367 matches
-
punctualitatea nemțească este obiectivare, renunțare de sine în favoarea a ceea ce ne vine de la "noi". Legătura dintre obiectivare, obiectiv și societate este foarte strânsă; ceea ce demonstrează că societate e cumva ruptă de subiectivitate. Pilula, ca adjuvant al sănătății personale, reflectă viziunea mecanicistă pe care o avem asupra totului, deci și a propriului organism. Forma și funcțiile ei trimit la alte dispozitive prin intermediul cărora reparăm (spre exemplu piulița, șurubul etc.); cumva ne-o imaginăm ca așezându-se undeva, odată înghițită, într-un loc
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
de aruncăturile lopeților pe fereastră și găsește pe Isus în acel vârf. " O stea era în ceruri, în cer era tîrziu." 137 Goliți tiparul acestei bucăți de conținutul venerabil al elementelor bisericești. Veți găsi (desenată în drojdie) o searbădă invenție mecanicistă: grotescă și banală ca o bicicletă. Poezii utilizând asemenea elemente, cu neinteligența laică a unui manual înscris în sindicate, sunt profanatorii. În treacăt fie spus: domnul Arghezi e un neinstruit meșteșugar al versului. Individualitatea, noțională, a cu-vîntului, nu e topită
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
contact era una de automatism, de mișcare mecanică. La a treia izbitură se pregătea, la a patra era aproape, a cincea era deja în plus - urma finalul. Exact cu situația aceasta se confrunta Dan în schimbul de față, ca să păstrăm metafora mecanicistă, de altfel extrem de lesne de înțeles, de mai devreme. Apoi debarcă - din nou, fără probleme - cuibărindu-și organul umectat, devenit flasc, pe coapsa femeii. Îi șopti câteva cuvinte tandre, ca recompensă pentru izbucnirea eliberatoare, apoi se întoarse în patul său
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
Wiking Eggeling, Le Corbusier, V. Tatlin, Naum Gabo, A. Pevsner, Gropius, Archipenko, Brâncuși, Marcel Iancu, Milița Petrașcu, Lipschitz ș.a.), nu în literatură, aceasta din urmă preluînd — cel mult — unele ingrediente de estetică industrială și de abstracționism purist, geometrizant, cerebral și mecanicist. Tot astfel, cubismul — precursorul constructivismului — a influențat cu precădere pictura, deși s-a vorbit și de experiențe poetice cubiste (Apollinaire). Nu există, oricum, o „literatură constructivistă” propriu-zisă, așa cum există - spre exemplu - o literatură futuristă sau suprarealistă. Căci futurismul are în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
al lui Geo Bogza se intitulează, ostentativ, „Roman“. Textele „romanești” ale avangardiștilor sînt scurte sau extrem de scurte, hiperconcentrate, minimale, oarecum în acord cu cerințele futuriștilor privind „instantaneizarea” literaturii (recte, adaptarea ei la dinamica, ritmul și viteza evului modern, informațional și mecanicist). De aici, încorporarea unor elemente din recuzita presei scrise cotidiene (reportajul) sau din tehnica cinematografică. Așteptările cititorului tradițional sînt programatic frustrate, efectul de surpriză este căutat cu obstinație, iar caracterul masiv, finit, închis al „(capod)operei” - refuzat în favoarea formei deschise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
dragoste, lansează autoironii burlești („Ultima și cea mai deplorabilă secrețiune a creierului meu este domnul Habacuc”) și, după grotești peregrinări prin universul prostituatelor, agrementate cu episoade narcomane, își abandonează eroul într-un „sfîrșit de roman” bombastic. Gustul futurist - șarjat și mecanicist prin excelență - pentru compromiterea sentimentalismului, paseismului, individualismului romantic îi răspunde un „danț buf, cu reverențe și mecanice cadențe”, prin care grotescul schemei „ascunse” este scos la lumină. Comicul, ludicul au rolul de a compromite speciile canonice. O proză a lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
