6,417 matches
-
a proiectului de hotărâre de guvern este că masteratul poate fi organizat și online, dacă instituția de învățământ superior dispune de platforma informatică necesară. Pentru studenți, durata totală a ciclului de studii de licență și a ciclului de studii de masterat trebuie să corespundă obținerii a cel puțin 300 de credite de studii transferabile. Programul de pregătire a masterandului trebuie să conțină și o componentă de cercetare științifică sau creație vocațională, care se poate realiza în echipe de cercetare științifică constituite
Agenda2006-06-06-scoala () [Corola-journal/Journalistic/284731_a_286060]
-
lucrează aici: Michael Metzeltin și Petrea Lindenbauer. Datorită acestor oameni, limba mea maternă a căpătat la Universitatea vieneză un statut egal cu al celorlalte limbi romanice predate în Institut - are un curriculum complet care cuprinde studii de licență și de masterat. Cei doi profesori continuă o tradiție a predării limbii române la Viena, inițiată de Sextil Pușcariu, care studiază în capitala Austriei între anii 1902-1904 sub îndrumarea profesorului Wilhelm Meyer-Lübke; obține docența în 1905; înființează (în 1904) și conduce timp de
Români la Universitatea din Viena: Michael Metzeltin, Petrea Lindenbauer și Mădălina Diaconu by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/3906_a_5231]
-
ieșiți cu amicii la o here, mergeți la un grătar, faceți dragoste, numai NU MERGEȚI LA REFERENDUM.... țin să fac o precizare: mă adresez acelora care au rate în euro, acelora care an muncit pe brand pentru diplomele lor de masterat și doctoral, acelora care se sitnt jigniți de modul în care ne tratează, din nou, U.E. dar și acelora care muncesc cinstit, plătesc taxe peste taxe la stat pentru că unii să stea cu mâna întinsă pentru ajutorul social (această minunată
Înlocuită pentru implicare politică: "Faceţi dragoste, numai nu mergeți la refrendum" () [Corola-journal/Journalistic/43334_a_44659]
-
București; Prof. dr. Nicolae Șerban Tanașoca, Directorul Institutului de Studii Sud-est auropene al Academiei Române; Lucian Dan Teodorovici, scriitor; Conf. Dr. Zoltan Tibori Szabo, Departamentul de Științe Politice, Administrație și Comunicare, Universitatea “Babeș-Bolyai”, Cluj-Napoca; Conf. Dr. Nicolae Toboșaru, Universitatea din Oradea, Masteratul de Studii de securitate Euopeană; Prof. dr. Florin Țurcanu, Facultatea de Științe Politice, Universitatea din București; Dr. Silviu Văcaru, Institutul de Istorie “A.D. Xenopol” al Academiei ROmâne, Iași; Alexa Visarion, regizor; Conf. Dr. Viorel Vizureanu, PhD, Facultatea de FIlosofie, Universitatea
Apel anti-Băsescu al intelectualilor români () [Corola-journal/Journalistic/43473_a_44798]
-
Marius Miheț Debutanții noștri au chipul prezentului alienant și homofob. După un liceu german, o diplomă universitară în studii europene și un masterat în Germania, Flavius Ardelean s-a mutat definitiv în Anglia, îngroșând rândurile revoltaț ilor cu atitudini dulciamă rui față de țară. În cartea sa de debut, Îmblânzitorul apelor, naratorul amintește cum eroul - bursier în străinătate - ajunge să mintă în privința apartenenței sale
Un poem apocaliptic by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4267_a_5592]
-
Secretarul de stat în Ministerul Educației, Ștefania Duminică, a plagiat lucrarea de masterat, susține Universitatea București. Analiza a fost făcută de Comisia de etică. Disertația Ștefaniei Duminică este un plagiat "de formă extremă, masiv și rudimentar", situația fiind una incredibilă: "a luat o lucrare gata făcută și a schimbat numai numele autoarei cu
Ştefania Duminică a plagiat, susține Universitatea București () [Corola-journal/Journalistic/44470_a_45795]
-
