3,606 matches
-
albastrului aparține plasticienei Carmen Popovici Maxim, profesor emerit de arte, plasticiană care s-a format artistic atât la universitatea orădeană, cât și la cea ieșeană. Robert Cobuz, format în atmosfera artistică și universitară a Iașilor, demonstrează privitorilor acestei expoziții sui-generis, meșteșugul realizării unor deosebit de expresive icoane pe sticlă din care și învățăceii săi pot deprinde taine ale acestei arte străvechi. Tot la Iași studiază artele plastice un alt expozant, Florin Grosu, cel vestit prin talentul de portretist și caricaturist, cu care
ARTICOL PRIMIT DE LA PRIETENA MEA SCRIITOAREA LUCIA OLARU NENATI de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 2185 din 24 decembrie 2016 by http://confluente.ro/rodica_elena_lupu_1482573793.html [Corola-blog/BlogPost/344780_a_346109]
-
Nerun: - Tinere răpus de jale, ce-mi ieșiși acum în cale, care mi-ai dăruit tabloul acesta neprețuit!... Nu vreau să-ți rămân pe veci datoare, așa că pot să-ți dau o îndrumare, de vrei să câștigi parale multe din meșteșugul tău!... Iaca, te duci la marginea acestui oraș, pe o uliță pe care o știu eu... acolo unde locuiește o boieroaică foarte bogată, care are case mari și este nemăritată. Dacă îi avea ceva noroc, acolo este rost să câștigi
BALADA LUI NERUN (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1395 din 26 octombrie 2014 by http://confluente.ro/viorel_darie_1414299981.html [Corola-blog/BlogPost/379872_a_381201]
-
fază prin proiecte-pilot, a unei politici publice pentru dezvoltarea prioritară a turismului cultural, bază a dezvoltării durabile în plan local; ... q) utilizarea fondurilor europene în sectorul cultural, în principal pentru: restaurarea monumentelor istorice, reabilitarea centrelor istorice, încurajarea/promovarea tradițiilor și meșteșugurilor, turismul cultural, industriile culturale și creative, formarea profesională; ... r) pregătirea unui program operațional dedicat sectorului cultural pentru următoarea perioadă programatică a fondurilor structurale, 2013-2019; s) susținerea inițiativei private în cultură și a sectorului cultural independent și stimularea cooperării culturale transfrontaliere
EUR-Lex () [Corola-website/Law/243686_a_245015]
-
de a cunoaște, a respecta și a pune în valoare patrimoniul cultural național; 14. susține programe pentru promovarea, protejarea și revitalizarea culturii tradiționale și a patrimoniului cultural imaterial; 15. promovează și coordonează, în condițiile legii, programe de formare în domeniul meșteșugurilor și ocupațiilor tradiționale; 16. coordonează activitatea de atestare a artiștilor liber-profesioniști, a traducătorilor, precum și activitatea de atestare și avizare în domeniul impresariatului artistic; 17. suspendă sau retrage, după caz, avizele și/sau atestatele acordate, în cazul nerespectării de către titulari a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/243686_a_245015]
-
1816 pe Petru Efesiul, unul din grecii pricepuți în muzică eclesiastică, care i-a transmis nu numai cunoștințele de bază ale artei muzicale, dar și dorința de perfecțiune. Școala acestuia a funcționat pe lângă biserica Sf. Nicolae Șelari. Aici învață și meșteșugul tiparului, în tipografia aceluiași Petru Efesiul, iar în 1819 ajunge "director" al tipografiei și tipărește pentru întâia dată un Axion în românește, care, din nefericire, nu s-a păstrat. Perioada sa de debut muzical corespunde cu campania de autohtonizare a
ANTON PANN de OVIDIU DINICĂ în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ovidiu_dinica_1412148146.html [Corola-blog/BlogPost/353075_a_354404]
-
Atena între anii 427 - 342 î.Hr. ne vorbește despre gândirea și religia geților: „Tot așa e CHARMIDES și cu descântecul nostru. L-am deprins în tabără de la un trac, unul dintre medicii lui ZALMOXIS, despre care se spune că stăpânesc meșteșugul de a te face nemuritor. Și spunea tracul acesta că medicii heleni pe bună dreptate iau seama tocmai la ceea ce pomeneam, numai că ZAMOLXIX, adaugă el, regele nostru care e zeu, arată că după cum nu trebuie să încercăm a vindeca
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 by http://confluente.ro/Romania_intre_scutul_antiracheta_amer_marin_voican_ghioroiu_1338400834.html [Corola-blog/BlogPost/371142_a_372471]
-