morale laïque. Partis d’une revolution purement artistique, les surréalistes ont versé dans l’anarchie morale, les voici dans la révolution politique. Il est évident qu’ils n’ont pas fini de se chercher. Văzînd în antiintelectualismul progresist, materialist și mecanicist trăsătura definitorie a Futurismului: L’art futuriste c’est vraiment l’Europe prennant conscience d’elle meme en tant que productrice d’un nouveau monde habiteé par la religion du Progres, la morale de la Vitesse, la politique du confort materiel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
ce-?i recunoa?te interesele ?i proiectul; este vorba de transformarea unei ordini ce r?m�ne transcendent? pentru �agentul� lui Bourdieu ?i pe care actorul lui Crozier n-o poate dec�ț negocia. Că o reac?ie la determinismul mecanicist al structuralismului ambiant, Pierre Bourdieu (profesor la Coll�ge de France) caut? s? dea seama de procesele prin care structurile sociale s�nt, �n acela?i timp, reproduse prin conduitele individuale ?i produc?toarele acestor conduite. �n aceast? perspectiv?, conceptul
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
obiect de studiu al lingvisticii. Concepția nativistă asupra învățării limbii, care susține că limba ar fi însușită de către copil pe baza unei structuri interioare, a unui tipar înnăscut - Language Acquisition Device (N. Chomsky) - a apărut ca o reacție la teoriile mecaniciste ale învățării limbii, care exclud aportul creator. Așa cum demonstrează T. Slama-Cazacu, învățarea limbii nu este un simplu act de imitare pasivă, mecanică; de la utilizarea cuvintelor cu valoare semantică contextuală și formarea structurii gramaticale, învățarea limbii are un caracter rațional
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
plecând de la cunoștințele lor în materie de medicină și informatică. Numele făpturii astfel create, Olympe de Pierre Franche, se traduce în germană prin... Frankenstein! Conversația dintre Vaucanson și La Mettrie este una de epocă și amintește de confruntarea dintre teoriile mecanicistă și vitalistă cu privire la funcționarea sistemului nervos și a creierului. Venus anatomica este scris după modelul romanelor preistorice, dar, în cazul său, ar fi mai degrabă vorba de o preistorie a revoluției industriale în maniera autorilor de steampunk. Diferența, odată cu proto-SF-ul
by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
real al evaluării dezvoltării complexe a personalității, în anumite momente, din perspectiva viitorului. Și din această aplicare diferită apare conflictul în argumentare, în interpretare: care (micro)paradigmă este mai eficientă, mai actuală, mai eficace pedagogic, fiind aici trecerea de la interpretarea mecanicistă (bazată pe acțiune, pragmatism, produse, sensuri, comunicare, idei, fenomene, abordare cantitativă cu modele metrice de certificare, selecție), la cea holistică (bazată pe analize, argumentare, raționalitate, ipoteze, cunoaștere științifică, simboluri, interpretare, abordare calitativă formativă, transdisciplinară, reglatoare). 7.3. Evaluarea formativ-constructivistă: noi
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
ce ne va introduce în marile discuții teoretice despre inteligența artificială, mod esențial de comunicare a omului cu sine însuși, și ale cărei baze sînt foarte adînci, în inteligența artificială reprezentativă (III), în robotica psihiatrică (IV) ca și în teoriile mecaniciste ale comunicării prin mass-media (V). Se vor studia, în sfîrșit, corelările și relațiile între teoria clasică a comunicării și teoria clasică a organizațiilor (VI). I. Bila de biliard Sensul comun atribuie comunicării spațiul interindividual. Două subiecte izolate sau, mai simplu
Comunicarea by Lucien Sfez [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
doi subiecți vorbitori, avînd în comun un stoc minim lexical și sintactic, făcînd schimb într-o arie semantică comună cu intenția de a comunica. Ca și telefonul pe care trebuie să-l ridice ambele părți. Acest model este stocastic, atomistic, mecanicist. Stocastic, căci comunicarea se face pas cu pas, în acest moment și ocazionată de acest scop. Atomistic, fiindcă comunicarea pune în față doi subiecți, atomi separați și indivizibili. Mecanicist, datorită linearității schemei transmisiei, asemenea unei mașini. Simplitatea acestui model, pe
