678 matches
-
ieșire din obscuritatea fumigenă între contururile unei imagini cât de cât stabile, sau măcar sensibile la necesitatea stabilizării. Una-i să ai nevoie de o imagine de sine mai prezentabilă și alta-i să fii în stare să ți-o meșterești. Majoritatea se bucurară, deci, în sinea lor de angajați de firmă când cuvintele lui Rică părură să marcheze o victorie asupra nedeterminării și să angajeze proiectul într-o direcție clară, care, în plus, suna foarte în acord cu ceea ce forurile
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
a zis cu slujbele noastre! sugeră Luc de pe bancheta din spate a mașinii. Confrați, vă avertizez că, omagiind nomadismul mongol, ne tăiem singuri craca de sub picioare. − Atâta pagubă! Toate lucrurile profunde au două tăișuri. Un motiv în plus să ne meșterim aripi. Suporturi, vă desfid! Vom naviga prin marele vortex al devenirii într-o arcă submersibilă de piele și oase. Ferea, că vine dirijabilul băutor de neant! La setea de noi a întunecatului orizont vom răspunde, la rându-ne, cu o
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
Ziduri virtuale se insinuează în spațiul social aparent nedistinct al prezentului. Cu atât mai bine pentru toți cei implicați! Dar Bart nu se lăsă: − Ne-om fi crezând noi mai flexibili și permeabili la alteritate decât strămoșii, dar ne-am meșterit și o platoșă de indiferență pe măsura incisivității noului. Antropofagii își cazau noii veniți de vază în stomac, iar noi le desfigurăm preventiv unicitatea cu sucuri gastrice neutralizante azvârlite în întâmpinare. Spațiul public a devenit un vomitoriu unde se lubrifiază
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
cu povești ale Decameronului. Harul său - se precizează - stă în aceea că „poate lega și strânge laolaltă, ca într-o avere nevisată, poveștile strânse la întretăierile timpului”. El se dedă unor manevre complicate de colportaj și de aglutinare a vorbelor, meșterind o „cutie cu povești” în adâncurile căreia s-a plămădit și universul Cărții. Dacă în special Povestirile din insulă sunt proto-forma (pretextul) unei bune părți din Cartea de la Metopolis, ultima parte a culegerii, Povestiri din muzeul scrisorilor, pare mai curând
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285610_a_286939]
-
de Navarra de E. Scribe, Regele de Robert de Flers și E. Caillavet, O zi de odihnă de Valentin Kataev, Cavalerul din Olmedo de Lope de Vega. Ultimele două traduceri sunt tipărite, la fel ca și tălmăcirile pe care le meșterește de unul singur: piesa Fiica omului de Jean de Beer (1956) și romanul lui Aleksis Kivi, Cei șapte frați (1963), pentru care s-a folosit de o versiune franțuzească sau nemțească. Deși cu intermitență, a făcut și publicistică (portrete de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285240_a_286569]
-
oraș, iar cei rămași să se confrunte cu o acută criză de materii prime. Viața economică a satelor din comună în secolul al XX-lea se caracterizează prin dispariția unor meșteșuguri și apariția altora noi. Și- au făcut, astfel, apariția meșteri tinichigii, zugravi de interior, betoniști sau teracotiști. Cultivarea și prelucrarea cânepei și inului. De o mare trecere se bucura, pe meleagurile noastre, cultivarea cânepii și a inului, plante cu o largă întrebuințare în industria casnică, în alimentație și în medicina
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
două persoane, tăiau pe vertical, lemnul însemnat la grosimea scândurii. Locuitorii cumpărau scândura necesară și de la târgurile săptămânale sau de la căruțele care treceau cu scândură prin sate, schimbând-o cu cereale. Ca meseriași vestiți care deserveau și alte sate, meștereau lemnarii Vasile Niță, Ghiță Anton, Vasile Maxim,Gheorghe Maxim cu fiul său Ion Maxim, butnarii Tache Vraciu, Neculai Apostu, Ghiță Chirilă, Aurel Chirilă și Victor Chirilă, tâmplarii Jenică Vraciu, Cezar Pușcuță și Ion Sandu. Fig. 5: Recipiente de lemn din
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Sare, mercur și sulf pe o etajeră.// De jur împrejurul poienii/ pădurea-și rezidește/ cortina de lemn și frunze/ alternanță de umbre și lumină./ Printre falii de timp/ nimbul universului desface/ o sferă în cuburi/ și cuburile-n piramide,/ zigurate construite de meșteri zidari/ ce-n ovoide/ înlănțuie cercuri.// E un univers în care arde o flacără în mii de culori. Suntem atâția aici, încât doar El ne mai știe. Suntem dintotdeauna pentru vecie./ Arareori însă trecem îmbrăcați în trupuri și nu recunoaștem
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
confecționarea cărămizilor din lut, nearse, care se numesc diferit: - chirpici, În Moldova, Oltenia, Dobrogea și Muntenia;văioage, În Banat și Transilvania. Cărămidarii călătoreau de primăvară până toamna, pe distanțe mari, În caravane de câte 20 de familii, În căutarea lucrului. Meșterii rromii recunoșteau argilele bune pentru cărămizi, după culoare, consistență, chiar și după miros. Proporția de argilă și de nisip se simte la mână. Era obligatorie o sursă de apă. Bulgării de argilă se pisau cu muchia sapei de patru ori