Liviu Bordaș a studiat la Facultatea de Filozofie a Universității din București, de la licență până la doctorat, și, ca visiting student, la Facultățile de Indologie ale Universităților din Viena, Roma, Heidelberg și Florența. A urmat un masterat în sanscrită la Universitatea din Pondichéry (India), iar în prezent definitivează teza de doctorat la Special Centre for Sanskrit Studies al Universității „Jawaharlal Nehru“ din New Delhi. A activat în calitate de cercetător științific la Institutul de Studii Orientale „Sergiu Al-George“ (București
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
Ioana Bâldea Constantinescu s-a născut în 1979 în București. A absolvit Facultatea de Limbi și Literaturi Străine a Universității București, spe cializarea engleză-spaniolă, și un masterat în studii culturale americane la aceeași facultate. Din 2001 până în prezent, lucrează ca jurnalist în cadrul Societății Române de Radiodifuziune: este moderator, producător, coordonator de line cu interese în zona de documentar, feature, sound art, sound environment. Dintre emisiu nile produse
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
deschidea o expoziție la Bayreuth, cu ocazia Festivalului Wagner. M-am oprit asupra ultimei invitații. Mi-a fugit gândul imediat la Mihai. Dacă m-aș fi dus acolo, l-aș fi văzut și pe el. Terminase studiile și făcea un masterat. Era foarte bine apreciat. Începuse să fie solist în concerte. Seara, când am ajuns acasă, Camelia era toată numai zâmbete. Ce s-a întâmplat, de ești atât de veselă? Am primit o scrisoare de la Mihai, în care ne comunică faptul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
am putut urmări, iar pe cea a coregrafului polonez Ryszard Kalinowsky am consemnat-o aparte - le menționez cu comentariile pe care le suscită, încercând a pătrunde și dincolo de scoarță, către adâncime. Corpul obiect Specialistul în antropologia modei, Alexandru Bălășescu, cu masterat în Etnologie (Lyon) și doctorat în Antropologie (Universitatea din California), a ținut o prelegere la Centrului Național al Dansului București (CNDB), intitulată Proiectul modern sau Etica Corpului Transparent. După un succint istoric al modului cum a fost și este privit
Caleidocop coregrafic by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/7207_a_8532]
-
Virgil Mihaiu Studiul Relațiile culturale luso-române de Daniel Silva Perdigao a fost elaborat, ca lucrare de masterat la Universidade Aberta din Lisabona, în anul 1998. Deceniul scurs de atunci nu a alterat actualitatea ideilor enunțate de autor (născut la Porto în 1952, stabilit temporar în România prin anii 1960, absolvent al Facultății de Filosofie din București în
Frânturi lusitane - Un studiu comparatist portughezo-român by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/8800_a_10125]
-
o iremediabilă contaminare cu spiritul caragialesc (căruia în canonul cultural portughez i-ar corespunde oarecum eleganța mordace a lui Eça de Queiroz). În 1998, Daniel Silva Perdigăo și-a sistematizat vastele cunoștințe despre relațiile culturale luso-române într'o lucrare de masterat intitulată As Relaçőes Culturais Luso-Romenas, realizată sub egida Universității Deschise din Lisabona. O inițiativă extrem de utilă, probabil unică în acest domeniu. Simpla înșiruire a titlurilor capitolelor stârnește curiozitatea: Semi-periferii și culturi de frontieră; Portughezi, români, ideologia Cruciadei și a Epocii
Frânturi lusitane - Lusoromânul by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/8905_a_10230]
-
vocație. Debutul meu didactic s-a petrecut la Heidelberg în 1986. Au urmat profesorate la Frankfurt, Bayreuth, în Africa de Sud, iar din 1996 funcționez la Universitatea "Carl von Ossietzky" din Oldenburg. Unde este profesoară la Catedra de Compoziție și unde păstorește masterate (în perspectivă, probabil, și doctorate), printre alții, și ale numeroșilor bursieri români. Într-o vreme erau mulți studenți români aici, fie de la București, fie de la Cluj. Cu toții s-au orientat rapid într-o lume nouă pentru ei. Au învățat limba