Comunicarea by Lucien Sfez [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
trebuie să-l ridice ambele părți. Acest model este stocastic, atomistic, mecanicist. Stocastic, căci comunicarea se face pas cu pas, în acest moment și ocazionată de acest scop. Atomistic, fiindcă comunicarea pune în față doi subiecți, atomi separați și indivizibili. Mecanicist, datorită linearității schemei transmisiei, asemenea unei mașini. Simplitatea acestui model, pe care noi îl avem mai mult sau mai puțin în minte în practicile noastre, asigură perenitatea sa. Regăsim acest model în toate etapele dezvoltării teoretice, de la mașina cu aburi
Comunicarea by Lucien Sfez [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
medicul de clinică are în buzunarul său, la îndemînă (DSM IIIR este un "mini"-manual) ceva care să echilibreze ecranul-expert. Și dacă el nu dispune de ecranul magic, posedă cel puțin procedeul, protocolul deciziei-miracol, este, și el, magician. V. Concepțiile mecaniciste și mass-media Așa cum s-a văzut în legătură cu inteligența artificială, punctul de plecare al unei reflexii despre comunicare este întotdeauna schema clasică, carteziană, reprezentativă. În această schemă fragmentată, mecanică, emițătorul este atotputernic. El, subiectul activ, principele, este cel care trimite bila
Comunicarea by Lucien Sfez [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
enunță formula Cognition-Computation56. A cunoaște înseamnă atunci "computer de computer", dacă înțeleg prin neologismul computer nu numai a calcula, ci orice proces de inferență logică. Unde se vede cu ușurință diferența între computation la teoreticienii lui "în" și computation la mecaniciști. Von Foerster ia computation în sensul de, a gîndi cu a contempla sau a medita. Această accepție include și depășește mecanismul pas cu pas îndrăgit de Simon. A-l cunoaște nu este analizabil pe bucăți. A cunoaște se bazează pe
Comunicarea by Lucien Sfez [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
deprinderi și reacții oarbe”, behaviorismul s-a plasat, prin esența concepției sale, pe pozițiile metafizicii dualiste. Însăși „activitatea”, după J.B. Watsor unicul obiect al psihologiei, este redusă - arată Al. Roșea - la o totalitate de reacții care sunt înțelese în mod mecanicist: „Pentru Waton, între stimulentul extern și reactia de răspuns ar exista o relație mecanică nemijlocită. El ignora întregul lanț de procese nervose și psihice care leagă stimulentul cu reacția de răsnuns”. Sub influența concepției behevioriste, unii cercetători ai frustrației (cum
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
funcțional”, a căror realizare se efectuează la „distanțe spațio-temporale tot mai mari și după traiectorii tot mai complexe” (deci acelea care au un caracter mediat). Aceasta a și determinat pe unii psihologi să înlocuiască termenul de „comportament în înțelesul lui mecanicist, cu termenul de „conduită”, luat în sensul lui mai larg, care implică reacțiile subiectului la propriile sale trăiri în sensul prezentat de psihologul P. Janet). Comportampntul uman nu poate fi redus, deci, doar la simplul mod de interacțiune cu mediul
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
altul mai precis, pe cea a răspunderii față de sine și față de alții). Nu putem fi de acord, așadar, în primul rând, cu acele concepții care, sub influența behaviorismului, simplifică analiza psihologică a fenomenului de frustrație, reducând-o la o interpretare mecanicistă, minimalizatoare a rolului factorilor interni, de HYPERLINK "personalitate.Din.tr'"personalitate. Dintre aceste concepții menționăm: l) teoria „fixistă” a frustrației (N.K. Maier), care ne prezintă frustrația ca o conduită neîndreptată spre un scop, caracterizată prin trăsături de „rigiditate” și „nematuritate
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