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
după care tăiau dinții mici subțiri și deși cu fierăstrăul cu dinți mărunți numit custură, iar dinții mari și rari Îi tăiau cu fierăstrăul cu dinți mari și groși numit tridentos, iar pentru degroșat foloseau o pilă dură numit rașpă. Meșterii pieptănari pricepuți și experimentați reușeau să facă până la 100 de piepteni Într-o zi. Meșterul care făcea cele mai multe pieptene era recunoscut și apreciat ca fiind cel mai bun. În prezent, se mai confecționează doar pieptenele de os. În trecut meșterii
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
rural de pe moșiile mănăstirești, boierești sau domnești de la Slobozia, Bahna, Băhnișoara, Mircești, Șcheia sau Miclăușeni, s-au așezat mai ales În zona de est a Romanului, În cartierul ”Strada Nouă” (Cartierul latin). Puțini erau rromii zlătari care erau recunoscuți ca meșteri aurari... După prigoana fascistă, Începând cu anul 1947 rromii căldărari sunt determinați și ei să se sedentarizeze și se stabilesc În Cartierul Muncitoresc și, mai nou, În ”Satul Olimpic”- Strada Fabricii. În prezent emanciparea rromilor este pe drumul cel bun
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
În oraș” TESTUL NR. 9 1. Citește textul: “Un pâlc de călăreți îmbrăcați în haine de sărbătoare sosea în satul cu pricina. Curios, boierul cu barba căruntă și sabia până la pământ sări de pe cal, privind bețișoarele înșirate pe jos. Ce meșterești aici, omule? se adresă cu bunătate musafirul de vază. Păi, ascuțim niște condeie, boierule! rosti lemnarul cu înțeles. Condeie? se veseli noul venit. Cum așa? Voi, oameni buni, doar nu știți a scrie. Și cum de lucrați voi în zi
CAIETUL MAGIC Clasa a III-a by Elena Boureanu () [Corola-publishinghouse/Science/483_a_882]
-
copilul. Sunt familii În care cea mai mică măsură de ordin educativ stîrnește strigătele de indignare ale bunicilor, unchilor, mătușelor, prietenilor etc., care Își prezintă opiniile, se contrazic, reproșează severitatea sau indulgența, sugerează sisteme și soluții salvatoare. Copiii mici sunt meșteri mari cînd este vorba să profite de aceste divergențe pentru a se elibera de orice regulă. De cele mai multe ori, Însă, bunicii constituie o sursă de experiență bogată și prețioasă pentru copil. Astfel, pentru copiii dintr-o familie numeroasă, bunicii oferă
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
zilelor de clacă, fără să depășească 9-10 zile pe an <footnote Al.Gonța, op. cit., p. 66. footnote>. Obligația de a munci include pentru vămeni prestații pentru construcții și reparații la clădirile principale și la anexele mănăstirii. Nu știm dacă existau meșteri pietrari de la început în Vama, chiar din secolul al XV-lea sau lemnari care să presteze muncile calificate, ori de lucrau ca salahori sub îndrumarea unor meșteri aduși din orașele Transilvaniei. Produsele pădurii, cu care vămenii erau într-o relație
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
al statelor europene, stabilirea relațiilor diplomatice între România (Republica Socialistă România) și Republica Federală Germană (la vremea respectivă, Republica Federală a Germaniei) apare și în zilele noastre, ca un act firesc, de normalitate, de înțelepciune, chiar de responsabilitate și curaj, meșterit cu multă dibăcie, având un larg ecou și generând numeroase consecințe, care s-au transpus în evoluția pe care aceasta a declanșat-o. Stabilirea relațiilor diplomatice constituia, în același timp, un imperativ decurgând din evoluția care, încet, dar inevitabil, totuși
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
cont60. Nicolae Manolescu reține ca reprezentative pentru acest "caracter ritualizat al existenței sătești" câteva scene din nuvela Gura satului. Nuvelele Popa Tanda, Scormon sau Pădurenca surprind același sat slavician pe jumătate capitalist în înfățișarea sa economică în care țăranii își meșteresc singuri cele de trebuință, vând și cumpără ca niște negustori. Acest lucru devine și mai evident în Mara unde scriitorul înfățișează o lume care e tot mai puțin țărănească, dacă o raportăm la satul românesc de la sud de munți, și
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
Dimineață se auzeau cum vorbeau în șoapte. M-am trezit puțin rușinată de slăbiciunea mea. Pe geam se vedea soarele care strălucea pe un cer curat, senin. Afară cei mici se distrau de minune cu o săniuță din lemn, probabil meșterită de tatăl lor. Zăpada le ajungea la genunchi. Ninsese toată noaptea. Le-am mulțumit gazdelor pentru ospitalitate și am vrut să plec. Eram îngrijorată de reacția tatei pentru că nu am ajuns la timp acasă. Gazdele m-au rugat să am