stilizare. Prelucrarea lemnului este prezentă de la butoaiele de Cosești Argeș, făcute din lemn de dud, stejar, prun, salcâm, la ghivece de flori, obiecte de tors și de cult religios, mori de vânt, faruri. Uneori cultivarea florilor este îmbinată cu măiestria meșteșugurilor. Astfel ne rețin atenția minighivecele de flori ale tinerilor Stama Mădălina și Antonescu Eugen, tăiate în lemn sub formă de uluce, pătrate sau cercuri, cât și aranjamentele florale ale doamnei Cristea Maria din București, expuse pe pănuși, pe lemn, ornate
SIMFONIA LALELELOR, PITEŞTI, JUD. ARGEŞ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1262 din 15 iunie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1402824296.html [Corola-blog/BlogPost/365491_a_366820]
-
Nistor Burileanu, pentru părți din hotarele moșiilor Degerați, Prunișor și Ercea, tranzacționate anterior între cei doi. În iunie 1800 cei doi întocmesc cartea de hotărnicie cerută - autentificată de Căimăcămia Craiovei și dau o primă rezolvare a acestui litigiu 3 . Acest meșteșug al agrimensurii, dar și înclinarea spre îndeletniciri ostășești- administrative și poate neguțătorești, au determinat schimbarea statutului social- economic al ramurei Drăghici Băbeanu, cu descendenții acestuia. Drăghici ajunge boiernaș-polcovnic, fiind probabil ieșit din indiviziune, știutor de carte și practicant recunoscut al
MITE MĂNEANU/FAMILIA BĂBEANU: DIN VATRA SEVERINEANĂ-MEHEDINȚEANĂ, ÎN ȚARA LOVIȘTEI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1781 din 16 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1447656589.html [Corola-blog/BlogPost/342872_a_344201]
-
al agrimensurii, dar și înclinarea spre îndeletniciri ostășești- administrative și poate neguțătorești, au determinat schimbarea statutului social- economic al ramurei Drăghici Băbeanu, cu descendenții acestuia. Drăghici ajunge boiernaș-polcovnic, fiind probabil ieșit din indiviziune, știutor de carte și practicant recunoscut al meșteșugului hotărniciilor. (agrimensura, măsurarea pământurilor, delimitarea trupurilor de moșie după reguli tradiționale și moderne). Această abilitate, moștenită de urmașii săi, a permis acestei ramuri a Băbenilor mehedințeni și gorjeni să ajungă la treapta de boiernași și boieri mici, stăpâni ( după 1864
MITE MĂNEANU/FAMILIA BĂBEANU: DIN VATRA SEVERINEANĂ-MEHEDINȚEANĂ, ÎN ȚARA LOVIȘTEI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1781 din 16 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1447656589.html [Corola-blog/BlogPost/342872_a_344201]
-
crescut, n-a putut să crească în raport cu groaza de cheltuieli pe care le-au impus formele de civilizație străină, introduse cu grămada în țara noastră... Clasele productive au dat îndărăt; proprietarii mari și țăranii au sărăcit; industria de casă și meșteșugurile s-au stins cu desăvârșire - iar clasele improductive, oamenii ce încurcă două buchi pe hârtie și aspiră a deveni deputați și miniștri, advocații, s-au înmulțit cu asupră de măsură, dau tonul, conduc opinia publică. Care credeți că este cauza
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/interviu-cu-mihai-eminescu/ [Corola-blog/BlogPost/94232_a_95524]
-
e numai o cestiune a mișcării bunurilor; ea e mai adâncă, e socială și morală. Fără muncă și fără capitalizarea ei, adică fără economie, nu există libertate. Celui care n-are nimic și nu știe să se apuce de nici un meșteșug dă-i toate libertățile posibile, tot rob e, robul nevoilor lui, robul celui dintâi care ține o bucată de pâine în mână. Nu există alt izvor de avuție decât sau munca, fie actuală, fie capitalizată, sau sustragerea, furtul. Când vedem
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/interviu-cu-mihai-eminescu/ [Corola-blog/BlogPost/94232_a_95524]
-
totodată al individualismului, cuprinde primejdii și mai mari. El preface viața într’o luptă de exploatare reciprocă, care poate ajunge la disoluțiunea completă a statului. Și într’acolo tind ideile comuniste internaționale de azi. Între aceste două extreme e poate meșteșugul adevăratei politice. Atitudinea dumneavoastră intransigentă la adresa evreilor imigranți v-a atras antipatia acestora și, implicit, reputația de antisemit. Imaginea este contrafăcută și se bazează pe necunoașterea publicisticii Dumneavoastră. De aceea, v-aș ruga să vă nuanțați atitudinea în chestiunea evreiască