trăsături de „distructivism”, „rigiditate” și „imaturitate” la reacțiile cele mai adecvate (realizate pe baza unor acte reflexive obiective), prin care subiectul dă dovadă de stăpânire de sine, de „amânare”, de capacitate de „raționalizare” etc. 3) Aceeași orientare behavioristă, de esență mecanicistă, dovedesc J. Dollard, L. Doob, N.F. Milier, C.H. Mowrer, R.R. Sears, atunci când demonstrează experimental relația necesară dintre „frustrație” și „agresiune”. Potrivit acestei concepții, ori de câte ori un obstacol obstrucționează realizarea unei dorințe, tendințe, trebuie să aibă loc un act de agresiune împotriva
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
unii psihologi au absolutizat, dimpotrivă, importanța factorilor interni subiectivi, în dezvoltarea psihicului uman, subliniind fie rolul impulsurilor, al tendințelor biologice, fie importanța unor procese și funcții psihice (ex. afective, cognitive, volitive). „Freudiștii”, de exemplu, nemulțumiți de caracterul static, asociaționist și mecanicist al interpretărilor psihologice de la începutul secolului XX, au introdus pe „scena” vieții psihice un „personaj misterios, plin de capacități creatoare și impreviyibile, inconștientul”. Conștiinței i se rezerva - așa cum arată V. Pavelescu - doar un rol de „figurant pasiv și fără importanță
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
ostile ale societății). La rândul său, E. C. Basin reproșează „freudismului” lipsa demonsrării experimentării a tezelor sale privitoare la supremația motivației inconștiente, lipsa încercării unei explicații fiziologice a „tensiunii afective”, „atomismul psihologic”, „simplificarea” dinamicii psihice și a conceptului de „sublimare”, înțeles mecanicist, ca simplu transfer de „energie psihică” de la un obiect la altul. Desigur, nu trebuie să minimalizăm în sens absolut rezultatele cercetărilor psihanalitice în care o serie de autori văd germenii unei robuste gândiri dialectice, care ar trebui să incite la
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
asigură succesul formelor de activitate social-utile. * * * Sintetizând, în finalul acestui capitol, considerațiile referitoare la felul în care diferiți psihologi privesc și interpretează fenomenul „conflictualității” și cel al „frustrației”,, reținem câteva direcții principale: Mai întâi linia „behavioristă”, fizicalistă, limitată la interpretări mecaniciste a relațiilor „stimul-reacție”; Interpretarea „biologistă”, care așază pe un prim plan motivația inconștientă, subestimând rolul „conștiinței” și al condițiilor social-istorice în edificarea „personalității”, în detreminarea fenomenelor psihice; Linia „psihologistă”, carae pune accentul mai mult pe rolul factorilor psihologici individuali (pe
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
justificată. O abordare optimistă a subiectului este poate necesară, chiar dacă primele trialuri clinice de prevenire a diabetului de tip 1, cel folosind insulina și cel folosind nicotinamida, și-au anunțat eșecul total. Eșec de altfel predictibil luând în considerație gândirea „mecanicistă” care a stat la baza lor. În plus, orice abordare imunologică trebuie să ia în considerație posibilele efecte secundare negative ale acesteia. La animal îți poți permite să previi apariția diabetului, cu riscul morții premature a animalelor printr-o infecție
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]
-
utilizată în cercetările experimentale. În lucrarea sa Die Tatschule (Școala faptei acțiunii, 1911) pedagogul german a expus o nouă concepție asupra educației, mai ales asupra procesului de instruire. La baza așa-numitei pedagogii a acțiunii se află o teorie biologică mecanicistă, care consideră că orice contact al unui organism cu lumea cunoaște trei momente: percepția, prelucrarea și exprimarea. A. Lay transferă aceste momente din lumea biologică în procesul de învățămînt. Potrivit teoriei lui, structura lecției urma să aibă trei momente: 1
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]