Avantaj muzica românească by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8971_a_10296]
-
distorsionată, orală și mai degrabă nesistematică), despre autoarea consistentului studiu apărut la Cartea Românească nu se știa, până acum, mai nimic. Nici din publicistică, nici din zvonuri, nici din presupuneri. Absolventă a Facultății de Studii Europene din Cluj și a masteratului de Studii Europene Comparate, angajată în sectorul privat, Alexandra Tomiță nu beneficia măcar de vreo aureolă literară ce ar fi putut-o înscrie în cursă. Un debut integral, așadar, lipsit de impuritățile așteptării sau de aluviunile faptului - pe cât se poate
O carte glorioasă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9001_a_10326]
-
superior, curricula apare interpretat ca substantiv feminin singular: "înainte de 1990, curricula academică avea o structură foarte simplă" (umfiasi.ro); "curricula specifică pentru diferite niveluri educaționale" (biblioteca.ase.ro); " universitară se elaborează pentru programele de studii noi și existente, licență și masterat" (uoradea.ro), "noua curriculă are în vedere ca studenții să devină capabili să-și formuleze propriile obiective de învățare" (medfam.ro); "programul de rezidențiat se desfășoară după o curriculă de pregătire și un barem de manopere" (emedic.ro). Multe exemple
Curricula by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9402_a_10727]
-
stat de drept era firesc să ajungem cu nedumeririle inclusiv până la Constituție! în politică nu este recomandată ignorarea "buturugilor mici". Instrumentarul socio-dema-gogie ruginit a rămas intact: diversiunea, delațiunea, mistificarea și înscenarea, cu aceleași inepte rezultate dintotdeauna, Zvonistica însă pretinde un masterat separat! După atâția ani încă "vorbim" despre "legea lustrației" (punctul 8 din Proclamația Timișoara) când ar fi putut funcționa simpla lege a bunului-simț, iar diferența între republica parlamentară sau/ și prezidențială nu este înțeleasă începând din dealul Cotroceni și până la
Kitsch-ul și noi by Alexandru Bucur () [Corola-journal/Journalistic/9439_a_10764]
-
normele europene", cel mai adesea se ajunge în situații care, dacă n-ar fi triste, ar părea vesele. Am să dau un singur exemplu: acela al "implementării" Convenției de la Bologna. Se știe, aceasta prevede o eșalonare pe trei nivele (licență, masterat și doctorat) a studiilor universitare. E limpede că mai peste tot baza o alcătuiește licența (deși sînt în plină dezvoltare și fabricile de masterate pentru funcționarii publici cărora o asemenea diplomă le asigură un semnificativ spor de salariu). Astfel că
Învățămăntul universitar by Mihai Maci () [Corola-journal/Journalistic/9486_a_10811]
-
acela al "implementării" Convenției de la Bologna. Se știe, aceasta prevede o eșalonare pe trei nivele (licență, masterat și doctorat) a studiilor universitare. E limpede că mai peste tot baza o alcătuiește licența (deși sînt în plină dezvoltare și fabricile de masterate pentru funcționarii publici cărora o asemenea diplomă le asigură un semnificativ spor de salariu). Astfel că prima morală a Bolognei a fost aceea că Facultatea s-a redus de la patru, la trei ani. Ca să nu riscăm disponibilizarea unor colegi (cu
Învățămăntul universitar by Mihai Maci () [Corola-journal/Journalistic/9486_a_10811]
-
produs: în trei ani de zile se face și pregătirea generală (că doar asta scrie pe diplomă), și cea de specialitate (căci fără profesori de la alte discipline ne specializăm). E mai puțin limpede ce va face - cam cu aceiași profesori - masteratul. Cum Europa n-a reușit încă această performanță, putem fi mîndri că sîntem, încă o dată, protocroniști! Cu mai bine de opt decenii în urmă, la înființarea Universității din Cluj, Vasile Pârvan spunea că, dacă e ca noua Universitate să devină
