masculinitate este ridicat în Japonia și în unele țări europene ca Germania, Austria, Elveția; moderat în țările anglo-saxone; relativ scăzut în unele țări latine și în Asia; scăzut în țările nordice și în Olanda. • Distanța față de putere. Acest parametru măsoară felul
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
termen lung; țările musulmane, țările africane, Marea Britanie, Statele Unite, Pakistan sunt culturi cu orientare pe termen scurt. Un indice mediu al orientării temporale au Olanda, țările nordice, Franța, Germania. * * * Corelațiile preferențiale stabilite între parametrii de variație culturală sunt următoarele: individualism, colectivism - masculinitate, feminitate; distanța față de putere - evitarea incertitudinii. Din prima corelație au rezultat următoarele date: sunt culturi individualiste masculine Statele Unite, țările anglo-saxone, culturile germanice, Italia, Ungaria, Polonia, Cehia; sunt culturi individualiste feminine țările nordice, Olanda, Franța, Malta; sunt culturi colectiviste masculine Grecia
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
și nivel ridicat de evitare a incertitudinii. O grupare a țărilor în funcție de variația culturală poate crea o imagine sintetică generală asupra culturilor lumii, chiar dacă există variații uneori semnificative în cadrul unui grup (apud Ronen, 1986): Grupul de țări Individualism/ Colectivism Feminitate /Masculinitate Distanța față de putere Evitarea incertitudinii Țările nordice 2 6 6 6 Țările germanice 4 1 5 3 Țările anglo-saxone 1 2 4 5 Europa latină 3 5 3 1 America Latină 6 3 2 2 Orientul Ândepărtat 5 4 1 4
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]