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/interviu-cu-mihai-eminescu/ [Corola-blog/BlogPost/94232_a_95524]
-
caracterul de sărbătoare și amploarea târgurilor s-au extins, datorită manifestărilor pe care le impun: spectacole, expoziții, concursuri, reușind să depășească limitele unei regiuni și chiar ale unei țări. Printre târgurile renumite atât în țară, cât și în străinătate, dedicate meșteșugurilor și în mod deosebit olăritului, ocupație străveche la români, se află „Cocoșul de Horezu” ajuns anul acesta la cea de-a XLI-a ediție. Horezu, capitala ceramicii românești, a fost ales ca loc de desfășurare a acestei manifestări, datorită practicării
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1403179328.html [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]
-
100%, cu urzeală de bumbac, toate în culori naturale: gri, bej, roșu, maro, bleu. Reprezentative pentru ceramica și artizanatul din Oltenia sunt și atelierul și casa familiei Paloș Ion și Paloș Mihaela, din localitatea Horezu. Domnul Paloș Ion a învățat meșteșugul olăritului de la socrii dumnealui, l-a completat cu studii în Grecia și în Creta, și cu toate acestea în atelierul propriu creează numai obiecte din ceramică de Horezu. Este profesor la Școala Populară de Artă din Râmnicu-Vâlcea și un foarte
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1403179328.html [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]
-
roșu monarh, roșu auriu sau culori combinate: roșul popii obținut din portocaliu și roșu monarh, maro nectarin combinat cu roșu monarh, crem și galben etc. Mitu Marian Nicolae este profesor la Școala Populară de Artă Pitești, secțiunea Coșești, a învățat meșteșugul olăritului de la bunica lui, Valerica Ene, care a avut o așa de mare dexteritate în modelatul oalelor, încât ar fi putut umple cu ele un sfert din Râul Doamnei. Pe vasele realizate la Coșești există un motiv unic în țară
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1403179328.html [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]
-
de Corund încearcă tot felul de inovații ale tehnicii de lucru, motivelor și cromaticii,în speranța că așa își vor atrage mai ușor clienții. Frații Györfi, Hegeduș și Domokoș Ferenc, deși foarte tineri, și-au propus să ducă mai departe meșteșugul, dar aduc o simplificare a culorilor și a motivelor: în afară de lalea pictează pe vasele lor și margareta, fondul este roșu pământ, florile sunt pictate în culori vii: galben, roșu, portocaliu, albastru, bleu, verde, iar porumbeii tradiționali sunt înlocuiți de cocoși
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1403179328.html [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]
-
precum candelele sau felinarele în formă de dovleac, cu chip de om sculptat, deja amintite și ghivecele de flori, pe orizontală, cu floare decupată în partea de sus și cu buzunare laterale pentru flori mai mici. Ceramica nu este numai meșteșug, ci și artă, după cum demonstrează ceramiștii artiști prezenți la târg. Martin Vasilica, Sibiu, județul Sibiu, expune vase ornament tradiționale sau unicate, rod al imaginației personale, lucrate la roată sau pe placă la masă, în culori naturale de pământ, prelucrate chimic
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1403179328.html [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]
-
Florea Ștefan nu este numai utilitar și decorativ, ci și de a le crea o stare psihică, pozitivă vizitatorilor și cumpărătorilor. Rod al imaginației creatorului sunt și bijuteriile lucrate manuale, din argilă policromă de către Sârbulescu Nicoleta, Râmnicu-Vâlcea. O îmbinare între meșteșug străvechi și imaginație proprie oferă și Deak Csaba, din Odorheiu Secuiesc, în expoziția din podoabe de ceramică, ce au la bază forme și ornamente populare, prelucrate și adaptate după fantezie proprie, modelate din lut ars și pictat manual, reprezentând: păsări
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1403179328.html [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]
-
Argeș, precum: Stancu Stana, Stancu Ion, Drăgan Nicu Bebe, Smedescu Iulia Carmina, Nicolescu Gh. Tita și alții specializați în producerea de obiecte de uz casnic: linguri, oale, funduri, mese tradiționale, mici, rotunde, scaune, butoaie, dar și de persoane ce ridică meșteșugul la nivel de artă. Dan Dănescu, Pitești, județul Argeș, creează o diversitate de produse cu tematică istorică, reprezentând capete de domnitori: Ștefan cel Mare, Vlad Țepeș, dar și religioasă: Iisus, Maica Domnului, pistornice, cruci, păsări: cocoșul de munte, panoplie vânătorească