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
Adormirea Maicii Domnului” - Cromănești (16641666), ctitor Mitropolit Ștefan, În sat Pietreni; - m. arh.: biserica „Intrarea În biserică” (a doua jum. a sec. XVIII), cu pictură, sat Pietreni, cartier Ciorbești, - centru etnografic și folcloric: formație de cor laureată, arta cioplirii lemnului, meșteri făurari de instrumente muzicale - fluiere; - băile Costești, cu ape minerale bogate În sulf și iod - stațiune de interes local; - vile și pavilioane; - pensiunea Nicoleta. CÎINENI. - săpături arheologice: - urmele unui pod de peste Olt - „Podul lui Traian”, - castru roamn „Pons Vetus” (Podul
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Apollonius din Tyana (III, II), o mărturie a existenței unui unicorn: "Ei ne mai spun că în mlaștinile fluviului pot fi prinși măgari sălbatici, care au un corn în frunte, cu care se-nfruntă, ca taurii, nu fără vitejie. Indienii meșteresc din acest corn un vas de băut și se spune că oricine ar bea din el nu cade bolnav în acea zi, iar de este rănit, nu simte nici o durere, că poate trece chiar prin foc și că rămâne nevătămat
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
modernă, inovația se definește În termenii cererii, ca o modificare a valorii și satisfacției oferite consumatorului prin utilizarea acelorași resurse. Inovația a fost descoperită abia În secolul al XIX-lea. Înainte de 1880, progresul provenea din mansarde părăsite, unde genii semiridicole meștereau ceva misterios. Odată cu izbucnirea primului război mondial, invenția s-a transformat Într-o activitate sistematică, planificată și organizată cu mare precizie și cu un scop bine definit - „inovația devenea astfel cercetare”. Un salt analog are loc În prezent, de la „lovitura
[Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
Oglinzi fermecate, Iași, 1930; Ceasul de veghe, București, 1937; Glod alb, București, 1940; Poezii pentru copii, Chișinău, 1947; Krasnodon, Chișinău, 1950; Buzduganul fermecat, Chișinău, 1951; Nepoțica o învață pe bunica, Chișinău, 1951; Versuri noi, Chișinău, 1952; Mi-i drag să meșteresc, Chișinău, 1953; La noi în ogradă, Chișinău, 1954; Poezii și poeme, Chișinău, 1954; Bucurii pentru copii, Chișinău, 1956; Cânturi de ieri și de azi, Chișinău, 1958; Stihuri alese, Chișinău, 1958; Licurici, Chișinău, 1961; Pic, pic, pic, Chișinău, 1962; Freamăt, Chișinău
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286718_a_288047]
-
de priceperile și simțul său practic. De fapt, când venea de la serviciu, după ce mânca și se odihnea puțin citind, o întreba pe mama dacă are nevoie de ajutor. Dacă nu era solicitat, tata își petrecea timpul citind, developând filme sau meșterind prin casa. Tata era pasionat de tehnică, fotografie și lectură. Și iubea cu pasiune natura, cea neprefăcută de intervenția omului, excursiile pe munte, pasiune pe care ne-a transmis-o și nouă.Am realizat mult mai târziu că mersul pe
[Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
a oferit și prilejul de a ne cunoaște mai bine între noi legând noi prietenii pe tărâmul artei. Astfel am avut ocazia să cunosc din Constanța pe Gabriela Barbu ce se ocupa cu prelucrări vegetale, din Galați pe familia Mocanu, meșteri olari alături de Ștefanica Crișan o creatoare de păpuși artizanale. Din Țara Oltului erau veniți Gheorghe Tănase un meșter iscusit al tradiției prelucrării lemnului, cel ce a obținut marele premiu la Expoziția Națională „Lemnul tradiție și modernitate”, Constantin Nițu un creator
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
ce spuneți de "chevrasames", ori "dusisator-polizator", "gardinator", "majghian", "formator mănuși fibre liberiene"? Breasla confecționerilor înfățișează o listă... de te umflă râsul: "confecționer gămălii de chibrituri" (1824005), ori "confecționer cretă școlară" (733109), ori "confecționer plute" unde-or mai fi plutind plutele meșterite de specialiștii 723104? Interesant este că sunt considerate meserii distincte aceea de călugăr (348001) față de călugăriță (348002), de unde sugestia că profesia de (să spunem) învățător, poștaș, vatman, se divide și ea pe sexe. Oare cum s-o fi făcând distincția
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
546, p. LXII ; 818, p. 136 ; 706)"/>. Este cunoscut, de pildă, faptul că, pe la mijlocul secolului al XIX-lea, Iacob Psantir (viitorul istoric al evreilor din România) a organizat la Fălticeni (Bucovina) o trupă de lăutari evrei și țigani („patru țigani meșteri”), cu care a colindat nu numai prin Țările Române, dar și prin Bulgaria, Turcia, Crimeea, Basarabia etc., fiind nelipsit la petreceri boierești și țărănești sau la nunți evreiești și creștine. Muzica populară românească și cea evreiască s-au influențat reciproc
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]