Învățămăntul universitar by Mihai Maci () [Corola-journal/Journalistic/9486_a_10811]
-
locul ei firesc între limbile romanice, cu sunetul ei specific și cald. Munca sa stăruitoare și pasionată cu tinerii dădea de mult timp rezultate remarcabile: studenții Teresei Ferro vorbeau românește, scriau în limba lui Eminescu, făceau lucrări de licență, de masterat și de doctorat legate de România. Chinuită de o boală grea, diagnosticată în 2001, Teresa Ferro nu s-a lamentat niciodată, purtându-și cu demnitate suferința. Și-a dus viața înainte, fără răgaz, cu aceeași tenacitate și pasiune. Nu a
Teresa Ferro (1956-2007) by Ioan-Aurel Pop () [Corola-journal/Journalistic/9500_a_10825]
-
și pace, Editura CH Beck, București, 2007. Jocuri pe scena lumii. Conflicte, negocieri, diplomație, Editura CH Beck, București, 2007. Tablouri din Războiul Rece. Memorii ale unui diplomat român, Editura CH Beck, București, 2007. Negocierile, Un model folosit în cursul de masterat de Relații Internaționale de la SNSPA și în activitățile Universității Mării Negre; capitol al volumului în pregătire "Diplomația secolului XXI"; Mommsen Theodor, Istoria română, vol. ÎI, Editura Științifică și Enciclopedica, București, 1988. Istoria română, vol. IV, Editura Enciclopedica, București, 1991. Montias John
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
Negocierile, p. 8. 255 Richard E. Walton and Robert B. McKersie, A Behavioral Theory of Labor Negotiations. An Analysis of a Social Interaction System, New York, McGraw-Hill, 1965, pp. 11; 126. 256 Mircea Mâlita, Negocierile, Un model folosit în cursul de masterat de Relații Internaționale de la SNSPA și în activitățile Universității Mării Negre; capitol al volumului în pregătire "Diplomația secolului XXI", p. 23. 257 Franz Cede, "The Legal Perspective on Internațional Negotiations", în Victor A. Kremenyuk (coord.), Internațional Negotiation. Analysis, Approaches, Issues, Jossey-Bass
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
asigură pregătirea prin Învățământul preuniversitar, precum și durata de școlarizare; Hotărârea Guvernului nr. 875/2005 privind aprobarea strategiei pe termen scurs și mediu pentru formare profesională continuă, 2005 2010. Hotărârea Guvernului nr. 404/2006 privind organizarea și desfășurarea studiilor universitare de masterat etc. În cazul funcționarilor publici, reglementarea specială În materie o reprezintă Hotărârea Guvernului nr. 1066/2008. 3. Obiectivele principale ale formării profesionale Art. 188 din Codul muncii stabilește aceste obiective. Ele constau În: obținerea unei calificări profesionale; adaptarea salariatului la
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
poate ajunge, foarte bine, ministru al Transporturilor, și atunci de ce să nu mă fac controlor de bilete, îmi spui și mie de ce, este o meserie absolut fascinantă și pentru asta nu trebuie să mergi tocmai până la Londra să faci un masterat. Singura problemă este că eu nu pot fi un controlor de bilete universal, eu nu pot controla bărbații, de pildă, ăștia s-ar uita la mine, apoi, probabil, ar încerca un sentiment de milă, ca până la urmă mutra mea nătăfleață
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
N-oi fi prea temerar ?- cum mi se reproșa În deceniul nouă. N-oi fi prea cuminte? - cum mi se mai reproșează, după 2000. Am scris caiete de regie la Cehov cînd aveam 30 de ani. Predau și la un masterat Cehov. L-am și montat, de trei ori. Și totuși, nu de mult, pe cînd Începeam cu studenții actele 3 & 4 din Trei surori, Într-o sală improprie, la un 28 demisol deloc prietenos, mă apucau emoțiile, speriat (cantotdeauna) de
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]