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1403179328.html [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]
-
un cilindru. Pasiunea pentru nai a transmis-o și fiicei sale, Dalila Cernătescu, interpretă renumită atât în țară, cât și în străinătate. Nagy Margareta, localitatea Chendu, județul Mureș, grație creativității proprii, a reușit să ridice la nivel de artă un meșteșug străvechi din satul dumneaei, care consta în împletirea de coșuri, saboți, pălării, platouri, din foi de porumb. În expoziția dumneaei frumoasă și atrăgătoare, pot fi admirate obiecte de design ambiental: coronițe, coșulețe, îngerași, iepurași realizați din pănuși de porumb și
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1403179328.html [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]
-
de domnul Drugă Adrian, pe lângă funcția decorativă, au și una terapeutică. Valeria Fercal, 62 de ani din comuna Vatra Moldoviței, județul Suceava, atrage și încântă prin ouă încondeiate în atelier propriu reprezentative pentru partea de nord a Moldovei. A învățat meșteșugul încondeierii ouălor, de la o bătrânică din sat, pe când se afla la o vârstă fragedă și este foarte mulțumită că a reușit să îl transmită copiilor nu numai din propria familie, ci și din țară, prin participarea la tabere de creație
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1403179328.html [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]
-
în război: roșu, bleumarin, roz, bleu. Niculescu Cristina, Stoenești, județul Vâlcea, creează obiecte de îmbrăcăminte și costume populare din borangic obținut de la viermii de mătase din crescătoriile proprii. Nicoară Raveca, meșter popular de pe Valea Someșului Mare, a practicat de mică meșteșugul țesutului, când jucăriile dumneaei erau acul, ața, războiul de țesut, țevile, suveica, sucala. Când avea vârsta de 9-10 ani și-a câștigat primii bănuți din vânzarea de gulere de cămașă cusute cu modele populare. Deși a devenit învățătoare, nu a
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1403179328.html [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]
-
când jucăriile dumneaei erau acul, ața, războiul de țesut, țevile, suveica, sucala. Când avea vârsta de 9-10 ani și-a câștigat primii bănuți din vânzarea de gulere de cămașă cusute cu modele populare. Deși a devenit învățătoare, nu a uitat meșteșugul țesutului și cusutului pe care l-a practicat în timpul liber, iar după 1990 l-a transformat într-o mică afacere de familie. Expune la târg fețe de masă, prosoape, sacoșe, din pânză de bumbac țesută în război, în cinci ițe
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1403179328.html [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]
-
lână, basmale, păpuși tradiționale ardelenești, toate fiind intens îmbodobite cu motive florale de diferite culori: verde, portocaliu, galben, bej, albastru, predominant fiind roșul aprins. Balea Ioan Daniel, Cugir, județul Alba, expune obiecte din piele lucrate în atelier propriu, după un meșteșug învățat în familie: curele, chimire, opinci, harnașamente, portchei, portcuțite, tolbe de vânătoare, huse de arme. Curelele sunt împodobite cu motive florale: lalea, floare-de-colț, ghinda specifică obiectelor de vânătoare. Sticlăritul, meșeteșug străvechi, își are și el reprezentanții lui la târg. Mihai
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1403179328.html [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]
-
sticlarii, lupul, simbolul Ordinului cavaleresc care avea grijă de convoaiele de neguțători. Domnul Rotar Alexandru posedă foarte multe secrete de obținere a sticlei și dorința dumnealui este de a le face cunoscute, mai ales, tinerilor pentru a transmite mai departe meșteșugul care, în era materialului plastic, a început să își piardă din importanță. Dumnealui ne prezintă un scurt istoric al glăjăritului (sticlăritului) în Ardeal, de la inițierea lui de către meșteșugari aduși de către grofi din Boemia, Austria, Germania, de la topirea masei de sticlă
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1403179328.html [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]